Romania Sociala logo
Menu

Despre strategii de ocupare în rândul tinerilor din rural

autor:   13 May 2016  

Flavius Mihalache

De ce să mă duc să muncesc pe salariul minim? 200 de lei dau pe abonamentul la autobuz, alte 200 de lei dau pe mâncare și ce mai cheltui cât timp sunt plecat….restul banilor nu-mi ajung nici pentru traiul zilnic. Nu mai pun în calcul faptul că plec dimineața și mă întorc seara târziu….Nu e mai bine mă duc pe aici să muncesc cu ziua? Eu zic că ies mai bine așa!”

(M, 25 de ani)

Rațional privind lucrurile, cred că M., ce poate fi considerat un caz tipic pentru mulți dintre tinerii din mediul rural, are perfectă dreptate în ceea ce afirmă! Nu sunt multe elemente care să convingă un tânăr să accepte un loc de muncă în afara localității sale de domiciliu, în condițiile în care este plătit cu salariul minim pe economiei. La fine de lună, trâgând linie, e foarte posibil să constate că jumătate din remunerație se duce pe transport și alte cheltuieli conexe, iar suma rămasă din salariu nu-i permite să traiască mai bine decât o fac vecinii și prietenii lui care lucrează pe cont propriu, formal sau informal.

Se vorbește din ce în ce mai intens în mass-media românească de situații aparent paradoxale, în care diverși angajatori organizează caravane de ocupare în localități rurale și care nu reușesc să găsească doritori pentru locurile de muncă vacante ce le au disponibile. De cele mai multe ori, aceste acțiuni sunt preluate tendențios de presă și sunt prezentate sub forma unor relatări bombastice în care sunt afișate cazuri de persoane ce preferă să traiască din ajutoare sociale, în detrimentul acceptării statului de slariat. Nu contest acest aspect, este cât se poate de real, însă această situație trebuie privită ca o consecință a unor relații mult mai complexe.

Problemele privind ocuparea populației rurale tinere au în spate, în principal, un cumul de factori structurali, ce țin de contextul economic general și specificul local al ofertei de locuri de muncă. Acestor factori se suprapun condiționări ce vin dinspre nivelul de pregătire școlară și experiența profesională acumulată de către persoanele în cauză. Astfel, problema precarității ocupării la sate apare ca o consecință directă a subdezvoltării sociale și economice a zonelor rurale.

Categoriile de tineri cei mai afectați de inactivitate se constituei pe caracreristici de similaritate, între care cele mai importante se referă la contextul familial și comunitar (subdezvoltare economică a localității de reședință, precaritate a veniturilor, ocupare deficitară a părinților, familii dezorganizate) și nivelul de pregătire profesională deficitar în raport cu solicitările de pe piața muncii. Prin prisma puternicei influenței exercitate de către factorii exteriori, explicarea insuccesului prin recursul la opțiuniile individuale ocupă doar o poziție marginală. Opțiunile realizate de către fiecare persoană în parte, în ceea ce privește etapele procesului educațional și de viață profesională, trebuie privite ca purtând cu sine o puternică determinare din partea complexului de factori exteriori individului.

Tineri de la sate au la dispoziție trei strategii de ocupare. Prima dintre acestea vizează: angajarea în activități slab calificate și slab remunerate. E drept în forme legale, dar de regula la nivelul salariului minim. A doua: presupune lucrul pe cont propriu sau (și) sezonier în agricultură sau construcții. Aceasta nu oferă persoanelor în cauză nici predictibilitatea zilei de mâine și nici acces la sistemul asigurărilor sociale și de sănătate. A treia strategie (de viață) este migrația pentru muncă, susținută în bună parte de existența unor rețele formale și informale. Soluția în cauză este privită de foarte multe dintre persoanele tinere drept soluția salvatoare, proiecția ideală pentru viitor.

Mulți dintre tinerii trec succesiv prin două sau prin toate cele trei etape descrise mai sus, cea ce face să apară un fenomen de instabilitate profesională și dependență față de oportunități punctuale. De cele mai multe ori, persoanele care reușesc să depășească starea de subocupare, fie prin migrație, fie prin ocupare extralocală, sunt cele care au urmărit cu mai mare interes acest aspect, cele care au reușit, printr-o modalitate sau altă, să se opună cumului de factori structurali cu impact negativ. De cealaltă parte, tinerii ce se scufundă în statute ocupaționale precare ajung, odată cu trecerea timpului, să nu mai fie motivați în a încerca să depășească aceste situații, și să deraieze profesional și personal către marginalitate și sărăcie cronică.

Situația generală descrisă sumar mai sus nu cred că se poate modifica substanțial decât prin creșterea competitivității statului de muncitor salariat în raport cu statutele informale, iar acest lucru nu se poate produce atât timp cât nivelul salariului minim nu permite asigurarea unui nivel de trai cât de cât onorabil și atât timp cât cea mai mare parte a anjatorilor nu vor renunța la politica salariilor mici.



Facebook

Apariții editoriale: Irina Nastasă-Matei, Zoltán Rostás (coord.) (2020) Rediscovering Eastern-European Universities

Ne face plăcere să anunțăm apariția în toamna anului 2020 a volumelor Dimitrie Gusti, Bibliografia receptării, coordonat de Zoltán Rostás, Editura Universității din București, 2020 (493 pagin) și Rediscovering Eastern-European Universities. Perpectives from the interwar period, co-coordonat de Irina Nastasă-Matei și Zoltan Rostas, Editura ProUniversitaria, 2020 (278 pagini). Volumul Rediscovering Eastern-European Universities. ...

Starea socială a României: tranziție și post-tranziție

Am fost solicitat să particip la Volumul IX al Istoriei României al Academiei Române cu două capitole: Starea socială a României în perioada socialistă și Starea socială a României în tranziție și post-tranziție. Despre perioada de după 1989 s-a scris mult, dar analize globale sunt foarte rare. E o perioadă foarte ...

Apariție editorială: Septimiu Chelcea – OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare

Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini). Cartea include două părți. În prima parte este analizată opinia publică. Cele cinci capitole (Opinia publică: o perspectivă ...

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească, Asociația Română de Sociologie, Expert Projects, Iași. Revista a fost înfiinţată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desfiinţată în 1946 de regimul comunist ...

Sociologia românească și sociologia occidentală

România s-a gândit mereu pe sine ca o parte a societății occidentale. România, o societate occidentală, dar în curs de dezvoltare, de lichidare a decalajul față de modelul occidental. Această viziune se regăsește, însă doar parțial, și în relația sociologiei românești cu sociologia occidentală. Cu un decalaj doar de câteva decenii, ...

O boală veche : filoxenia

În urmă cu peste un secol și jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești din Acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite de cele de astăzi, făcând un succint examen al etiologiei lipsei de ...

Interviu cu Iuliana Precupețu, coordonatoarea proiectului AMASE finanțat de Norway Grants și UEFISCDI

Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului  AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023. Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum ...

Opțiuni politice în fața alegerilor din decembrie

Urmează, posibil, alegerile. Cum se prezintă partidele, ce propun ele electoratului ? La ce ne așteptăm noi, alegătorii ? România e de mult timp în criză. Sistemul nostru politic se confruntă acum, înainte de alegeri, cu o criză medicală care pare a sintetiza fondul profund al crizei României din ultima perioadă. ...