Care sunt cele mai răspândite teorii ale complotului ?

O anchetă de opinie efectuată de IFOP, pentru Fundația Jean-Jaurès și Conspiracy Watch, în primăvara 2020 și editată de l‘Observatoire du conspirationnisme et des théories du complot (site fondat în 2007 de Rudy Reichstadt), a revelat că 26% dintre francezi cred despre Covid-19 că el a fost provocat de un virus fabricat în laborator, fie în mod intenționat (17%), fie în mod accidental (9%). Fundație a testat, de asemenea, pe un eșantion reprezentativ de 1760 personnes, acordul francezilor cu 10 enunțuri complotiste dintre cele mai răspândite :

• Ministerul Sănătații lucrează în complicitate cu industria farmaceutică, pentru a ascunde publicului larg realitatea asupra nocivității unui vaccin contra virusului Corona 9.
• Accidentul în care Lady Diana și-a pierdut viața a fost de fapt un asasinat mascat.
• Iluminații constituie o organizație secretă care caută să manipuleze opinia publică.
• Urmele albe lăsate pe cer la trecerea avioanelor sunt compuse din produse chimice deliberat răspândite, pentru motive ținute secrete.
• Guvernul american și Pentagonul au fost implicate în organizarea atentatelor din 11 septembrie 2001.
• Traficul de drog international este de fapt controlat de CIA  și serviciile americane secrete.
• Doar câțiva inițiați pot decripta semnele înscrise pe bancnotele de bancă, pe logo-urile unor mărci de lux celebre sau în clipuri muzicale.
• Imigrația este organizată deliberat de către elitele politice, intelectuale și mediatice pentru a realiza o înlocuire a populației europene cu o populație imigrată.
• Există un complot sionist pe scară mondială pentru dominarea lumii.
• Americanii nu au fost niciodată pe lună. NASA a fabricat probe și imagini false despre aterizarea misiunii  Appolo.

21% dintre francezi sunt de acord cu 5 și mai multe din cele 10 propoziții. Așadar, mentalitatea complotistă impregnează profund o parte deloc neglijabilă a societății franceze, considerată totuși ca fiind marcată cultural de gândirea rațională. 

Ce credințe complotiste au explodat în 2020 ?

În contextul pandemiei cu coranavirus din 2020 declarată de OMS au circulat pe rețelele sociale o serie multiplicată de credințe complotiste. Cele mai frecventate au fost  :

–  Coronavirus provine de la laboratorul secret din orașul chinez Wuhan, epicentru  pandemiei, acolo unde a fost fabricat virusul.

–  Coronavirus face parte dintr-un «plan de destabilizare» a regimului chinez de către CIA. Serviciile secrete americane vor «să pună China în carantină», împiedicând zborurile internaționale și extensia comercială a Chinei.

Cele doua enunțuri au mize politice.

– Big pharma își umple buzunarele cu coronavirusul. La origina producerii și răspândirii voluntare a virusului se află un grup farmaceutic, sau industria farmaceutică.

După 11 mai 2020, o notă de 5 pages a circulat pe e-mail și pe rețelele sociale. În această notă se preciza că guvernele din lumea întreagă sunt decise să folosească pandemia cu coronavirus cu intenția unei vaccinări obligatorii a populației. Documentul reia un mesaj viral atribuit profesorului francez Fourtillan. Într-un interviu difuzat pe rețelele sociale, acesta neagă că a fi fost la origina acestei note, dar o consideră corespunzătoare cu o realitate : Obiectivul acestei false pandemii este de a vaccina populația mondială cu un vaccin contra Covid-19, un vaccin periculos, care este fructul manipulării genetice a virsului Sars-CoV-2. Acest  vaccin  «ne va omorâ pe toți».

Miza în acest caz este căutarea de profit a industriei farmaceutice.

– În Anglia și Africa de Sud a circulat teoria că antenele 5G, această nouă generație de telefoane mobile, răspândesc coronavirusul. În Evul mediu se credea că molimile se transmit prin aer și mirosuri. În varianta actuală, ar fi vorba de un complot mondial, a cărei ecuații ar fi 5G = Corona. Această variantă complotistă a fost a doua cea mai populară, după învinuirea miliardarului Bill Gates de intenția de a controla lumea. Ea implica miza informatică în controlul lumii.  

