Romania Sociala logo
Menu

Despre strategii de ocupare în rândul tinerilor din rural

autor:   13 May 2016  

Flavius Mihalache

De ce să mă duc să muncesc pe salariul minim? 200 de lei dau pe abonamentul la autobuz, alte 200 de lei dau pe mâncare și ce mai cheltui cât timp sunt plecat….restul banilor nu-mi ajung nici pentru traiul zilnic. Nu mai pun în calcul faptul că plec dimineața și mă întorc seara târziu….Nu e mai bine mă duc pe aici să muncesc cu ziua? Eu zic că ies mai bine așa!”

(M, 25 de ani)

Rațional privind lucrurile, cred că M., ce poate fi considerat un caz tipic pentru mulți dintre tinerii din mediul rural, are perfectă dreptate în ceea ce afirmă! Nu sunt multe elemente care să convingă un tânăr să accepte un loc de muncă în afara localității sale de domiciliu, în condițiile în care este plătit cu salariul minim pe economiei. La fine de lună, trâgând linie, e foarte posibil să constate că jumătate din remunerație se duce pe transport și alte cheltuieli conexe, iar suma rămasă din salariu nu-i permite să traiască mai bine decât o fac vecinii și prietenii lui care lucrează pe cont propriu, formal sau informal.

Se vorbește din ce în ce mai intens în mass-media românească de situații aparent paradoxale, în care diverși angajatori organizează caravane de ocupare în localități rurale și care nu reușesc să găsească doritori pentru locurile de muncă vacante ce le au disponibile. De cele mai multe ori, aceste acțiuni sunt preluate tendențios de presă și sunt prezentate sub forma unor relatări bombastice în care sunt afișate cazuri de persoane ce preferă să traiască din ajutoare sociale, în detrimentul acceptării statului de slariat. Nu contest acest aspect, este cât se poate de real, însă această situație trebuie privită ca o consecință a unor relații mult mai complexe.

Problemele privind ocuparea populației rurale tinere au în spate, în principal, un cumul de factori structurali, ce țin de contextul economic general și specificul local al ofertei de locuri de muncă. Acestor factori se suprapun condiționări ce vin dinspre nivelul de pregătire școlară și experiența profesională acumulată de către persoanele în cauză. Astfel, problema precarității ocupării la sate apare ca o consecință directă a subdezvoltării sociale și economice a zonelor rurale.

Categoriile de tineri cei mai afectați de inactivitate se constituei pe caracreristici de similaritate, între care cele mai importante se referă la contextul familial și comunitar (subdezvoltare economică a localității de reședință, precaritate a veniturilor, ocupare deficitară a părinților, familii dezorganizate) și nivelul de pregătire profesională deficitar în raport cu solicitările de pe piața muncii. Prin prisma puternicei influenței exercitate de către factorii exteriori, explicarea insuccesului prin recursul la opțiuniile individuale ocupă doar o poziție marginală. Opțiunile realizate de către fiecare persoană în parte, în ceea ce privește etapele procesului educațional și de viață profesională, trebuie privite ca purtând cu sine o puternică determinare din partea complexului de factori exteriori individului.

Tineri de la sate au la dispoziție trei strategii de ocupare. Prima dintre acestea vizează: angajarea în activități slab calificate și slab remunerate. E drept în forme legale, dar de regula la nivelul salariului minim. A doua: presupune lucrul pe cont propriu sau (și) sezonier în agricultură sau construcții. Aceasta nu oferă persoanelor în cauză nici predictibilitatea zilei de mâine și nici acces la sistemul asigurărilor sociale și de sănătate. A treia strategie (de viață) este migrația pentru muncă, susținută în bună parte de existența unor rețele formale și informale. Soluția în cauză este privită de foarte multe dintre persoanele tinere drept soluția salvatoare, proiecția ideală pentru viitor.

