În urmă cu 30 de ani, revista de științe politice Polis dedica un întreg număr rolului jucat de elitele politice și intelectuale în societate (Polis nr. 4/1995). În editorialul Întoarcerea conceptelor din exil, Călin Anastasiu scria despre contaminarea ideologică a științelor sociale în perioada comunistă și despre interzicerea conceptului sociologic de „elită” în favoarea conceptului marxist de clasă socială, care se dovedea a fi inoperant în orice tentativă de explicare și înțelegere a stratificării sociale, structurii, dinamicii și distribuției puterii în cadrul societăților. În perioada comunistă, notează Anastasiu, utilizarea conceptului de elită era o amenințarea la adresa regimului, deoarece ar fi generat analize de demistificare a conducerii acestuia.
Revista Polis nr. 4/1995 a reunit o serie de articole semnate de contributori români la studiul fenomenului elitar (Dragoș Aligică – Observații privind teoria elitelor; Ileana P. Voicu – Concepția elitară a lui Max Weber; Dan A. Lăzărescu – Rolul elitelor în istorie; George Tibil – Conflictul elitelor și instabilitatea politică în evoluția modernă și contemporană a României, Laurențiu Ștefan – Societatea civilă românească – o utopie? „Popor” și elite intelectuale la începutul anilor ’90), precum și studii semnate de cercetători consacrați ai elitelor pe plan internațional (M. Burton, R. Gunther, J. Higley – Transformarea elitelor și regimurilor democratice, Goerge Kolankiewicz – Elite în căutarea unei formule politice; Françoise Thom – Elitele rusești).
Revista de științe politice Polis nr. 1/2025 include include lucrări care abordează aspecte referitoare la istoria elitelor politice și/sau intelectuale ale Școlii sociologice gustiene (Gabriela-Cătălina Danciu), criza leadership-ului politic și mass media (Antonio Momoc), dinamica formării elitei politice în funcție de criteriu „vârstă” (Marian Costel Dalban), aspecte privind selecția elitelor ministeriale în România (Laura Vartolomei), amurgul elitelor politice de secol XX (Marius Văcărelu). Lucrările dedicate elitelor politice sunt urmate de analize pe marginea alegerilor din anul 2024: reflecții filosofice privind tribulațiile gândirii în vremuri de răscruce (Anton Carpinschi), ecuația prin care alegerile din România au fost fraudate cu intervenția unor actori externi (Radu Carp), criza politică generată de erorile Curții Constituționale din România (Cristi Danileț), operațiunea Rusiei pentru influențarea alegerilor ca amenințare la adresa democrației din România (Alexandru Muraru), analiza anului electoral 2024 (Valentin Naumescu), impactul discursului instigator la ură în alegerile prezidențiale din 2024 (Ilarion Țiu), dezinformare și manipulare în campania electorală a lui Călin Georgescu (Mihai Vacariu).
Tematica revistei este completată de secțiunea Varia cu contribuții pe tema persuasiunii, fricii și supunerii (Dragoș Dragoman), eugenia de la mitologie la bioinginerie (Laura Cătălina Dragomir Juverdeanu), geografia politică a alegerilor prezidențiale-turul I (Vicențiu-Robert Gabor, Ciprian Iftimoaei), rolul societății civile sucevene în criza refugiaților ucraineni (Mirela-Emilia Mironiuc), despre suveranism ca retorică a naționalismului economic (Gabriel Mursa, Otilia Bălinișteanu, Cristian Manolachi), o analiză a diplomaţiei culturale franceze în România în anii ’80 (Cristian Preda).
Primul număr al revistei Polis din acest an găzduiește un interviu-fluviu realizat cu politologul Dan Pavel, care tratează cu generozitate subiecte de actualitate: campaniile electorale din anul electoral 2024 comparativ cu cele anterioare, analiza clivajelor politice la alegerile din 2024, discursul instigator la ură practicat de partidele extremiste din România, rolul jucat de tehnologiile digitale în campaniile electorale, actualitatea binomului stânga-dreapta în politica românească, despre (ne)implicarea serviciilor secrete în politică, România – democrație deficitară sau regim hibrid, despre șansele guvernului condus de Marcel Ciolacu de a supraviețui moțiunilor de cenzură viitoare.
Ultimele secțiuni ale volumul de față cuprind o cronică de eveniment cultural (Valeriu-Bogdan Preda) și recenzii de carte (Mădălina-Virginia Antonescu, Sorin Bocancea, Grant T. Harward, Florin Grecu și Adrian Netedu) care tratează probleme actuale în domeniile istorie, studii de securitate, relații internaționale, sociologia elitelor.
Notă: revista de științe politice Polis este editată de Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității „Petre Andrei” din Iași, publicată de Editura Institutul European din Iași, și poate fi citită în format electronic, accesând următorul link: https://revistapolis.ro/numar-curent-2.
