Romania Sociala logo
Menu

Drepturi și responsabilități în contextul pandemiei COVID-19

autor:   23 March 2020   

Simona Mihaiu

La data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat faptul că infecția cu virusul COVID-19, identificat pentru prima dată în decembrie 2019 la Wuhan – China, a atins nivelul unei pandemii. În ultimul deceniu, OMS a declarat stare de pandemie în alte cinci situații de urgență pentru sănătatea publică: „gripa porcină” H1N1 (2009), polimielita (2014), Ebola (2014), Zika (2015) și Kivu Ebola (2018-2020). Potrivit datelor înregistrate de OMS până la 22 martie 2020, virusul COVID-19 a afectat 187 de state, a fost depistat la 294.110 de persoane și a provocat 12.944 de pierderi umane.

 Având în vedere contextul actual, organismele juridice și politice internaționale subliniază nevoia de punere în aplicare a normelor care garantează drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Astfel, în mod frecvent este invocat un principiu de bază potrivit căruia „orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea persoanei sale” (Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 3). În consecință, se face trimitere la dreptul la sănătate, reglementat la nivel mondial printr-o serie de tratate, ratificate de majoritatea statelor, care își asumă să respecte și să protejeze acest atribut fundamental al omului. De pildă, Pactul Internațional pentru Drepturile Economice, Sociale și Culturale, prevede „dreptul pe care îl are orice persoană de a se bucura de cea mai bună sănătate fizică și mintală pe care o poate atinge” (art. 12, pct. 1), inclusiv măsurile necesare pentru „profilaxia și tratamentul maladiilor epidemice, endemice, profesionale și a altora, precum și lupta împotriva acestor maladii” (pct. 2).

Raportat la aceste prevederi, toate statele afectate de virusul COVID-19 trebuie să se asigure că drepturile omului sunt parte integrată a măsurilor specifice de combatere a pandemiei și a urmărilor ei. Așadar, obligațiile statelor includ garanția drepturilor civile, culturale, economice, politice și sociale, în conformitate cu principiul interdependenței și indivizibilității drepturilor omului. Desigur, amploarea și severitatea infectării cu COVID-19 se ridică în prezent la nivelul unei amenințări iminente pentru sănătatea publică și prin urmare, se pot impune restricții asupra anumitor drepturi, precum cele care rezultă din carantină sau izolare. În astfel de situații, transparența și respectarea demnității umane pot favoriza un răspuns eficient în mijlocul perturbărilor inevitabile și pot limita o serie de prejudicii aduse populației. Potrivit Juliei Verhaar, secretarul general al Amnesty International, statele afectate de pandemie trebuie să ajungă la un echilibru între măsurile de reducere a infectărilor și cele de respectare a drepturilor omului. Spre exemplu, cu toate că în prezent primează implementarea politicilor de sănătate, este important să se asigure deopotrivă respectarea drepturilor persoanelor aflate în carantină, a grupurilor vulnerabile și a tuturor membrilor societății.

În ceea ce privește membrii societății, este necesar să echilibrăm drepturile individuale inerente ființei umane cu obligațiile colective. Este dezirabil să înțelegem și să respectăm responsabilitatea pe care fiecare persoană o are, în conformitate cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, care vorbește despre „îndatoririle fiecăruia față de colectivitate” (art. 29, pct. 1) și limitarea drepturilor la „respectarea drepturilor și libertăților altora” (pct. 2). Altfel spus, pentru a ne ocroti dreptul la sănătate, ne exercităm dreptul la libertatea de mișcare, dar și responsabilitatea de a ne limita acest atribut și prin urmare, de a nu călători în anumite circumstanțe.

Dincolo de măsurile adresate statelor afectate de pandemie și membrilor societății, se află cooperarea și asistența internațională, fără de care drepturile fundamentale ale omului nu pot să fie pe deplin respectate. Reținem așadar normele de drept stipulate de  Comitetul pentru Drepturile Economice, Sociale și Culturale: „având în vedere că unele maladii sunt ușor de transmis dincolo de frontierele unui stat, comunitatea internațională are responsabilitatea colectivă de a aborda această problemă. Statele dezvoltate economic au o responsabilitate deosebită de a ajuta statele sărace sau aflate în curs de dezvoltare în această privință” (art. 14, para. 38 și 45). În acest moment, cooperarea internațională și solidaritatea sunt cruciale. Toate statele care au posibilitatea și doresc să intervină, trebuie să aplice măsuri de suport cât mai curând posibil. Mai specific, Organizația Națiunilor Unite trasează câteva direcții de intervenție care pot răspunde nevoilor imediate și celor de lungă durată, ținând cont totodată de caracteristicile comunităților mai expuse la riscul infectării. Un element de bază în cooperarea internațională constă în transmiterea informațiilor, într-un mod transparent și eficient, despre riscurile și răspândirea COVID-19, precum și despre opțiunile de prevenire, respectiv tratament. De asemenea, este important să se asigure un răspuns global coordonat, cu participarea tuturor țărilor afectate și a celor care actualmente pot să ofere sprijin. Potrivit datelor prezentate de către Amnesty International, organizațiile societății civile depun actualmente eforturi majore pentru a contribui la combaterea pandemiei și pentru a se asigura că cei infectați cu COVID-19, care trăiesc în izolare sau în carantină, au acces la protecție, îngrijire și toate serviciile necesare. Pe termen lung, statele puternic afectate vor avea nevoie de asistență și solidaritate internațională, pentru a-și reconsolida sistemele medicale, economice, sociale etc. Grupurile și comunitățile care au fost efectiv infectate cu virusul COVID-19 vor necesita sprijin pe termen lung.  Subliniem faptul că deja sunt înregistrate pierderi financiare semnificative în majoritatea țărilor, fie că vorbim despre populație, fie că ne raportăm la producție, servicii, industrie șamd. Prin urmare, orice strategie de reconsolidare a comunităților locale, naționale și globale trebuie să ofere soluții multidimensionale și bazate în mod fundamental pe respectarea drepturilor umane și a nevoilor specifice constatate. Poate este timpul să ne gândim cu mai mare responsabilitate la persoanele aflate în situații drastice, greu chiar și de imaginat uneori. În încheiere, câteva gânduri exprimate de Dunja Mijatović, comisarul Drepturilor Omului al Consiliului Europei: „Pandemia COVID-19 testează puterea bazei noastre sociale. Aceasta reprezintă un pericol real, dar cu unitate, hotărârea de a proteja drepturile omului și solidaritate, o vom depăși”.