– Conspirația și complotul au fost menționate de peste 1,2 milioane de ori, între februarie și aprilie 2020, pe canalele de televiziune și pe rețelele sociale în legătură cu Bill Gates, cofondatorul multinaționalei MicroSoft. El a fost învinuit de crearea virusului, de lansarea unui vaccin și de intenția de a controla umanitatea. 10 video care au difuzat pe Youtube acest gen de informații despre Bill Gates au fost vizionate de aproape 5 milioane de ori în martie și aprilie. Totul a pornit de la un discurs a lui Bill Gates în 2015, când declara că o epidemie mondială amenință lumea și ea va constituie o amenințare mai mare ca un război nuclear.  

Complotismul se mută de pe un trotuar pe altul

Conspiraționism și complotism fac parte din ceea ce este desemnat ca teorii complotiste.Aceste teorii exprimă convingerea că lumea e plină de istorii ascunse; grupuri oculte acționează din umbră și în secret, pentru a manipula și controla spiritele, pentru a conduce lumea.

Faptul că există teorii complotiste nu înseamnă că nu există comploturi reale. Și nici că reacțiile conspiraționiste nu ar fi prezente în gândirea cotidiană. Cine nu a interpretat anumite evenimente, greu de înțeles,  prin existența unor forțe care ne manipulează ?  Este important să repetăm: ele exprimă întrebări și îndoieli pertinente, chiar dacă răspunsurile sunt simpliste și mistificate.

Există reacții conspiraționiste care emană de la popor pentru a discredita guvernanții, așa cum există și reacții conspiraționiste utilizate de elite pentru a discredita manifestațiile contra guvern. 

În politică, strategiile și tacticile conspiraționiste sunt curente. Nimic mai simplu pentru un guvern la putere decât să acuze partidele de opoziție de complot ; la nevoie, opoziția este acuzată de a complota cu forțe obscure străine. În România, PSD a fost asociat cu ciuma roșie și cu trădarea nației în folosul naționalismul Ungariei, care ar dori alipirea provinciei Transilvania. Un canular. Liderii politici au tendința de a acuza adversarii politici, sau pe jurnaliști, pentru a-și scuza propriile lor eșecuri. Altfel spus, complotismul se mută de pe un trotuar pe altul.

Pierre-André Taguieff, implicat în cercetările pentru Fundația Jean-Jaurès și Conspiracy Watch,  vorbește de «mentalitatea complotistă», formulare care desemnează mai de grabă o stare de spirit, o manieră de a gândi, o predispoziție psihică și morală a unui grup. Răul este astăzi asociat cu complotul elitelor care vor să-și acapareze puterea, să o consolideze și să o extindă. Ar fi vorba de o conspirație a elitelor împotriva poporului. Taguieff face distincția entre «complotismul banal», care face parte din gândirea socială cotidiană a maselor, un fel de postură protestatară contra guvernanților și a bogaților și un «complotism intelectualizat», care funcționează ca un mit pentru cei care cred în el. Este cazul credinței în existența unui guvern mondial secret, o oligarhie mondială, o plutocratie internatională, puterea Illuminati.

Riscul este de a discredita teorii sociologice critice. De exemplu, ne putem întreba dacă un eseu ca cel al sociologului american Christopher Lasch despre trădarea democrației de către elitele mondializate(1994: The Revolt of the Elites: And the Betrayal of Democracy)  poate fi clasată  în categoria «complotism intelectualizat» ?

Nu, dacă luăm în calcul indicii asociați cu teoriile conspiraționiste. Care sunt acești indici ? Respingerea unor întrebări și argumente pe motiv ca sunt teleghidate de un grup ocult. Credința că există un grup obscur care manipulează lumea fără a aduce probe la ceea ce avansează. Un detaliu este transformat în probă și apoi în acuzație. Prezentarea unor coincidențe ca fiind probe. Neprecizarea surselor, justificată printr-un sofism: nu sunt probe asta pentru că au fost ascunse.

Ori, cartea lui Lasch propune o teorie sociologică argumentată cu fapte și cifre despre trădarea  democrației de către elita mondializată și despre populism ca reacție la această trădare. Găsim fapte, probe, surse, statistici, argumente și definiții sociologice pentru termenii utilizați. În aceeași situație ne regăsim în cazul mai multor autori critici, precum Jean Ziegler, Michel Onfray.  

