Romania Sociala logo
Menu

E cazul să învățăm din istorie: în fine, o democrație așa cum ne trebuie

autor:   13 November 2017  

Unul dinte cei mai mari sociologi ai secolului XX, Mattei Dogan, a publicat, înainte de a pleca din România și a se stabili în Franța, o analiză uluitoare a democrației românești dintre cele două războaie.

  • Modelul standard al democrației 1919-1938 este:
    • O democrație reală se bazează pe vot universal: alegeri generale, partidul care a întrunit majoritatea voturilor formează guvernul.
    • Dar Regele ? El nu avea decât un rol procedural: numea un reprezentant al majorității parlamentare să formeze guvernul și, evident, parlamentul îl vota.
    • Deci, cine decide ? Evident, electoratul și reprezentatul său, parlamentul.
  • Cum arăta în fapt democrația românească între cele două războaie ?
    • Prima rundă: 1919: alegeri generale; Regele se consultă cu partidele și numește pe reprezentantul partidului care a câștigat alegerile; firește, Parlamentul votează guvernul.
    • Asta s-a întâmplat însă doar în prima rundă. Apoi lucrurile s-au răsturnat.
    • Regele a numit un guvern al majorității parlamentare, dar, după o perioadă, nu-i mai place guvernul și se declanșează un ciclu care nu are nici-o legătură cu modelul standard al democrației: următoarele 9 runde, din 1919 până în 1938.
      • Regele demite guvernul: avea acest drept.
      • Numește un alt Prim ministru care, evident, nu întrunește majoritatea parlamentară.
      • Regele desființează parlamentul și convoacă noi alegeri. El avea acest drept.
      • Noul guvern, numit de Rege, organizează alegerile.
      • SURĂRIZĂ: Noul Partid la guvernare, numit de Rege, care reprezenta înainte minoritatea, în noile alegeri obține majoritatea în Parlament.
      • NU E POSIBIL!
        • Ba da. S-a întâmplat în runda a doua și, apoi, în toate rundele următoare până în 1938, fără excepție.
      • Regele, iar nu-i mai place guvernul și-l demite, numește un nou guvern, demite parlamentul care nu susține noul guvern; guvernul organizează alte alegeri, de data asta le câștigă, și apare un nou guvern cu o majoritate nouă.
      • Cine nu crede, poate citi studiul lui Mattei Dogan[1].
      • DECI: cine alege guvernul ? Electoratul ? Parlamentul ?
      • Nu, Regele.
    • Ce fel de democrație era aceasta ? Mattei Dogan o califică astfel: democrație mimată.
    • Dar erau alte vremuri. Democrația din România, așa mimată cum o fi fost ea, era singura care a rezista în acea perioadă, față de celelalte 20 de țări din jur care, chiar dacă au avut o democrație, aceasta nu a rezistat decât câțiva ani.
  • 1989: Revoluție. În fine, avem o democrație reală.
    • Cine guvernează România ? Evident, electoratul și parlamentul care a fost ales de populație.
    • Președintele nu este Rege. Prin Constituție, el nu alege guvernul.
    • Istoria și de astă dată tot încearcă să joace feste. ”Pe masă”/ ”pe sub masă” președinții au mai încercat să tragă sfori. Președintele a scăpat cu candoare o propoziție șocantă: ”vreau guvernul meu”. Adică cum ? Ce spune Constituția ? În fine, Parlamentul și electoratul decid. Dar 2009 ? Încep să ne încerce unele îndoieli și cu privire la alte alegeri. În fine, dar alegeri.
    • SURPRIZĂ: Ce Rege, ce Președinte ? DNA ! În democrația ”mimată” dintre cele două războaie dacă ar fi încercat să intervină DNA-ul de atunci, ar fi fost un scandal mondial.