Bibliografie:

  1. Amnesty International, disponibil online: https://www.amnestyusa.org/press-releases/responses-to-covid-19-and-states-human-rights-obligations-preliminary-observations/#cite_note-1
  2. Consiliul Europei, Comisariatul pentru Drepturile Omului, disponibil online: https://www.coe.int/en/web/commissioner/-/we-must-respect-human-rights-and-stand-united-against-the-coronavirus-pandemic
  3. Declarația Universală a Drepturilor Omului, disponibil online: https://www.ohchr.org/EN/UDHR/Documents/UDHR_Translations/rum.pdf
  4. Organizația Națiunilor Unite, disponibil online: https://www.un.org/en/coronavirus/covid-19-faqs
  5. Organizația Mondială a Sănătății, disponibil online: https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019
  6. Pactul Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale, disponibil online: https://www.ohchr.org/EN/ProfessionalInterest/Pages/CESCR.aspx
  7. Comitetul pentru Drepturile Economice, Sociale și Culturale, disponibil online: https://www.ohchr.org/en/hrbodies/cescr/pages/cescrindex.aspx

 

 

 



Facebook

Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei (vol. XX), Iași, Editura Palatul Culurii, 2020, (614 pag.)

Anuarul apărut în primele zile ale începutului acestui an ar putea să intereseze comunitatea sociologică mai mult decât volumele publicate anterior, care oferă și ele informații extrem de utile pentru cunoașterea identității culturale a românilor. Spun acest lucru pentru că, alături de contribuțiile de strictă specialitate (muzeografie etnografică), sunt incluse ...

Ieri a fost 22 Decembrie 1989. Azi e 23 Decembrie 2020: ce a fost după?

Acest text este o parte dedicată perioadei post-decembriste. Într-o formă a fost publicat în Istoria socială a României. Revăzut textul este supus unei discuții colegiale pentru a fi introdus ca un capitol într-un posibil Volum de Istorie a României. Textul poate fi descărcat aici: romaniasociala.ro Din toată inima, sărbători fericite Cătălin Zamfir

Mai are socialismul un viitor?

Mulți au considerat că 1989 a fost anul înmormântării ideii de socialism. Statele din sistemul sovietic au renunțat zgomotos la socialism și au optat pentru capitalism. În occident, neoliberalismul a devenit dominant, inhibând asumarea deschisă a socialismului chiar și în statele europene nordice unde socialismul avea o tradiție consolidată. Socialismul suedez ...

România deleuziană. Fragmentul XXXIX despre milă (IV)

„Și învăța Iisus într-una din sinagogi sâmbăta. Și iată o femeie care avea de optsprezece ani un duh de neputință și care era gârbovă, de nu putea să se ridice în sus nicidecum. Iar Iisus, văzând-o, a chemat-o și i-a zis: Femeie, ești dezlegată de neputința ta. Și și-a pus ...

Apariție editorială: Septimiu Chelcea, Despre om și lume. Studii și reflecții psihosociologice

Apariție editorială: Septimiu Chelcea,Despre om și lume. Studii și reflecții psihosociologice, Suceava, Editura Alexandria Publishing House,2020 (215 de pagini) Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea. Cartea cuprinde două părți: I) Studii psihosociologice (152 pagini) și II) Reflecții psihosociologice (53 pagini). Prima parte include cinci studii actualizate, despre ...

„POLITICI SOCIALE ÎN ROMÂNIA DUPĂ 30 DE ANI. AŞTEPTĂRI ŞI RĂSPUNSURI”

Cum arată România după 30 de ani de democrație, o radiografie obiectivă a tranziției, construită din cele 16 studii de autor. Cele 16 lucrări așezate într-un volum coordonat de Elena Zamfir, Mălina Voicu și Simona Maria Stănescu, oferă o imagine de ansamblu a profilului general al politicilor publice în România ...

Interviu cu Flavius Mihalache – Mediul rural între 1990 și 2020. Transformări și decalaje

Flavius Mihalache, cercetător științific III în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții (Academia Română), doctor în sociologie din 2013 și expert în cercetarea mediului rural din România publică în anul 2020 cu volumul „Mediul Rural între 1990 şi 2020 Transformări şi Decalaje”. Cartea reprezintă una dintre cele mai elocvente lucrări ...

In memoriam Cornel Constantinescu 1953 – 2020

Simt un gol, un gol imens. Ca prieten, dar și în calitate de coleg în sociologie. Sociologia românească are azi, odată cu trecerea în neființă a lui Cornel Constantinescu, o pierdere grea. El a iubit de la început sociologia. Cu o liniște de invidiat și o discreție rară, în momentele ...