Astăzi, spune Taguieff, cuvintele «capitalism», «mondialism», «racism» sau «fascism», «sionism»,  evocă în mod confuz Răul. Dar aceste cuvinte nu evocă ele mai de grabă o serie de mituri repulsive, decît teorii complotiste ?  Atragem așadar atenția asupra riscului de a ne pierde în pădurea de sensuri și de a vedea complotism peste tot.

În cazul a ceea ca fost numit ca pandemia coronavirus din 2020, preferăm formula de explozie a unor credințe complotiste sau reacții complotiste. Nu le putem analiza pe axa adevăr/minciună sau pe axa ignoranți/educați. Le putem analiza într-o perspectivă pragmatică. Într-un context de confuzie întreținută politic și mediatic, reacțiile complotiste au apărut ca simptome de patologie socială, indici ale unei crize de credibilitate și legitimitate față de politici de gestiune care au  exarcebat teama personală și anxietatea colectivă. Teama personală pentru că trăim într-o societate individualistă. Anxietatea colectivă pentru a mobiliza efectul de amenințare și supunere colectivă.   

Deriva cuvintelor :

Conspiraționism, complotism, populism, negaționism

Unele etichete au fost utilizate prin opunerea lor; ignoranți/iluminați,  populiști/progresiști, naționaliști/mondialiști au servit la discreditarea tentației de critică a sistemului.

În SUA, Scott Lehigh denunța într-un articol publicat în 7 aprilie 2020 în The Boston Globe o teorie lansată de lideri de opinie și influențatori la adresa «populiștilor» care contestă expertiza medicală, pentru că sunt ignoranți. Populismul era atacat ca inamicul principal al științei și apanaj al ignoranței. Răul este populismul și pretenția ignoranților în a cere drepturi, revendicare total nelegitimă, pentru că drepturile ar fi privilegii ale iluminaților. În treacăt fie spus, și în România eșecurile gestiunii pandemiei cu coronavirus au fost imputate poporului ignorant, care dacă nu  respectă restricțiile, înseamnă că este prost.

Este interesant de observat că unele țări au ales formula de pedagogie socială. În țări ca Danemarca, Norvegia, Suedia, Quebecul, Canada, a fost aleasă o gestiune sanitară fondată pe explicare și implicare responsabilă a populației. S-a vorbit de gesturi de baraj fața de infectarea respiratorie. Pentru că de asta era vorba, de o infectarea a căilor respiratorii și nu de un virus ucigaș și o letalitate ieșită din comun. Statisticele din 2020 comparate cu mortalitatea din ultimii 4 ani  au dovedit  că mortalitatea din 2020 a fost comparabilă cu cea din ultimii 4 ani. Deasemeni că mortalitatea cu covid a fost corelată cu comorbiditatea. Pedagogia socială a asigurat o stare de calm și echilibru în îngrijirea bolnavilor în general și a celor infectați cu viruși respiratorii, în particular.

În țările care au ales formula autoritară de gestiune a pandemiei (cu decrete, ordonanțe militare, control al poliției), recalcitranții sau protestatarii au fost etichetați de negaționiști. Ori, manifestanții nu au declarat că nu cred în existența virusului. Ei au declarat că se tem pentru securitatea lor economică, se tem de pierderea locului de muncă, se tem de incertitudinele legate de reînceperea școlii și de pierderea de drepturi și libertăți. Pervertirea cuvântului negaționism nu folosește  nimănui și mai ales realității desemnată de dicționare acestui termen.     

Printr-o dinamică retorică pervertită, îndoiala, incertitudinea în fața unor explicații medicale, sanitare, politice și mediatice dintre cele mai contradictorii, au fost calificate de negaționism. 

Nu este lipsit de sens faptul că mulți medici, psihologi și specialiști în gestiunea sănătății publice au explicat daunele psihice produse de anxietatea întreținută în mod cotidian cu cifre de morți și  sunetul dat la maximum al mașinilor de salvare.   

Cum se explică popularitatea reacțiilor complotiste ?

Fără îndoială, imaginarul comploturilor este prezent în spiritul epocii. Hollywood-ul, care a produs filme celebre cu povești complotiste, în care erau implicați extratereștri, comuniști, animale preistorice, spioni și manipulatori a contribuit constant la răspândirea unei mentalități complotiste.

Dar de ce imaginarul colectiv s-a ambalat în credințe complotiste în primăvara anului 2020 ?

