Romania Sociala logo
Menu

Epistemologia artei a lui Eugen Ionescu și Sociologia

autor:   3 May 2020  

Vreau să mai „scap” de sociologie și să citesc „altceva”. Este 1 Mai. Încerc literatură. Nu prea mă captivează ce mi-a căzut în mână. Întâmplător găsesc în biblioteca mea Eugen Ionescu Război cu toată lumea: articole publicate în perioada 1930-1937. Curios. Citisem teatrul lui Eugen Ionescu. Nu am înțeles însă epistemologia care stătea la baza literaturii lui. Ce gândea „teoretic” Eugen Ionescu când scria teatru ?

Epistemologia lui Eugen Ionescu

Aici vă ofer o imagine sintetică a epistemologiei lui Eugen Ionescu: Relația dintre literatură/ poezie și realitate. Citez din articolele lui.

Contra literaturii”, 12 octombrie 1931

„Concep literatura ca pe o simplă ocupație socială și pe literatori (n.m. amuzant termenul utilizat de Eugen Ionescu pentru a desemna pe autorul de literatură) ca o simplă breaslă, cum sunt: cizmăria, legătoria de cărți, avocatura, politica, tâmplăria etc., etc. Nici o altă breaslă nu este fudulă ca breasla poeților… Cizmarul nu pretinde că face act metafizic, cârpind un papuc. Dar literatorul, cârpind rima, a pretins-o întotdeauna. … Poetul nu învață de la viață, dar de la maeștri, de la literatură. El nu scrie ca să exprime realitatea, dar o simplă realitate convențională, profesională: realitatea literară. El scrie pentru fiindcă au scriși înaintașii. Poezia (propriu-zis: literatura) nu poate fi pusă în fața vieții și judecată prin ea; poezia trebuie pusă în fața culturii, în fața tehnicei literare și în raport cu tehnica literară judecată. Poetul nu spune adevărul (în sensul unei autentice intuiri a realității)…Ea (n.m. poezia) a trădat realitatea. Mai mult: poate fi acuzată de pervertirea realității…  văzută prin această optică mecanică, literară.” 

„Cei care nu pot să cunoască sau să trăiască decât falsa realitate a cărților sunt triști, săraci, sterili. Neîmpliniți.” 

Banalitatea artistică (17 ianuarie 1932) 

„Cizmăria se învață cu un maestru. La fel literatura. Nu de la viață învață artistul, dar de la tehnica artei. Viața nu îi este decât un pretext.”

„Trăiește viața omul care nu cunoaște literatura. Omul care trăiește ignoră aceste goale și artificiale noțiuni. El trăiește fără prejudecăți, fără rușini sau pudori literare; autentic și plin.” 

Dar epistemologia lui Eugen Ionescu are un defect. El este un ”rău”. Eugen Ionescu se referă la mulțimea paradigmelor care „zboară” în jurul nostru. O paradigmă sau alta ne ține prizonieri: sunt ochelarii cu care vedem realitatea. Dar, în masa de „cârpeli de papuci”, pe lângă tehnici, regăsim difuz și propria experiență pe care poetul o exprimă. Sunt și mari creatori de noi paradigme care nu reiau paradigmele existente, ci produc și noi  forme care izvorăsc dintr-un contact uimitor cu experiența realității. Îmi vine imediat în minte Eminescu. Și Eugen Ionescu este un asemenea mare creator. 

Dincolo de această rezervă, în gândul lui Eugen Ionescu regăsesc și propria mea experiență de sociolog. Și în sociologie lucrurile stau cam așa. Deseori nu regăsesc realitatea din mulțimea de papuci sociologici. 

Închid cartea și adorm. 

Un vis despre sociologie

Un sociolog stă pe scaun. Dincolo, societatea, o pajiște de un verde uimitor. Sociologul privește spre realitate, dar nu putea să o vadă pentru că era despărțit de ea de un chestionar uriaș cu multe cifre și statistici complicate.  

M-am cutremurat și m-am trezit înspăimântat. Dar am adormit din nou și iarăși continuă coșmarul. Între sociolog și realitate nu mai era chestionarul, ci fluturau o mulțime de cărți. Acestea ascundeau și ele realitatea. Sociologul din mine, frustrat, intervine: este și vreo carte a mea ? Am încercat să găsesc, dar nu e niciuna. Mi se răspunde: acestea sunt numai cărți străine. Poți găsi o carte a ta în bibliografie, dar ea nu zboară în mintea celui din scaun.  

