Romania Sociala logo
Menu

Exercițiu de analiză sociologică: Cum sunt construite sistemele sociale

autor:   27 August 2022  

Probabil prima mirare a oamenilor a fost cum au putut fi construite piramidele. Construcția lor părea a depăși chiar capacitatea constructorilor moderni. Nu e de mirare că unora le-a venit ideea că singura explicație ar fi venirea marțienilor.

Dar sunt construcții mult mai complexe decât piramidele: limbile, religiile, muzica…

Oamenii construiesc sisteme sociale extrem de complexe pe care, după ce le-au terminat, nu mai sunt capabili să explice cum au făcut.

În ultimii 100 milenii oamenii au creat marile sisteme sociale în care trăiesc. Ei au creat cetăți/ state, unele evoluând în imperii care au controlat largi teritorii și populații. Toate aceste mari sisteme sociale au fost construite de oameni conștienți de ce fac, dar ele nu au fost gândite dinamite și apoi realizate. După ce au creat toate aceste minunate sisteme, nu au știut cum le-au creat, de ce așa și nu altfel.

Oamenii sunt de la începutul lor, conștienți, dar parțial conștienți.

Construcția pe bază de proiect. De abia în ultimul timp este în curs de coagulare o nouă paadigmă: acțiunea proiectată. Dorim să realizăm ceva. Formulăm un obiectiv. Gândim cum să-l realizăm. Imaginăm organizarea unei activități care să ducă la realizarea obiectivului stabilit. Aceasta este o construcție proiectată, conștientă. Dar ”construire conștientă” este doar un model de acțiune conștientă. Oamenii au construittimp de milenii sisteme extrem de complexe, conștient, dar nu ”planificat”, ”proiectat”.

În ultimul timp au apărut sisteme complexe construite conștient. Proiectezi un program și ai grije de a corecta mereu în funcție de rezultate. Dar și aici există un mare pericol: poți deveni prizonierul proiectului tău și nu mai explorezi alternativele.

Strategia construcției complexelor sisteme sociale care a stat la baza creării întregii societăți actuale este diferită de paradigma construcției proiectate, pe care să o numim construcția din aproape în aproape. Să luăm un exemplu mai simplu: descoperirea locuinței.  Cum a venit primului om ideea locuinței ?

De fapt, nu a fost ”primul om” care și-a imaginat-o. Iată cum cred că s-au petrecut lucrurile.

Ploaie. Omul s-a dus sub un pom. Era mai bine. Dar curgea apa și prin frunze.  ”Primului om” i-a venit ideea de a lega frunzele și a fost și mai bine. A descoperit forma primitivă a acoperișului, nu era încă casa.  Dar bătea vântul și aducea stropi de ploaie și era frig. Altui om i-a venit ideea să adauge un peret. De la primul perete la patru pereți a fost un pas important. Dar, intrați înăuntru, nu mai vedeau ce se petrece afară. A urmat o imensă descoperire: fereastra. Și așa după multe generații, din aproape în aproape, s-a imaginat ”locuința”. Nu un om, ci generații de oameni au construit ”pas cu pas” locuința, pe care nimeni nu a proiectat-o la început. ”Proiectul” construcțiilor nu au existat la început. În trecut,  oamenii nu au avut ”proiecte”. Poate doar ”vise”. Ideea de proiect s-a cristalizat mult mai târziu.

”Întemeietorii” marilor sisteme nu au avut în minte ce au construit. În timp, de regulă în secole, s-au creat complexe sisteme sociale, fără un plan inițial. Dacă nimeni nu le-a proiectat de la început, cum s-au construit ? Din aproape în aproape, prin cumulare contribuției în timp a mai multor generații. Fiecare generație a făcut ceva. Următoarea generație, a dezvoltat ce a găsit și a mai adăugat un ”etaj”, au finisat sistemul moștenit. 

În ce constă strategia construcției din aproape în aproape ? Oamenii se centrează pe problemele lor curente, micile probleme de zi cu zi. Caută soluții la aceste probleme. În timp, problemele și soluțiile lor generează noi proleme și se caută noi soluții. Ideea de ”fereastră” nu a existat decât după ce omul a descoperit pereții caselor.  În timp se cumulează multe soluții la problemele curente care împreună se asamblează într-un sistem care generează noi probleme și soluții.

Oamenii construiesc sisteme, fără a fi orientați de un model de construit. Modelul se conturează ”de la sine”. Întrebarea este: oamenii puteau construi ceva coerent, chiar fără să știe ce fa ? În procesul de construcție nu era chiar implicată logica construcției care devine clară la sfârșit ? Proiectul nu a existat în mintea oamenilor care au construit sisteme, dar acesta exista în logica construcției.

Un ”marțian” se uită de sus și gândește. Da, acum cam asta fac. Va urma să descopere…și să dezvolte în direcția… El știa care este proiectul pe care îl vor realiza pământenii car nu știau clar ce vor realiza.

