Romania Sociala logo
Menu

Despre strategii de ocupare în rândul tinerilor din rural

autor:   13 May 2016  

Flavius Mihalache

De ce să mă duc să muncesc pe salariul minim? 200 de lei dau pe abonamentul la autobuz, alte 200 de lei dau pe mâncare și ce mai cheltui cât timp sunt plecat….restul banilor nu-mi ajung nici pentru traiul zilnic. Nu mai pun în calcul faptul că plec dimineața și mă întorc seara târziu….Nu e mai bine mă duc pe aici să muncesc cu ziua? Eu zic că ies mai bine așa!”

(M, 25 de ani)

Rațional privind lucrurile, cred că M., ce poate fi considerat un caz tipic pentru mulți dintre tinerii din mediul rural, are perfectă dreptate în ceea ce afirmă! Nu sunt multe elemente care să convingă un tânăr să accepte un loc de muncă în afara localității sale de domiciliu, în condițiile în care este plătit cu salariul minim pe economiei. La fine de lună, trâgând linie, e foarte posibil să constate că jumătate din remunerație se duce pe transport și alte cheltuieli conexe, iar suma rămasă din salariu nu-i permite să traiască mai bine decât o fac vecinii și prietenii lui care lucrează pe cont propriu, formal sau informal.

Se vorbește din ce în ce mai intens în mass-media românească de situații aparent paradoxale, în care diverși angajatori organizează caravane de ocupare în localități rurale și care nu reușesc să găsească doritori pentru locurile de muncă vacante ce le au disponibile. De cele mai multe ori, aceste acțiuni sunt preluate tendențios de presă și sunt prezentate sub forma unor relatări bombastice în care sunt afișate cazuri de persoane ce preferă să traiască din ajutoare sociale, în detrimentul acceptării statului de slariat. Nu contest acest aspect, este cât se poate de real, însă această situație trebuie privită ca o consecință a unor relații mult mai complexe.

Problemele privind ocuparea populației rurale tinere au în spate, în principal, un cumul de factori structurali, ce țin de contextul economic general și specificul local al ofertei de locuri de muncă. Acestor factori se suprapun condiționări ce vin dinspre nivelul de pregătire școlară și experiența profesională acumulată de către persoanele în cauză. Astfel, problema precarității ocupării la sate apare ca o consecință directă a subdezvoltării sociale și economice a zonelor rurale.

Categoriile de tineri cei mai afectați de inactivitate se constituei pe caracreristici de similaritate, între care cele mai importante se referă la contextul familial și comunitar (subdezvoltare economică a localității de reședință, precaritate a veniturilor, ocupare deficitară a părinților, familii dezorganizate) și nivelul de pregătire profesională deficitar în raport cu solicitările de pe piața muncii. Prin prisma puternicei influenței exercitate de către factorii exteriori, explicarea insuccesului prin recursul la opțiuniile individuale ocupă doar o poziție marginală. Opțiunile realizate de către fiecare persoană în parte, în ceea ce privește etapele procesului educațional și de viață profesională, trebuie privite ca purtând cu sine o puternică determinare din partea complexului de factori exteriori individului.

Tineri de la sate au la dispoziție trei strategii de ocupare. Prima dintre acestea vizează: angajarea în activități slab calificate și slab remunerate. E drept în forme legale, dar de regula la nivelul salariului minim. A doua: presupune lucrul pe cont propriu sau (și) sezonier în agricultură sau construcții. Aceasta nu oferă persoanelor în cauză nici predictibilitatea zilei de mâine și nici acces la sistemul asigurărilor sociale și de sănătate. A treia strategie (de viață) este migrația pentru muncă, susținută în bună parte de existența unor rețele formale și informale. Soluția în cauză este privită de foarte multe dintre persoanele tinere drept soluția salvatoare, proiecția ideală pentru viitor.

Mulți dintre tinerii trec succesiv prin două sau prin toate cele trei etape descrise mai sus, cea ce face să apară un fenomen de instabilitate profesională și dependență față de oportunități punctuale. De cele mai multe ori, persoanele care reușesc să depășească starea de subocupare, fie prin migrație, fie prin ocupare extralocală, sunt cele care au urmărit cu mai mare interes acest aspect, cele care au reușit, printr-o modalitate sau altă, să se opună cumului de factori structurali cu impact negativ. De cealaltă parte, tinerii ce se scufundă în statute ocupaționale precare ajung, odată cu trecerea timpului, să nu mai fie motivați în a încerca să depășească aceste situații, și să deraieze profesional și personal către marginalitate și sărăcie cronică.