E posibil ca guvernul să devină o jucărie a DNA-ului. El va putea înlocui parlamentul și guvernul ? Nu pe tot, sunt suficiente persoanele cheie. Cred că Regele era un naiv incompetent. Se complica inutil. Mai simplu, îi declară ”penali” pe toți pe care îi  voia. Și dacă se dovedesc că sunt nevinovați ? Ei, ceva tot găsim, doar să căutăm. Și apoi, să presupunem că peste ani se dovedesc nevinovați, vedeți, v-am tras pe sfoară. Ce alegeri, ce parla

[1] Dogan, Mattei, Dansul electoral în România interbelică. Revista de Cercetări Sociale, 1995, (4), 3-23. Acolo se găsesc date foarte precise. Se găsește în Biblioteca Virtuală de Sociologie, Studii, 1995



Facebook

Campanie electorală. Încă odată despre schimbare

Totul a început în noiembrie 2024... Să încercăm o analiză sistemică și sistematică a alegerilor prezidențiale. Sistemică în măsura în care vom lua în calcul contextul, actorii politici, provocările și iritantele în confruntarea electorală.    În noiembrie 2024 au fost primele alegeri prezidențiale după decembrie 1989, organizate în același timp cu alegeri locale, ...

Elitele politice la rotativa istoriei. Alegerile din 2024 – revista de științe politice Polis nr. 1 din 2025

În urmă cu 30 de ani, revista de științe politice Polis dedica un întreg număr rolului jucat de elitele politice și intelectuale în societate (Polis nr. 4/1995). În editorialul Întoarcerea conceptelor din exil, Călin Anastasiu scria despre contaminarea ideologică a științelor sociale în perioada comunistă și despre interzicerea conceptului sociologic ...

Geopolitica în clar obscur

Prima etapă pentru a lichida un popor este de a-i șterge memoria.  Distrugeți cărțile, cultura și istoria sa. Apoi faceți în așa fel să se scrie alte cărți, fabricați o altă cultură, inventați o altă istorie. Și astfel această națiune va începe să uite ceea ce a fost.  Lupta omului împotriva puterii ...

O discuție cu prof. univ.  Livia Popescu (Dordea) pe marginea unui articol publicat în 1981

Livia, ai publicat în 1981 un articol  despre preferințele de lectură ale adolescenților dintr-un centru de reeducare. Ce te-a făcut ca în anii când în România se edifica de zor „societatea socialistă multilateral dezvoltată”  să te apleci ca cercetător asupra unui grup social marginal ? După primul an și jumătate de ...

Bilanțul unui serial

În perioada  aprilie 2024 –  martie 2025 am publicat pe site-ul  www.romaniasociala.ro un număr de 10 interviuri cu tot atâția componenți ai unei generații de sociologi care s-a format prin studii de specialitate absolvite în anii `70 ai secolului trecut[1]. În fapt, intervalul deceniului menționat acoperă mai puțin decât cei ...

Destin și o viață de om – Constantin Schifirneț

România Socială vă prezintă volumul "Destin și o viață de om" al profesorului și cercetătorului Constantin Schifirneț, apărut la Editura Universității de Vest din Timișoara, în 2024. Acest volum este o incursiune autobiografică ce îmbină experiențele personale ale autorului cu analiza contextelor culturale, sociale și politice ale epocilor pe care le-a ...

Interviu cu Elena-Otilia ȚÎROIU despre volumul: Cultura organizațională din mediul școlar și comportamentul social al elevilor, Craiova: Editura Beladi, 2025

Vă rog să vă prezentați pe scurt, stimată doamnă Elena-Otilia ȚÎROIU.  Sunt profesor învățământ primar, absolventă a Școlii Normale ,,Carol I” Câmpulung, județul Argeș (Liceul Pedagogic), cu o vechime de 32 de ani în învățământul românesc, participând pas cu pas din anul 1993 la toate transformările care au avut loc în ...

Învățământul profesional și economia în România. De ce sistemul dual este o soluție limitată?

Introducere: într-un sistem de învățământ cu pierderi foarte mari, formarea inițială profesională poate fi soluția. Conform statisticilor disponibile și deja bine cunoscute, România suferă de eșecuri și pierderi cronice ale sistemului de învățământ, pierderi care se repercutează asupra multor dimensiuni ale vieții noastre economice, sociale și politice, inclusiv asupra stabilității democratice. ...