Iată cîteva piste care, în opinia noastră explică explozia reacțiilor complotiste, pe care nu le confundăm cu ignoranța ignoranților. 

Pentru că această criza sanitară din 2020 a fost un eveniment planetar. Nu OMS a declarat pandemia covid-19 ?  Această Organizație mondială a sănătații s-a încurcat în explicații și recomandări contradictorii despre virus, despre mască, despre teste, despre vaccin, dând tonul incertitudinii globale. Exemplul SUA, care au încetat să subvenționeze OMS, învinuită fiind de conivență cu China, agitația industriei farmaceutice în competiția pentru lansarea unui vaccin, descalificarea unor medici de clinică care au utilizat cu succes unele terapii de tratament, toate acestea au stârnit nedumeriri, neîncredere și îndoieli. Gândirea conspiraționistă s-a reactivat.

Vom spune că într-o lume mondializată și interconectată, problemele globale au avut ecou pe plan local, iar derivele locale au alimentat imaginarul amenințător al pandemiei, mediatizată planetar. În lumea în care trăim suntem prinși în hora globalizării crizelor politice, ecologice, economice, financiare și sanitare. Nu este nici prima și nici ultima

Am adăuga și o altă explicație. Declararea unei pandemii a pus în mod brutal în centrul atenției, științele medicale. Ori, științele medicale nu sunt o colecție de dogme; ele avansează  prin experimente și controverse. Medicii obișnuiesc să spună ca boală este pe jumătate frică, iar ingrijirea este pe jumătate încredere și speranță.

Un număr mare de medici și specialiști în științele medicale s-au exprimat la televiziune și pe rețelele sociale. Dar evantaiul considerațiilor a mers de la o extremă la alta. Unele voci, rezervate și în control, vorbeau de infecții respiratorii sezoniere cunoscute și tratate cu ajutorul unor cunoștiințe acumulate în timp. Altele, evocau necunoscutul virusului și incertitudinea testelor. Câteva voci ne vorbeau de spitale debordate și nepregătite, în timp ce altele ne descriau spitale goale, adică golite de alți bonavi decît cei bănuiți de covid.  Incertitudinea și anxietatea care se revărsa din toate sursele au accentuat teama de boală și frica de moarte. Și nu spune filozofia că omul are teamă de vid și are tendința de a umple acest vid cu o credință care să calmeze ? 

Explozia reacțiilor complotiste este legată și de universul informațional toxic.  Trăim într-o epocă de fake news, de post-adevăr, de false informații, de fapte alternative. Chiar și real news sunt efemere, parțiale și temporare. Rețelele sociale sunt o sursă de informații incontrolabile. Iar algoritmii care ne conturează profilul de navigator ne conduc către surse de informații care să fie convergente cu ceea ce credem deja. Ori pandemia alarmistă a fost răspândită mai ales pe rețelele sociale. Am vorbit aici de o criză a cunoașterii. Puțini sunt cei care fac distincția între o informație și o opinie. Există o incapacitate colectivă de a distinge adevărul de fals.

Am adăugă și faptul că trăim într-o societate fragilizată. Ne temem pentru confortul cu care ne-a obișnuit societatea de consum. Suntem marcați de reușita personală, de individualism. Binele comun ne preocupă mult mai puțin. Declararea unei pandemii a readus în prim plan solidaritatea și binele comun. Ceva va trebui să se schimbe în comportamentul nostru social. Altfel, precu spunea  Einstein : Nebunia este de a ne comporta în același fel și de a ne aștepta totuși la rezultate diferite.

Aș încheia cu o observație de  nișă. Unele voci condamnă pe sociologi și alți specialiști în științele sociale și umane că s-au închis în facultăți și centre de cercetare și au pierdut contactul cu publicul larg. Faptul că ei publică doar texte ermetice, în reviste de specialitate, îi îndepărtează de rolul lor de pedagogie socială.

Personal aș spune că un sit precum  romaniasociala.ro, este util. În situația de criză sanitară din 2020, publicarea de texte scurte, percutante și a unor atenționări a modului de a manipula statistici, au depășit bara ermetismului. Un public larg a avut acces la explicații clare și rapide, a unor evenimente greu de conturat. Evident ne gîndim și la rolul social și civic al sociologilor, de la Dimitrie Gusti încoace.