Romania Sociala logo
Menu

Exercițiu de analiză sociologică: Cum sunt construite sistemele sociale

autor:   27 August 2022  

Probabil prima mirare a oamenilor a fost cum au putut fi construite piramidele. Construcția lor părea a depăși chiar capacitatea constructorilor moderni. Nu e de mirare că unora le-a venit ideea că singura explicație ar fi venirea marțienilor.

Dar sunt construcții mult mai complexe decât piramidele: limbile, religiile, muzica…

Oamenii construiesc sisteme sociale extrem de complexe pe care, după ce le-au terminat, nu mai sunt capabili să explice cum au făcut.

În ultimii 100 milenii oamenii au creat marile sisteme sociale în care trăiesc. Ei au creat cetăți/ state, unele evoluând în imperii care au controlat largi teritorii și populații. Toate aceste mari sisteme sociale au fost construite de oameni conștienți de ce fac, dar ele nu au fost gândite dinamite și apoi realizate. După ce au creat toate aceste minunate sisteme, nu au știut cum le-au creat, de ce așa și nu altfel.

Oamenii sunt de la începutul lor, conștienți, dar parțial conștienți.

Construcția pe bază de proiect. De abia în ultimul timp este în curs de coagulare o nouă paadigmă: acțiunea proiectată. Dorim să realizăm ceva. Formulăm un obiectiv. Gândim cum să-l realizăm. Imaginăm organizarea unei activități care să ducă la realizarea obiectivului stabilit. Aceasta este o construcție proiectată, conștientă. Dar ”construire conștientă” este doar un model de acțiune conștientă. Oamenii au construittimp de milenii sisteme extrem de complexe, conștient, dar nu ”planificat”, ”proiectat”.

În ultimul timp au apărut sisteme complexe construite conștient. Proiectezi un program și ai grije de a corecta mereu în funcție de rezultate. Dar și aici există un mare pericol: poți deveni prizonierul proiectului tău și nu mai explorezi alternativele.

Strategia construcției complexelor sisteme sociale care a stat la baza creării întregii societăți actuale este diferită de paradigma construcției proiectate, pe care să o numim construcția din aproape în aproape. Să luăm un exemplu mai simplu: descoperirea locuinței.  Cum a venit primului om ideea locuinței ?

De fapt, nu a fost ”primul om” care și-a imaginat-o. Iată cum cred că s-au petrecut lucrurile.

Ploaie. Omul s-a dus sub un pom. Era mai bine. Dar curgea apa și prin frunze.  ”Primului om” i-a venit ideea de a lega frunzele și a fost și mai bine. A descoperit forma primitivă a acoperișului, nu era încă casa.  Dar bătea vântul și aducea stropi de ploaie și era frig. Altui om i-a venit ideea să adauge un peret. De la primul perete la patru pereți a fost un pas important. Dar, intrați înăuntru, nu mai vedeau ce se petrece afară. A urmat o imensă descoperire: fereastra. Și așa după multe generații, din aproape în aproape, s-a imaginat ”locuința”. Nu un om, ci generații de oameni au construit ”pas cu pas” locuința, pe care nimeni nu a proiectat-o la început. ”Proiectul” construcțiilor nu au existat la început. În trecut,  oamenii nu au avut ”proiecte”. Poate doar ”vise”. Ideea de proiect s-a cristalizat mult mai târziu.

”Întemeietorii” marilor sisteme nu au avut în minte ce au construit. În timp, de regulă în secole, s-au creat complexe sisteme sociale, fără un plan inițial. Dacă nimeni nu le-a proiectat de la început, cum s-au construit ? Din aproape în aproape, prin cumulare contribuției în timp a mai multor generații. Fiecare generație a făcut ceva. Următoarea generație, a dezvoltat ce a găsit și a mai adăugat un ”etaj”, au finisat sistemul moștenit. 

În ce constă strategia construcției din aproape în aproape ? Oamenii se centrează pe problemele lor curente, micile probleme de zi cu zi. Caută soluții la aceste probleme. În timp, problemele și soluțiile lor generează noi proleme și se caută noi soluții. Ideea de ”fereastră” nu a existat decât după ce omul a descoperit pereții caselor.  În timp se cumulează multe soluții la problemele curente care împreună se asamblează într-un sistem care generează noi probleme și soluții.

Oamenii construiesc sisteme, fără a fi orientați de un model de construit. Modelul se conturează ”de la sine”. Întrebarea este: oamenii puteau construi ceva coerent, chiar fără să știe ce fa ? În procesul de construcție nu era chiar implicată logica construcției care devine clară la sfârșit ? Proiectul nu a existat în mintea oamenilor care au construit sisteme, dar acesta exista în logica construcției.

Un ”marțian” se uită de sus și gândește. Da, acum cam asta fac. Va urma să descopere…și să dezvolte în direcția… El știa care este proiectul pe care îl vor realiza pământenii car nu știau clar ce vor realiza.

Limbile nu sunt îngrămădiri de cuvinte, ci au structuri profunde: au fiecare propria lor gramatică. Oamenii au construit limbile, dar nu au cunoscut structurile gramaticale ale limbilor pe care le-au construit.  Fiecare acțiune conține în ea însăși o structură potențială  pe care actorii nu sunt de regulă conștienți. Logica construcției este în proiect și în acțiunea oamenilor, nu în mintea lor.

Pare ciudat ce spun: structura sistemelor posibile exista ”potențial”, dar nu în mintea oamenilor. Ei au construit în posibilul existent. În posibilul de construcție există structura.

O probă. În teoria problemelor, destul de greu și-a făcut locul un concept nou care s-a dovedit a fi fundamental: alternativele. Începem să gândim tot mai mult în termen de ”alternativă/ e”. O problemă nu are de regulă o singură soluție, ci mai multe soluții posibile. Sunt căi diferite care duc la realizarea aceluiași obiectiv.  Unele mai bune, altele mai puțin bune. Se deschide o nouă viziune: identificarea soluțiilor posibile și evaluarea lor. Apar concepte ca eficacitate, cost, eficiență.



Facebook

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...