Romania Sociala logo
Menu

Epistemologia artei a lui Eugen Ionescu și Sociologia

autor:   3 May 2020   

Cătălin Zamfir

Vreau să mai „scap” de sociologie și să citesc „altceva”. Este 1 Mai. Încerc literatură. Nu prea mă captivează ce mi-a căzut în mână. Întâmplător găsesc în biblioteca mea Eugen Ionescu Război cu toată lumea: articole publicate în perioada 1930-1937. Curios. Citisem teatrul lui Eugen Ionescu. Nu am înțeles însă epistemologia care stătea la baza literaturii lui. Ce gândea „teoretic” Eugen Ionescu când scria teatru ?

Epistemologia lui Eugen Ionescu

Aici vă ofer o imagine sintetică a epistemologiei lui Eugen Ionescu: Relația dintre literatură/ poezie și realitate. Citez din articolele lui.

Contra literaturii”, 12 octombrie 1931

„Concep literatura ca pe o simplă ocupație socială și pe literatori (n.m. amuzant termenul utilizat de Eugen Ionescu pentru a desemna pe autorul de literatură) ca o simplă breaslă, cum sunt: cizmăria, legătoria de cărți, avocatura, politica, tâmplăria etc., etc. Nici o altă breaslă nu este fudulă ca breasla poeților… Cizmarul nu pretinde că face act metafizic, cârpind un papuc. Dar literatorul, cârpind rima, a pretins-o întotdeauna. … Poetul nu învață de la viață, dar de la maeștri, de la literatură. El nu scrie ca să exprime realitatea, dar o simplă realitate convențională, profesională: realitatea literară. El scrie pentru fiindcă au scriși înaintașii. Poezia (propriu-zis: literatura) nu poate fi pusă în fața vieții și judecată prin ea; poezia trebuie pusă în fața culturii, în fața tehnicei literare și în raport cu tehnica literară judecată. Poetul nu spune adevărul (în sensul unei autentice intuiri a realității)…Ea (n.m. poezia) a trădat realitatea. Mai mult: poate fi acuzată de pervertirea realității…  văzută prin această optică mecanică, literară.” 

„Cei care nu pot să cunoască sau să trăiască decât falsa realitate a cărților sunt triști, săraci, sterili. Neîmpliniți.” 

Banalitatea artistică (17 ianuarie 1932) 

„Cizmăria se învață cu un maestru. La fel literatura. Nu de la viață învață artistul, dar de la tehnica artei. Viața nu îi este decât un pretext.”

„Trăiește viața omul care nu cunoaște literatura. Omul care trăiește ignoră aceste goale și artificiale noțiuni. El trăiește fără prejudecăți, fără rușini sau pudori literare; autentic și plin.” 

Dar epistemologia lui Eugen Ionescu are un defect. El este un ”rău”. Eugen Ionescu se referă la mulțimea paradigmelor care „zboară” în jurul nostru. O paradigmă sau alta ne ține prizonieri: sunt ochelarii cu care vedem realitatea. Dar, în masa de „cârpeli de papuci”, pe lângă tehnici, regăsim difuz și propria experiență pe care poetul o exprimă. Sunt și mari creatori de noi paradigme care nu reiau paradigmele existente, ci produc și noi  forme care izvorăsc dintr-un contact uimitor cu experiența realității. Îmi vine imediat în minte Eminescu. Și Eugen Ionescu este un asemenea mare creator. 

Dincolo de această rezervă, în gândul lui Eugen Ionescu regăsesc și propria mea experiență de sociolog. Și în sociologie lucrurile stau cam așa. Deseori nu regăsesc realitatea din mulțimea de papuci sociologici. 

Închid cartea și adorm. 

Un vis despre sociologie

Un sociolog stă pe scaun. Dincolo, societatea, o pajiște de un verde uimitor. Sociologul privește spre realitate, dar nu putea să o vadă pentru că era despărțit de ea de un chestionar uriaș cu multe cifre și statistici complicate.  

