Romania Sociala logo
Menu

Documentele științifice vor fi în acces liber până în 2020

autor:   8 September 2016  

Sfârșitul lunii mai 2016, liderii europeni anunță o revoluție. O schimbare așteptată de comunitatea științifică de foarte mult timp.

Unii dintre cei mai proeminenţi lideri mondiali au anunțat o iniativă care afirmă că documentele știiifice europene ar trebui să fie puse la dispoziție în mod liber până în 2020. În urma unei dezbateri privind știința deschisă, Consiliul UE a adoptat concluzii privind tranziția către un sistem al științei deschise.

Consiliul UE a adoptat totodată concluzii privind lecțiile învățate mulțumită celui de – Al șaptelea program-cadru pentru cercetare, privind perspectivele acestuia și privind crearea unui mediu de reglementare favorabil pentru cercetare și inovare.

Președintele reuniunii Consiliului UE, Sander Dekker, Secretar de Stat pentru Educație, Cultură și Știință al Țărilor de Jos, a dat următoarea declarație: „Știința deschisă este un subiect foarte apropiat sufletelor noastre. În timpul președinției neerlandeze, am urmărit să plasăm Europa în avangarda schimbărilor de la nivel global și să devenim lideri ai tranziției către un nou mod de a face cercetare și de a aborda știința, bazat pe deschidere, volume mari de date și tehnologie de tip cloud computing. Știința deschisă spulberă barierele ce înconjoară universitățile și garantează faptul că societatea profită în cea mai mare măsură posibilă de pe urma tuturor descoperirilor științifice. În acest fel asigurăm contribuția maximă a cercetătorilor, a universităților și a institutelor din domeniul cunoașterii. În prezent, bazându-mă pe activitatea desfășurată în ultimele luni, în special cu ocazia conferinței din aprilie, când am aprobat Apelul la acțiune de la Amsterdam privind știința deschisă (aprilie 2016), pot să declar că am făcut un pas uriaș înainte.”

Olanda este unul dintre susținătorii cei mai importanți ai OPEN ACCESS în Europa, și până foarte de curând, ținta lor oficială pentru a ajunge la un acces complet, deschis pentru lucrări științifice olandeze a fost stabilită la 2024.

În cazul în care obiectivul 2020 este îndeplinit, aceasta ar însemna că zeci de milioane de oameni ar avea acces liber la cunoștințele și informațiile oferite de experți în inginerie, medicină, științe sociale etc. la care generațiile anterioare puteau doar să viseze.

http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9526-2016-INIT/ro/pdf



Facebook

Pandemia COVID-19 şi vaccinarea: reprezentări sociale

Semnalăm apariţia unui nou raport social elaborat de un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române. Raportul prezintă rezultatele unui sondaj de opinie la nivel naţional privind felul în care populaţia României vede pandemia COVID-19 (percepţii, evaluări, atitudini), consecinţele acesteia asupra vieţii ...

Viruși ideologici și revoluția diversitară

Ortodoxia diversității Multiculturalismul  a venit pe lume în campusurile universitare americane prin anii 1960. În anii 1970, Canada adopta un model de gestiune numit multiculturalism, o politică instituită de Primul ministru Pierre-Eliot Trudeau. Modelul presupunea recunoașterea diversității din Canada, unde trăiesc peste 100 de comunități etnice și culturale diferite. S-a promovat ...

Fericire și calitatea vieții: o istorie sintetică I

Calitatea vieții este o temă nouă, promovată de filozofie, de sociologie și preluată în programele politice. Evenimentul s-a întâmplat în anii 60-70. Dar starea umană sintetică a calității vieții, fericirea, a fost prezentă în gândirea colectivă din cele mai vechi timpuri. Grecia antică: strategia plenitudinii umane Mitul a fost prima formă de cristalizare ...

Apariția volumului 19, nr. 1/2021 al revistei Sociologie Românească

Semnalăm apariția volumului 19, nr. 1/2021 al revistei Sociologie Românească, editată de Asociația Română de Sociologie și Expert Projects, Iași. Revista a fost înființată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desființată în ...

«Practici și produse academice» Cum sunt ele evaluate?

Am fost invitată să evoc pe scurt experiența mea canadiană pe această temă. Intervin așadar în calitate de profesor (Departamentul de comunicare socială și publică/UQAM. De cercetător în diferite grupuri de cercetare. De evaluator de texte academice (masterat, doctorat), articole la diferite reviste, sau membru al unor colegii de redacție. ...

AȘA A FOST? AȘA ÎMI ADUC AMINTE (VI)

Învățământul sociologic din perioada comunistă avea hibele lui, dar pratica de cercetare sociologică a studenților era un lucru foarte bun. Era trecută în programa analitică, din anul I până în anul al III-lea. Imediat după sesiunea de examene, în iulie, plecam cu grupuri de studenţi în diferite zone din ţară ...

Faptele sociale nu vorbesc singure. Noi le facem să vorbească într-un fel sau altul.

Sociologii fac eforturi imense să obțină date despre realitate. Le au. Dar ce spun ele ? Dincolo de cifre, imaginea este confuză. Depinde ce le întrebăm noi și cu ce cadru al minții noastre mergem la ele. ICCV a dezvoltat un program, eu cred unic în lume, de estimare a calității ...

O nenorocire nu vine niciodată singură

Fără îndoială, actuala pandemie reprezintă o teribilă nenorocire care a picat ca din senin. Iar asemenea nenorociri sunt amplificate, în multe cazuri, de graveerori cognitive sau decizionale, mai ales ale decidenților politici. De aceea, aforismul conform căruia o nenorocire nu vine niciodată singură nu ar trebui considerat o superstiție. Studiul ...