Mulți dintre tinerii trec succesiv prin două sau prin toate cele trei etape descrise mai sus, cea ce face să apară un fenomen de instabilitate profesională și dependență față de oportunități punctuale. De cele mai multe ori, persoanele care reușesc să depășească starea de subocupare, fie prin migrație, fie prin ocupare extralocală, sunt cele care au urmărit cu mai mare interes acest aspect, cele care au reușit, printr-o modalitate sau altă, să se opună cumului de factori structurali cu impact negativ. De cealaltă parte, tinerii ce se scufundă în statute ocupaționale precare ajung, odată cu trecerea timpului, să nu mai fie motivați în a încerca să depășească aceste situații, și să deraieze profesional și personal către marginalitate și sărăcie cronică.

Situația generală descrisă sumar mai sus nu cred că se poate modifica substanțial decât prin creșterea competitivității statului de muncitor salariat în raport cu statutele informale, iar acest lucru nu se poate produce atât timp cât nivelul salariului minim nu permite asigurarea unui nivel de trai cât de cât onorabil și atât timp cât cea mai mare parte a anjatorilor nu vor renunța la politica salariilor mici.



Facebook

Apariții editoriale: Filip Alexandrescu – Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană

După cartea de autor „The Midas Touch: Theoretical Essays in Environmental Sociology”[1] (2016), Filip Alexandrescu revine cu a doua carte de autor intitulată „Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană”[2] (2020). Apărută în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria, volumul aduce o perspectivă nouă ...

O nenorocire nu vine niciodată singură

În condiţiile în care presa autohtonă şi străină popularizează în mod obsesiv şi semidoct doar efectele nocive ale actualei pandemii, liderii politici, liderii de opinie şi ziariştii din ţara noastră par să nu conştientizeze două riscuri „colaterale” care vor afecta în mod dramatic viitorul României. În primul rând, nivelul datoriei guvernamentale ...

Invitație la dezbatere

Stimați colegi, Se pregătește publicarea Vol. X al Istoriei României dedicat perioadei de după al doilea Război Mondial, coordonat de Prof. Vasile Pușcaș. Volumul este dedicat perioadei socialiste și perioadei „tranziției”. Am fost solicitat să elaborez capitolele dedicate proceselor sociale din această perioadă. Capitolele utilizează contribuțiile mai multor colegi din ICCV.   Cu acceptul domnului Vasile ...

Stânga și gândirea critică

Nu abordăm aici social democrația din țările nordice, ca stat protectionist reper. Nu abordăm nici statutul PSD, Partidului Social Democrat din Romania, asociat de opoziție cu ciuma roșie, printr-o tactică de discreditare politică radicală. Ne întrebăm care sunt noile idei de stânga? Ce forme ia gândirea critică a intelectualului din ...

Interviu cu câștigătorul premiului Academiei Române „Henry H. Stahl” în sociologie 2019

Interviu cu Adrian Majuru, căștigătorul premiului Academiei Române, „Henri H. Stahl” în sociologie, pentru cartea „Francisc Iosif Rainer. Biografia unui proiect de viață (1874-1944), 2018, Editura Oscar Print. SS: Bună dimineața și felicitări pentru premiu! Ce înseamnă acest premiu pentru cariera dvs.? A.M.: Înseamnă obligația de a construi pozitiv și mai ales ...

Romii: între ONG-uri și Uniunea Europeană

Ieri a explodat o problemă gravă: șeful unui important clan mafiot a fost asasinat. Îngrijorarea vine din reacția predictibilă: se anunță un adevărat război între grupurile mafiote. Mafioți din diaspora declară că se vor întoarce în România pentru a participa la războiul dintre clanuri. Cele mai multe clanuri sunt ale ...

Explozia reacțiilor complotiste în 2020

Care sunt cele mai răspândite teorii ale complotului ? O anchetă de opinie efectuată de IFOP, pentru Fundația Jean-Jaurès și Conspiracy Watch, în primăvara 2020 și editată de l'Observatoire du conspirationnisme et des théories du complot (site fondat în 2007 de Rudy Reichstadt), a revelat că 26% dintre francezi cred despre ...

Cuvinte noi Ce ne spun ele despre epocă?

Noi și vocabularul Limba este un organism viu care se reinventează în contact cu realitatea ; ea semnifică și interpretează lumea în care trăim. Este fascinant să descoperim într-un dicționar, cum fiecare cuvînt își are propria sa poveste; fiecare cuvânt are o istorie și o arheologie cu straturi suprapuse de sensuri. ...