Romania Sociala logo
Menu

Documentele științifice vor fi în acces liber până în 2020

autor:   8 September 2016  

Avatar

Sfârșitul lunii mai 2016, liderii europeni anunță o revoluție. O schimbare așteptată de comunitatea științifică de foarte mult timp.

Unii dintre cei mai proeminenţi lideri mondiali au anunțat o iniativă care afirmă că documentele știiifice europene ar trebui să fie puse la dispoziție în mod liber până în 2020. În urma unei dezbateri privind știința deschisă, Consiliul UE a adoptat concluzii privind tranziția către un sistem al științei deschise.

Consiliul UE a adoptat totodată concluzii privind lecțiile învățate mulțumită celui de – Al șaptelea program-cadru pentru cercetare, privind perspectivele acestuia și privind crearea unui mediu de reglementare favorabil pentru cercetare și inovare.

Președintele reuniunii Consiliului UE, Sander Dekker, Secretar de Stat pentru Educație, Cultură și Știință al Țărilor de Jos, a dat următoarea declarație: „Știința deschisă este un subiect foarte apropiat sufletelor noastre. În timpul președinției neerlandeze, am urmărit să plasăm Europa în avangarda schimbărilor de la nivel global și să devenim lideri ai tranziției către un nou mod de a face cercetare și de a aborda știința, bazat pe deschidere, volume mari de date și tehnologie de tip cloud computing. Știința deschisă spulberă barierele ce înconjoară universitățile și garantează faptul că societatea profită în cea mai mare măsură posibilă de pe urma tuturor descoperirilor științifice. În acest fel asigurăm contribuția maximă a cercetătorilor, a universităților și a institutelor din domeniul cunoașterii. În prezent, bazându-mă pe activitatea desfășurată în ultimele luni, în special cu ocazia conferinței din aprilie, când am aprobat Apelul la acțiune de la Amsterdam privind știința deschisă (aprilie 2016), pot să declar că am făcut un pas uriaș înainte.”

Olanda este unul dintre susținătorii cei mai importanți ai OPEN ACCESS în Europa, și până foarte de curând, ținta lor oficială pentru a ajunge la un acces complet, deschis pentru lucrări științifice olandeze a fost stabilită la 2024.

În cazul în care obiectivul 2020 este îndeplinit, aceasta ar însemna că zeci de milioane de oameni ar avea acces liber la cunoștințele și informațiile oferite de experți în inginerie, medicină, științe sociale etc. la care generațiile anterioare puteau doar să viseze.

http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9526-2016-INIT/ro/pdf



Facebook

Dimitrie Gusti, contribuție și receptarea sa de către Istorie

Cu ocazia desfășurării celui de al XIII-lea Congres anual al Asociației Medicale Române, în parteneriat cu Academia Română, în data de 19 aprilie 2019 a fost organizată în Aula Academiei Române sesiunea aniversară „Incursiune în istoria medicinei: Dimitrie Gusti și Ion Pavel” prezidată de Academician C. Ionescu-Tîrgoviște, Prof. dr. ...

MĂRTURII ȘI MĂRTURISIRI (IV) Iancu Filipescu în dialog cu Septimiu Chelcea

Practica de cercetarea sociologică a studenţilor I. F. În buna tradiţie a Școlii monografiei sociologice, după sesiunea de examene din vară, se organizau, timp de o lună, practicile de teren, în care studenţii învăţau, sub îndrumarea profesorilor, să lucreze pe teren. Existau două tipuri de investigaţii sociologice: cele cu caracter pedagogic, în ...

MĂRTURII ŞI MĂRTURISIRI (V) Iancu Filipescu în dialog cu Septimiu Chelcea

Lecţii de sociologie, lecţii de viaţă Astăzi, 18 aprilie, profesorul Iancu Filipescu împlineşte 71 de ani. Amintirile sale nu sunt numai adevărate lecţii de sociologie, dar şi de viaţă. LA MULȚI ANI, minte iscoditoare! Septimiu Chelcea S. C. Ştiu că reinstituţionalizarea sociologiei la Universitatea din Bucureşti a fost un semnal pentru alte centre universitare că se pot ...

Obsesia eşantionului reprezentativ, o frână a dezvoltării sociologiei româneşti?

Aceste reflecţii au fost generate de o discuţie din ICCV pe un program foarte important în institutul nostru, calitatea vieţii. Discuţia a pornit de la o cercetare empirică pe calitatea vieţii făcută în 1980 în România.[1] Am avut impresia, poate greşesc, că un coleg a strâmbat din nas. Care a fost eşantionul ? Doar ...

E bună lumea în care trăim? Fii liniștit, justiția e independentă

Cred că e momentul să ne punem o întrebare care, la prima vedere, ar părea ciudată: vrem să trăim într-o lume dominată mai mult de moralitate sau de justiție? Evenimentele din ultimul timp m-au pus pe gânduri. Cred că se schimbă ceva în fundamentele lumii: o trecere de la morală, centrată pe ...

Revista Cultura 3/2019

Va semnalam aparitia numarului 3/2019 al revistei Cultura, publicatie editata de Fundatia Culturala Augustin Buzura. Dintre materialele din acest numar: - eseul Caderea cortinei de fier si entropia valorilor, autor Gheorghita Geana (pp. 109-113) - punctul de vedere Limba noastra-i limba sfanta, autor Ioan-Aurel Pop (pp. 100-101)- recenzie Inegalitatile de clasa si inegalitatile in invatamant (autor ...

România deleuziană. Fragmentul XXX, despre păsări și animale (III)

Motto: ,,Nu există două inimi, una pentru om și alta pentru animal” (Lamartine) xxx Animalul și împărăția mesianică.Problema apare în ,,Isaia”, în două locuri.  Prima dată în capitolul II, 6: ,,Atunci lupul va locui laolaltă cu mielul şi leopardul se va culca lângă căprioară; şi viţelul şi puiul de leu vor mânca împreună şi un copil îi ...

MĂRTURII ȘI MĂRTURISIRI (III) Iancu Filipescu în dialog cu Septimiu Chelcea

Profesorii primei promoţii de sociologi S. C. Catedra de sociologie de la Facultatea de Filozofie (Universitatea din Bucureşti) are o istorie intereseantă. Iniţial, în anul universitar 1966-1967, numărul cadrelor didactice era mic: Stela Cernea, Aculin Cazacu, Miron Constantinescu, Ion Drăgan, Pompiliu Grigorescu, Ion Iordăchel, Ioan Matei, Henri H. Stahl. Azi, în Departamentul de sociologie al Facultăţii de ...