Situația generală descrisă sumar mai sus nu cred că se poate modifica substanțial decât prin creșterea competitivității statului de muncitor salariat în raport cu statutele informale, iar acest lucru nu se poate produce atât timp cât nivelul salariului minim nu permite asigurarea unui nivel de trai cât de cât onorabil și atât timp cât cea mai mare parte a anjatorilor nu vor renunța la politica salariilor mici.



Facebook

Influențează participarea în rețelele de socializare orientarea opiniei publice spre dreapta?

Când recurgem la rețelele de socializare ca să comunicăm, suntem la cheremul celor care controlează platformele respective. Jamie Susskinds (2018/2019, p. 172)   Trăim într-o lume a comunicării digitale. În prezent, există mai multe telefoane mobile în lume decât totalul locuitorilor Terrei (peste 7,7 miliarde). Conform Society Raport Measuring the Information Society Report 2018 (vol. 1, ...

Immanuel Wallerstein (1930-2019)

A încetat din viaţă marele sociolog american Immanuel Wallerstein. Personalitate de prim rang a sociologiei mondiale, critic al capitalismului global, participant la Forumul Social Mondial, Wallerstein a fost unul dintre cei mai influenţi intelectuali din a doua a parte a secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea. În lunga sa carieră de profesor şi ...

Exploatarea sexuală criminală: o problemă globală a României (1)

Sunt două posibilități ca o problemă socială gravă să rămână netratată: să fie ignorată sau natura ei să fie definită greșit.  În ultima lună a izbucnit în atenția publică problema traficului de ființe vii. La început, a apărut ca o problemă punctuală într-o comunitate: două fete adolescente au dispărut. Pe baza ...

Septimiu Chelcea, Adina Chelcea, De Gustibus. Eseuri psihosociologice

Cu deosebire începând cu Iluminismul, filosofii, cărturarii în general au fost preocupaţi de popularizarea cunoştinţelor ştiinţifice, de răspândirea lor în rândul maselor, printr-un limbaj accesibil şi prin exemple concrete. Scopul nu era doar culturalizarea, ci și oferirea de sfaturi practice pentru munca şi viaţa de zi cu zi. Odată cu dezvoltarea ştiinţelor socioumane, şi mai ...

Neadevăruri despre Centrul de Cercetări pentru Problemele Tineretului

Regret sincer eroarea conținută în cartea mea cu privire la poziția instituțională a Centrului de Cercetări pentru Problemele Tineretului. Te rog sa fii convins că s-a datorat informației eronate. Imi asum integral responsabilitatea pentru ca nu am verificat. Cu sincere păreri de rău, Cătălin Zamfir ______________________________________________________________________________ Așa cum am spus în articolul Treizeci de ani ...

Exerciții de sociologie: cum cercetăm realitatea socială?

Stimați colegi sociologi vă invit să facem împreună câteva exerciții de analiză care duc la o înțelegere mai bună a cum facem noi sociologie. O analiză sociologică[1] are două nivele: primul nivel, descriptiv, descrierea realității sociale. Această operație produce fapte sociale/ sociologice, rezultatul înregistrării realității sociale cu instrumentele cercetătorului. Al doilea nivel, explicația. ...

Invitație la dezbatere: Proiectul de țară al României

Schimbările structurale ale Românie, care au constituit conținutul ”tranziției”, s-au finalizat. După 30 de ani, România este o țară schimbată, dar încă, din multe puncte de vedere,o țară subdezvoltată. Ne confruntăm cu dificultăți economice, dar și cu complexe probleme sociale. Este normal să ne întrebăm dacă în viitorii 10-20 de ani România ...

Umorul în comunicarea persuasivă

La premiera uneia dintre piesele sale, George Bernard Shaw i-a trimis lui Winston Churchill o invitaţie însoţită de câteva rânduri: „Vă trimit o invitaţie pentru dumneavoastră şi prietenul dumneavoastră – dacă aveţi vreunul”. Churchill i-a trimis înapoi invitaţia, împreună cu următorul mesaj: Nu pot participa la premieră, dar mi-ar plăcea ...