M-am cutremurat și m-am trezit înspăimântat. Dar am adormit din nou și iarăși continuă coșmarul. Între sociolog și realitate nu mai era chestionarul, ci fluturau o mulțime de cărți. Acestea ascundeau și ele realitatea. Sociologul din mine, frustrat, intervine: este și vreo carte a mea ? Am încercat să găsesc, dar nu e niciuna. Mi se răspunde: acestea sunt numai cărți străine. Poți găsi o carte a ta în bibliografie, dar ea nu zboară în mintea celui din scaun.  

M-am trezit din coșmar. Încetul cu încetul privirea mi s-a clarificat. Pe fereastră văd o grădină superbă. Iar șocat: ce se întâmplă ? A, e sărbătoare, și nu sunt sociolog. 

Eugen Ionescu se referea și la sociologie ? 




Facebook

Cuvinte noi Ce ne spun ele despre epocă?

Noi și vocabularul Limba este un organism viu care se reinventează în contact cu realitatea ; ea semnifică și interpretează lumea în care trăim. Este fascinant să descoperim într-un dicționar, cum fiecare cuvînt își are propria sa poveste; fiecare cuvânt are o istorie și o arheologie cu straturi suprapuse de sensuri. ...

Efectele crizei coronavirus forțează mariajul digitalizare–învățare: panaceu sau cal troian?

Motto: ”Pe termen lung, sufetul capătă culorile gândurilor tale”. Marcus Aurelius, Împărat roman. ”Suntem ceea ce gândim” Buddha. Cea mai importantă lecție a crizei Coronavirus este că digitalizarea trebuie folosită la maximum pentru eficientizarea majorității aspectelor din viața socială, mai puțin pentru cel mai important aspect uman: educația copiilor noștri. Venită ca o mănușă pentru ...

30 de ani de la Revoluția din 1989. Avem o democrație consolidată?

La Revoluția română, în stradă, oamenii voiau liberate. Dar nu se simțeau oamenii liberi și sub Ceaușescu? În familie, pe stradă, în viața de zi cu zi oamenii erau destul de liberi. Dar nu public, în mass-media sau la ședințele politice. Dacă nu ne plăcea cum este condusă țara, era ...

România deleuziană. Fragmentul XXXVIII despre literatură și credință: „Studentul” (Cehov) și „Evanghelia după Marcu” (Borges). Lecturi posibile (VI)

„The Denial of Saint Peter”, ( Theodoor Rombouts, 1597-1637), Liechtenstein Museum  xxx „Studentul” ( Cehov). După mărturisirea chiar a lui Cehov,  „Studentul” este cea mai îndrăgită din scrierile sale de proză scurtă. Acțiunea se petrece în marele post al Paștelui de Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor. În acea zi Ivan Velikopolski, student la ...

Confruntări și conspiraționism

Complot, conspirație, negaționism, dușmanii din umbră, virusul ucigaș. Iată cîteva cuvinte care au animat dialogul între nația română și decidenți. Pe timpul pandemiei covid, dialogul a fost mediat de televiziune.  Dar a fost sau nu a fost pandemie ? Pandemia presupune o mortalitate de 12 %, iar procentul de mortalitate ...

România nu mai este oaia neagră a Europei

În mod surprinzător, România s-a dovedit a fi una din cele mai dinamice ţări din UE 27 în ceea ce priveşte creşterea economică din ultimele două decenii. De ce în mod surprinzător? Pentru că la începutul actualului mileniu România ocupa ultimul loc într-un clasament al ţărilor din UE 27 alcătuit ...

Țara nu are nevoie de așa ceva

Octombrie 2010. Drumul dinspre București spre Alba Iulia. Turneu cu un spectacol de teatru. Printre alții, în același microbuz, Claudiu Bleonț, Ion Haiduc, Sebastian Papaiani, actori tineri și mai puțin tineri deopotrivă. Pe tot parcursul acestui proiect îl vânam pe OMUL, Sebastian Papaiani. Veneam uneori la repetiții și cu 2 ...

Umbra globalizarii s-a aşternut peste clasa de mijloc

Liderii opoziției de stânga în Olanda, Jesse Klaver (GL, verzi), Lodewijk Asscher (PvdA,Partidul Laburist) și Lilian Marijnissen (SP, Partidul Socialist) au organizat un miting comun la începutul anului 2020 pentru a-și uni forțele împotriva Cabinetului (Ministrii si Secretarii de Stat). Ei văd Cabinetul (format din VVD - liberali, CDA - ...