Romania Sociala logo
Menu

Este corect lingvistic și etic să etichetezi o persoană ca ”penală” ?

autor:   30 October 2016  

Cătălin Zamfir

De câteva zile se discută mult despre penal referitor la o persoană: Ionescu e penal; eu nu o să accept nici un penal pentru….

Mărturisesc că termenul de penal mi-a stârnit o reacție confuză. Prima reacție a fost că termenul mi s-a părut clar. Totodată însă am avut impresia că utilizarea lui este ciudată.

Am deschis DEXul și am avut o surpriză. ”Penal ” se referă la un comportament în contradicție cu legea și deci face obiectul unei acțiuni penale. Dar nu am găsit termenul de penal referit la o persoană. Este o omisiune a DEXului?

Faptul m-a pus pe gânduri. Există un context în care utilizarea lui ar fi legitimă ? Sunt două situații.

Un comportament suspectat a fi o încălcare a legii și, în consecință, supus unei investigații penale. Dar persoana în cauză ar putea fi etichetată ca penală ? Ar fi în contradicție cu o valoare fundamentală a moralei: până la decizia formală de încălcare a legii, persoana respectivă se bucură de presupoziția de nevinovăție. Deci până la sentință, ea nu poate fi etichetată ca penală. Comportamentul poate face obiectul investigației penale, dar persoană nu este penală.

Dar după ce o instanță juridică decide că a fost o infracțiune, putem spune că persoana respectivă este penală ? Oricât de ciudat pare, termenul nu poate fi utilizat nici în această situație. Termenul de persoană penală este o etichetare generală și definitivă inacceptabilă. Cine a făcut un act penal e o vină, dar ca persoană, omul  este altceva decât crima, minciuna, hoția. El este un om care trebuie respectat ca om, chiar dacă este trimis în închisoare. Persoana umană este mai presus de un act sau altul chiar dacă a săvârșit o infracțiune sau două sau trei…. Ea nu poate fi etichetată ca delincventă în general, fără referire la un act sau altul. Omul este o valoare în sine dincolo de un act sau altul. În fața fiecărei noi alegeri orice persoană se bucură de presupoziția nevinovăției și moralității.

Utilizarea termenului de persoană penală este în contradicție și cu morala creștină. Presupoziția potențială de nevinovăție este fundamentală în etica creștină. Orice criminal poate beneficia de iertarea divină care îl purifică. Nici moartea nu-i închide profilul moral. Judecata nu vine odată cu moartea, ci doar ”judecata de apoi” îl va eticheta definitiv. Nici Dumnezeu nu poate să-l eticheteze ca penal până la această judecată finală. Poate omul să o facă ?

Îmi vine în minte și un fapt istoric. Etichetarea globală și definitivă a unor largi categorii de persoane făcea parte din ideologia hitleristă. Evreul ca evreu a fost etichetat ca penal, ca neom, i s-a pus o stea pe haină și trimis în lagăre de exterminare. Hitlerismul nu a acordat nici evreilor, nici țiganilor presupoziția de a fi oameni, dincolo de eventualele vinovății particulare. Etichetarea lor prin steaua de pe haină era globală și definitivă. Ce ni se recomandă ? Să punem pe piept o stea cu emblema ”penal”.

Credeam că după trista experiență a fascismului etichetarea negativă globală a devenit în sine un act penal. Persistența ei este semnul unei răutăți morale, dacă nu chiar reminiscența unei mentalități fasciste

Utilizarea termenului de penal cu referire la o persoană, nu întâmplător, nu figurează în DEX. Lingvistic este incorectă, iar moral blamabilă în sine.



Facebook

România s-a încurcat în multe probleme. Cine ar lua iniţiativa: clasa politică sau NOI?

Acum câteva zile, la televizor, invitat un om politic. Stil de diplomat subtil. Inteligent. O oră întreagă. De la început am fost captat. O analiză profundă a crizei în care România se află. Suntem la coada Europei. Decalajele cu Occidentul sunt şocante. Da, situaţia e gravă. Privesc cei aproape 30 de ...

DESPRE ÎMPĂRAȚI, REPUBLICI ȘI ICEBERGURI

Acest articol[1] a fost provocat de lectura eseului acad. Cătălin Zamfir intitulat “De ce împărații nu sunt aleși de popor?”, publicat pe 22 iulie de revista România Socială. Apreciez foarte mult politica editorială a revistei de a prezenta simplu, clar și pe înțelesul tuturor esențialul realităților sociale și politice românești. ...

In memoriam profesor Achim Mihu

A plecat dintre noi profesorul Achim Mihu (n.1931), sociolog, antropolog, dar și filozof. Prin cărțile sale, Sociometrie (1965), Sociologia americană a grupurilor mici (1970) și ABC-ul investigației sociologice (1971) Achim Mihu a deschis relansarea sociologiei românească în condițiile dificile ale comunismului, având un efect liberator asupra tinerei generații de sociologie de atunci. A continuat publicarea unor cărți și studii valoroase în sociologie ...

Concluzia şedinţei Parlamentului European: Europa trebuie să înveţe de la România ce înseamnă democraţia

Nu sunt doar şocat, ci, mult mai mult, profund îngrijorat. Ce s-a întâmplat astăzi în Parlamentul European (PE) impune o reformă profundă a acestei instituţii. În primul rând, din câte ştiam, în Parlamentul European se exprimă opinii politice şi, eventual, se adoptă legi pentru funcţionarea UE. Un parlamentar european, cred eu, ...

Despre capitalism, numai de bine. Fragmentul V: De la CAER la UE

Refuzul sovieticilor de a accepta Acordul de la Bretton Woods reprezintă principala cauză care a determinat izbucnirea războiului rece în 1946. (17) Iar după aceea au apărut NATO, CAER şi Tratatului de la Varşovia. Această confruntare fără menajamente dintre capitalism şi socialism a durat până în 1990, atunci când CAER ...

Ca sociolog, voi răspunde DA la referendum

Mulți colegi m-au întrebat ce voi vota la actualul referendum. Spre surprinderea multora am răspuns DA. E nevoie de o explicație. Ca sociolog sunt convins că în viitor, cu siguranță, se vor schimba multe lucruri pe care acum nici nu ni le putem imagina. Într-un secol, două sau trei familia ar ...

România deleuziană: fragmentul XXVI, despre cum ajung oamenii să sfârșească în stradă

Câteva precizări tehnice: despre cărțile funciare și numerele top. La mijlocul secolului al XIX-lea (în Imperiul Habsburgic), orașul Brașov se parcelează, iar parcelele capătă numere topografice. Se constituie astfel câteva hărți topografice ale orașului Brașov în diferite perioade. Cele mai vechi, cu valoare istorică, sunt la Arhivele Naționale-Serviciul Județean Brașov. ...

Statul paralel: care stat va câștiga?

În ultimul timp, opinia publică a fost dominată de tema statului paralel. Termenul este complet nou, dar problema este nouă ?  Eu cred că da. Dar nu este încă clar ce este de fapt statul paralel. E vital să ne clarificăm aici pentru că satul paralel pare să fie o ...