M-am trezit din coșmar. Încetul cu încetul privirea mi s-a clarificat. Pe fereastră văd o grădină superbă. Iar șocat: ce se întâmplă ? A, e sărbătoare, și nu sunt sociolog. 

Eugen Ionescu se referea și la sociologie ? 




Facebook

Interviu cu Anemari-Helen Nițu, autoarea volumului „Jurnalul unei mame. Secvențe urbane cu copii, trafic, părinți, teme si altele”

Stimată doamnă Anemari-Helen Nițu, felicitări pentru volumul „Jurnalul unei mame. Secvențe urbane cu copii, trafic, părinți, teme si altele”, Editura CARTEX, 2020, p. 336. Vă rugăm să ne spuneți cum a luat naștere ideea unui asemenea volum? Scrisul este terapeutic pentru mine. Ca și vorbitul. Dar, atunci când vorbim despre lucrurile cu ...

„Căderea unui dictator. Război hibrid și dezinformare în Dosarul Revoluției din 1989″

Semnalăm că astăzi, în data de 26 septembrie 2022, la ora 10.00, în cadrul Amfiteatrului „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române, a avut loc lansarea volumului „Căderea unui dictator. Război hibrid și dezinformare în Dosarul Revoluției din 1989 ”. Acest volum a fost elaborat sub coordonarea lui Andrei Ursu și ...

„Criminalitatea violenta: semnificatii si implicatii sociale”

Vă semnalăm disponbilitatea online a volumui Simona Mihaiu (2021) „Criminalitatea violenta: semnificatii si implicatii sociale”, Editura ProUniversitaria in cadrul Bibliotecii Virtuale de Sociologie Mihaiu, Simona. (2021). Criminalitatea violentă: semnificații și implicații sociale. București: Pro Universitaria. - Biblioteca Virtuală de Sociologie Recenzia cartii semmnata de Prof. Univ. Dr. Dan Banciu este disponibila in revista ...

Despre salariul minim în România

O poveste și-o povață Am alimentat recent la o benzinărie, la oră târzie, tocmai când casele erau blocate pentru raportul contabil. Lamentările mele, că în felul acesta, compania își reduce încasările și pierde clienți, au primit un răspuns pe măsură de la angajatul benzinăriei: Pierdem... ce să pierdem!? Că pe noi tot ...

Interviu cu Sorin Mitulescu, coordonatorul volumului „Sociologi în comunism. Inceputurile unei profesii fără statut”

Stimate domnule Sorin Mitulescu, felicitări pentru volumul coordonat de dumneavoastră „Sociologi în comunism. Inceputurile unei profesii fără statut”, Editura Tritonic, 2021. Vă rugăm să ne spuneți cum a luat naștere ideea unui asemenea volum? Cartea se datorează într-o primă instanță pandemiei. În 2020 ar fi trebuit să organizăm o întâlnire a promoției ...

Uneori e bine să te ferești de ideile frumoase

Animalele sunt orientate de necesități. Când le satisfac sunt satisfăcute. Nu știu dacă ele au și starea de fericire.  Omul a creat o lume a idealului.  Ideile frumoase nu se referă la realitate, ci la ceva care nu există, dar ar fi bine dacă ar fi. Ideile frumoase pot deveni idealuri ...

Cum distorsionăm orientarea cercetătorilor

Evaluarea rezultatelor cercetării noastre este vitală pentru noi. Desigur, facem eforturi de a ”descoperi adevărul”. Da, dar cine-l știe? Noi avem o procedură mai practică. Care este impactul ideilor noastre: le receptează ceilalți colegi? le utilizează în activitatea lor?  ei le apreciază? Prestigiul științific este rezultatul produselor noastre. Voi lua cazul ...

Trans-identitarii

O identitate fluidă : Disforie de gen și euforie transgen În pragul începerii unui nou an școlar, am dori să evocăm aici  ideologia trans-identitară și trans-sexuală, o nouă dimensiune a «revoluției neoprogresiste». Ideologia neoprogresistă intervine în favoarea identității de gen. Identitatea de gen presupune că o persoană poate trece de la o ...