Romania Sociala logo
Menu

Drepturi și responsabilități în contextul pandemiei COVID-19

autor:   23 March 2020  

La data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat faptul că infecția cu virusul COVID-19, identificat pentru prima dată în decembrie 2019 la Wuhan – China, a atins nivelul unei pandemii. În ultimul deceniu, OMS a declarat stare de pandemie în alte cinci situații de urgență pentru sănătatea publică: „gripa porcină” H1N1 (2009), polimielita (2014), Ebola (2014), Zika (2015) și Kivu Ebola (2018-2020). Potrivit datelor înregistrate de OMS până la 22 martie 2020, virusul COVID-19 a afectat 187 de state, a fost depistat la 294.110 de persoane și a provocat 12.944 de pierderi umane.

 Având în vedere contextul actual, organismele juridice și politice internaționale subliniază nevoia de punere în aplicare a normelor care garantează drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Astfel, în mod frecvent este invocat un principiu de bază potrivit căruia „orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea persoanei sale” (Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 3). În consecință, se face trimitere la dreptul la sănătate, reglementat la nivel mondial printr-o serie de tratate, ratificate de majoritatea statelor, care își asumă să respecte și să protejeze acest atribut fundamental al omului. De pildă, Pactul Internațional pentru Drepturile Economice, Sociale și Culturale, prevede „dreptul pe care îl are orice persoană de a se bucura de cea mai bună sănătate fizică și mintală pe care o poate atinge” (art. 12, pct. 1), inclusiv măsurile necesare pentru „profilaxia și tratamentul maladiilor epidemice, endemice, profesionale și a altora, precum și lupta împotriva acestor maladii” (pct. 2).

Raportat la aceste prevederi, toate statele afectate de virusul COVID-19 trebuie să se asigure că drepturile omului sunt parte integrată a măsurilor specifice de combatere a pandemiei și a urmărilor ei. Așadar, obligațiile statelor includ garanția drepturilor civile, culturale, economice, politice și sociale, în conformitate cu principiul interdependenței și indivizibilității drepturilor omului. Desigur, amploarea și severitatea infectării cu COVID-19 se ridică în prezent la nivelul unei amenințări iminente pentru sănătatea publică și prin urmare, se pot impune restricții asupra anumitor drepturi, precum cele care rezultă din carantină sau izolare. În astfel de situații, transparența și respectarea demnității umane pot favoriza un răspuns eficient în mijlocul perturbărilor inevitabile și pot limita o serie de prejudicii aduse populației. Potrivit Juliei Verhaar, secretarul general al Amnesty International, statele afectate de pandemie trebuie să ajungă la un echilibru între măsurile de reducere a infectărilor și cele de respectare a drepturilor omului. Spre exemplu, cu toate că în prezent primează implementarea politicilor de sănătate, este important să se asigure deopotrivă respectarea drepturilor persoanelor aflate în carantină, a grupurilor vulnerabile și a tuturor membrilor societății.

În ceea ce privește membrii societății, este necesar să echilibrăm drepturile individuale inerente ființei umane cu obligațiile colective. Este dezirabil să înțelegem și să respectăm responsabilitatea pe care fiecare persoană o are, în conformitate cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, care vorbește despre „îndatoririle fiecăruia față de colectivitate” (art. 29, pct. 1) și limitarea drepturilor la „respectarea drepturilor și libertăților altora” (pct. 2). Altfel spus, pentru a ne ocroti dreptul la sănătate, ne exercităm dreptul la libertatea de mișcare, dar și responsabilitatea de a ne limita acest atribut și prin urmare, de a nu călători în anumite circumstanțe.

Dincolo de măsurile adresate statelor afectate de pandemie și membrilor societății, se află cooperarea și asistența internațională, fără de care drepturile fundamentale ale omului nu pot să fie pe deplin respectate. Reținem așadar normele de drept stipulate de  Comitetul pentru Drepturile Economice, Sociale și Culturale: „având în vedere că unele maladii sunt ușor de transmis dincolo de frontierele unui stat, comunitatea internațională are responsabilitatea colectivă de a aborda această problemă. Statele dezvoltate economic au o responsabilitate deosebită de a ajuta statele sărace sau aflate în curs de dezvoltare în această privință” (art. 14, para. 38 și 45). În acest moment, cooperarea internațională și solidaritatea sunt cruciale. Toate statele care au posibilitatea și doresc să intervină, trebuie să aplice măsuri de suport cât mai curând posibil. Mai specific, Organizația Națiunilor Unite trasează câteva direcții de intervenție care pot răspunde nevoilor imediate și celor de lungă durată, ținând cont totodată de caracteristicile comunităților mai expuse la riscul infectării. Un element de bază în cooperarea internațională constă în transmiterea informațiilor, într-un mod transparent și eficient, despre riscurile și răspândirea COVID-19, precum și despre opțiunile de prevenire, respectiv tratament. De asemenea, este important să se asigure un răspuns global coordonat, cu participarea tuturor țărilor afectate și a celor care actualmente pot să ofere sprijin. Potrivit datelor prezentate de către Amnesty International, organizațiile societății civile depun actualmente eforturi majore pentru a contribui la combaterea pandemiei și pentru a se asigura că cei infectați cu COVID-19, care trăiesc în izolare sau în carantină, au acces la protecție, îngrijire și toate serviciile necesare. Pe termen lung, statele puternic afectate vor avea nevoie de asistență și solidaritate internațională, pentru a-și reconsolida sistemele medicale, economice, sociale etc. Grupurile și comunitățile care au fost efectiv infectate cu virusul COVID-19 vor necesita sprijin pe termen lung.  Subliniem faptul că deja sunt înregistrate pierderi financiare semnificative în majoritatea țărilor, fie că vorbim despre populație, fie că ne raportăm la producție, servicii, industrie șamd. Prin urmare, orice strategie de reconsolidare a comunităților locale, naționale și globale trebuie să ofere soluții multidimensionale și bazate în mod fundamental pe respectarea drepturilor umane și a nevoilor specifice constatate. Poate este timpul să ne gândim cu mai mare responsabilitate la persoanele aflate în situații drastice, greu chiar și de imaginat uneori. În încheiere, câteva gânduri exprimate de Dunja Mijatović, comisarul Drepturilor Omului al Consiliului Europei: „Pandemia COVID-19 testează puterea bazei noastre sociale. Aceasta reprezintă un pericol real, dar cu unitate, hotărârea de a proteja drepturile omului și solidaritate, o vom depăși”.

Bibliografie:

  1. Amnesty International, disponibil online: https://www.amnestyusa.org/press-releases/responses-to-covid-19-and-states-human-rights-obligations-preliminary-observations/#cite_note-1
  2. Consiliul Europei, Comisariatul pentru Drepturile Omului, disponibil online: https://www.coe.int/en/web/commissioner/-/we-must-respect-human-rights-and-stand-united-against-the-coronavirus-pandemic
  3. Declarația Universală a Drepturilor Omului, disponibil online: https://www.ohchr.org/EN/UDHR/Documents/UDHR_Translations/rum.pdf
  4. Organizația Națiunilor Unite, disponibil online: https://www.un.org/en/coronavirus/covid-19-faqs
  5. Organizația Mondială a Sănătății, disponibil online: https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019
  6. Pactul Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale, disponibil online: https://www.ohchr.org/EN/ProfessionalInterest/Pages/CESCR.aspx
  7. Comitetul pentru Drepturile Economice, Sociale și Culturale, disponibil online: https://www.ohchr.org/en/hrbodies/cescr/pages/cescrindex.aspx

 

 

 



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...