Romania Sociala logo
Menu

Epistemologia artei a lui Eugen Ionescu și Sociologia

autor:   3 May 2020  

Vreau să mai „scap” de sociologie și să citesc „altceva”. Este 1 Mai. Încerc literatură. Nu prea mă captivează ce mi-a căzut în mână. Întâmplător găsesc în biblioteca mea Eugen Ionescu Război cu toată lumea: articole publicate în perioada 1930-1937. Curios. Citisem teatrul lui Eugen Ionescu. Nu am înțeles însă epistemologia care stătea la baza literaturii lui. Ce gândea „teoretic” Eugen Ionescu când scria teatru ?

Epistemologia lui Eugen Ionescu

Aici vă ofer o imagine sintetică a epistemologiei lui Eugen Ionescu: Relația dintre literatură/ poezie și realitate. Citez din articolele lui.

Contra literaturii”, 12 octombrie 1931

„Concep literatura ca pe o simplă ocupație socială și pe literatori (n.m. amuzant termenul utilizat de Eugen Ionescu pentru a desemna pe autorul de literatură) ca o simplă breaslă, cum sunt: cizmăria, legătoria de cărți, avocatura, politica, tâmplăria etc., etc. Nici o altă breaslă nu este fudulă ca breasla poeților… Cizmarul nu pretinde că face act metafizic, cârpind un papuc. Dar literatorul, cârpind rima, a pretins-o întotdeauna. … Poetul nu învață de la viață, dar de la maeștri, de la literatură. El nu scrie ca să exprime realitatea, dar o simplă realitate convențională, profesională: realitatea literară. El scrie pentru fiindcă au scriși înaintașii. Poezia (propriu-zis: literatura) nu poate fi pusă în fața vieții și judecată prin ea; poezia trebuie pusă în fața culturii, în fața tehnicei literare și în raport cu tehnica literară judecată. Poetul nu spune adevărul (în sensul unei autentice intuiri a realității)…Ea (n.m. poezia) a trădat realitatea. Mai mult: poate fi acuzată de pervertirea realității…  văzută prin această optică mecanică, literară.” 

„Cei care nu pot să cunoască sau să trăiască decât falsa realitate a cărților sunt triști, săraci, sterili. Neîmpliniți.” 

Banalitatea artistică (17 ianuarie 1932) 

„Cizmăria se învață cu un maestru. La fel literatura. Nu de la viață învață artistul, dar de la tehnica artei. Viața nu îi este decât un pretext.”

„Trăiește viața omul care nu cunoaște literatura. Omul care trăiește ignoră aceste goale și artificiale noțiuni. El trăiește fără prejudecăți, fără rușini sau pudori literare; autentic și plin.” 

Dar epistemologia lui Eugen Ionescu are un defect. El este un ”rău”. Eugen Ionescu se referă la mulțimea paradigmelor care „zboară” în jurul nostru. O paradigmă sau alta ne ține prizonieri: sunt ochelarii cu care vedem realitatea. Dar, în masa de „cârpeli de papuci”, pe lângă tehnici, regăsim difuz și propria experiență pe care poetul o exprimă. Sunt și mari creatori de noi paradigme care nu reiau paradigmele existente, ci produc și noi  forme care izvorăsc dintr-un contact uimitor cu experiența realității. Îmi vine imediat în minte Eminescu. Și Eugen Ionescu este un asemenea mare creator. 

Dincolo de această rezervă, în gândul lui Eugen Ionescu regăsesc și propria mea experiență de sociolog. Și în sociologie lucrurile stau cam așa. Deseori nu regăsesc realitatea din mulțimea de papuci sociologici. 

Închid cartea și adorm. 

Un vis despre sociologie

Un sociolog stă pe scaun. Dincolo, societatea, o pajiște de un verde uimitor. Sociologul privește spre realitate, dar nu putea să o vadă pentru că era despărțit de ea de un chestionar uriaș cu multe cifre și statistici complicate.  

M-am cutremurat și m-am trezit înspăimântat. Dar am adormit din nou și iarăși continuă coșmarul. Între sociolog și realitate nu mai era chestionarul, ci fluturau o mulțime de cărți. Acestea ascundeau și ele realitatea. Sociologul din mine, frustrat, intervine: este și vreo carte a mea ? Am încercat să găsesc, dar nu e niciuna. Mi se răspunde: acestea sunt numai cărți străine. Poți găsi o carte a ta în bibliografie, dar ea nu zboară în mintea celui din scaun.  

M-am trezit din coșmar. Încetul cu încetul privirea mi s-a clarificat. Pe fereastră văd o grădină superbă. Iar șocat: ce se întâmplă ? A, e sărbătoare, și nu sunt sociolog. 

Eugen Ionescu se referea și la sociologie ? 




Facebook

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...