Limbile nu sunt îngrămădiri de cuvinte, ci au structuri profunde: au fiecare propria lor gramatică. Oamenii au construit limbile, dar nu au cunoscut structurile gramaticale ale limbilor pe care le-au construit.  Fiecare acțiune conține în ea însăși o structură potențială  pe care actorii nu sunt de regulă conștienți. Logica construcției este în proiect și în acțiunea oamenilor, nu în mintea lor.

Pare ciudat ce spun: structura sistemelor posibile exista ”potențial”, dar nu în mintea oamenilor. Ei au construit în posibilul existent. În posibilul de construcție există structura.

O probă. În teoria problemelor, destul de greu și-a făcut locul un concept nou care s-a dovedit a fi fundamental: alternativele. Începem să gândim tot mai mult în termen de ”alternativă/ e”. O problemă nu are de regulă o singură soluție, ci mai multe soluții posibile. Sunt căi diferite care duc la realizarea aceluiași obiectiv.  Unele mai bune, altele mai puțin bune. Se deschide o nouă viziune: identificarea soluțiilor posibile și evaluarea lor. Apar concepte ca eficacitate, cost, eficiență.



Facebook

Interviu cu Dr. Simona Mihaiu, căștigătoarea premiului Academiei Române, „Henri H. Stahl” în sociologie, pentru cartea „Criminalitatea violentă. Implicații și semnificații sociale”

Interviu cu Dr. Simona Mihaiu, căștigătoarea premiului Academiei Române, „Henri H. Stahl” în sociologie, pentru cartea „Criminalitatea violentă. Implicații și semnificații sociale”, Editura Pro Universitaria, București, 2021. Bună ziua și felicitări pentru premiu! Ce reprezintă acest premiu pentru dvs.? Bună ziua și mulțumesc! Premiul „Henri H. Stahl”, acordat de Academia Română, are ...

Interviu cu Daniel Nițoi – “Teatrul și criza lumii moderne”, Editura Pro Universitaria, București

Daniel Nițoi (2023) Teatrul și criza lumii moderne, Editura Pro Universitaria, București Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizelepublicării acestui volum?Vă mulțumesc mult pentru interviu! Sincer, eu scriu și scriu destul de mult despreceea ce observ în jurul meu, despre viața celor ce mă înconjoară. ...

In Honorem Mihai Dinu Gheorghiu la 70 de ani

La începutul lunii septembrie, am primit o invitație pe e-mail pentru a participa în calitate de contributor la lansarea volumul coordonat de profesorul Adrian Netedu, Științele sociale între angajament și distanțare. In Honorem Mihai Dinu Gheorghiu, publicat la Editura Universității „Al.I. Cuza din Iași. Evenimentul a fost organizat la Librăria ...

Interviu cu Elena Zamfir – “Violența Domestică în România în contextul Pandemiei. Riscuri și politici de suport”, Editura Pro Universitaria, București

Coordonatori Elena Zamfir, Simona Ilie, Sebastian Fitzeck (coordonatori), (2022) Violența Domestică în România în contextul Pandemiei. Riscuri și politici de suport, Editura Pro Universitaria, București Felicitări pentru publicarea volumului. Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum? Mulțumesc și eu în numele coordonatorilor Simona Ilie și Sebastian Fitzeck pentru ...

Efectul „Pește mare în bazin mic”

Decât să fii codaș la oraș,  mai bine în satul tău fruntaș. Proverb românesc  Presupunând că vă căutați un job și, la selecția candidaților, angajatorul vă întreabă: „Preferați să fiți un pește mare întru-un bazin mic sau într-un bazin mare?”, ce ați răspunde? Nu este o glumă și nici o poveste pescărească; este ...

Simpozion internațional Religie, Etică și Inteligență Artificială

Institutul de Cercetare a Calității Vieții anunță organizarea Simpozionului Internațional Religie, Etică și Inteligență Artificială. Profesorul Marian Simion, ne propune un subiect preocupant pentru mediile academice contemporane analizand impactul puterii inteligenței artificiale în varianta ”Generative Learning”, asupra aspectelor etice si religioase ale comportamentului uman. DESCRIERE: Inteligenta artificiala, o sintagma intrata de curand in ...

Interviu Mariana Stanciu – “Recent changes in the consumption patterns from Romania in the european context”, Editura LAP Lambert Academic Publishing”  

Mariana Stanciu, Adina Mihăilescu, Cristina Humă (2023) Recent changes in the consumption patterns from Romania in the european context, Editura LAP Lambert Academic Publishing   1.- Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum?  Mulțumim! Publicarea acestui volum are în vedere atingerea unui obiectiv susținut, ...

Interviu cu Meda Gâlea (2021) Managementul strategic al cercetării științifice, Editura Mega, Cluj-Napoca

Meda Gâlea este Director adjunct în cadrul Academiei Române, filiala Iași, și doctor în management, titlu obținut la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Școala Doctorală de Economie și Administrarea Afacerilor. Cu un background educațional în domeniul economiei și al managementului, autoarea aplică cunoștințele sale managementului organizațiilor publice. Recent, a ...