Romania Sociala logo
Menu

Facing a New “Age of Migration”? Methodological Challenges, Conceptual Questions, Political Entanglements ESA RN 35 “Sociology of Migration” – Midterm Conference

autor:   31 March 2016  

1–2 September 2016 Bucharest

Organizers: ESA RN 35 “Sociology of Migration”,

Research Institute for Quality of Life, Romanian Academy

Faculty of Sociology and Social Work, University of Bucharest

Keynote: Prof. Bridget Anderson, Professor of Migration and Citizenship, and Research Director of COMPAS

In the midst of intense public debates and political discussions on migration, ESA Research Network 35 “Sociology of Migration” announces its third mid-term conference, to be held from 1 to 2 September 2016 in Bucharest.

The main theme of the Conference will be to reflect on the question of whether or not European countries are currently facing a “new” age of migration and on the methodological and conceptual challenges posed to migration research within the current developments. Thematically, this conference will bring together various analytical and methodological approaches in refugee and migration studies.

Studies on the refugee question, on extremism and racism as well as studies involving longitudinal and/or comparative analyses focusing on the European context are particularly welcome, as are papers which analyse everyday practices and strategies of action and resistance of refugees and migrants and their families. We particularly invite papers that reflect upon, as well as examinations of the complex political entanglements of migration scholarship.

Our aim is to provide a platform for those who have already met at earlier conferences to continue our discussions, and to invite other scholars to join us in this endeavour. This conference will have a strong focus on dialogue. Hence, papers that draw links to and/or reflect upon their relation to ongoing scholarly and public debates will be given priority.

Our midterm conference will cover the following issue areas:

  1. Sociological diagnoses of the current situation – from political discourses to migrant agency: We welcome papers that present contemporary studies focussing on the refugee “crisis” including the perception of refugees and migrants, consequences of shifting policies, racism and social change in Europe, effects on migrants’ lives and practices and linkages between extremisms, success of far-right wing parties and Islamist tendencies to migration. We specifically invite papers that draw links between different conceptual fields, for example by ‘evaluating’ policies from below: How are migrant’s affected by the intensification of the current political and public debates?
  1. Methodological challenges – from epistemological debate to travelling methodologies: Methodologically, the field migration studies is broad and very diverse. We encourage submissions of methodological papers that reflect on the implications of different epistemological perspectives and the concrete pros and cons of specific methodological approaches. Among others, we are interested in evaluations of current challenges for quantitative migration research. How can, e.g., administrative data be used for academic purposes? How do we evaluate their quality and the ways in which they are used? What can researchers in the European context learn from methodologies that have been developed and applied in other settings?
  1. Theoretical legacies and blind spots – from methodological nationalism to receiving country bias: In the face of current developments, migration research needs to discuss its conceptual and analytical toolkit. How do our forms of construing, problematizing and researching migration relate to orders of mobility, power, and inequality? Have we managed to overcome methodological nationalism? Or are our accounts still structured by dominant political notions and problem understandings – e.g. in what de Haas has called a receiving country bias in migration research?
  1. Sociological self-reflection: One of the pressing conundrums that migration researchers are faced with is: How can sociologists become or remain relevant without becoming part of the very system they criticise? We particularly invite papers that combine self-reflexive and critical accounts of past and ongoing research with suggestions for future scholarly activity.

The deadline for submission of abstracts (max. 200 words) and brief biographical notes is March 1st 2016. Please send your documents to karin.peters@wur.nl. Decisions will be communicated by March 21 2016.

Organisation:

No fees will be charged, but you will need to pay for your own travel and accommodation. Information on hotels and hostels close to the conference venue will be communicated to all participants in due course.

 



Facebook

Vin alegerile. Ce președinte să alegem?

“Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. Noi ...

Compasiunea de sine

Iubește-te pe tine însuți, pentru a putea să-l iubești pe aproapele tău. Avem compasiune pentru persoanele aflate în dificultate, care au suferit o pierdere sau au eșuat într-o acțiune onorabilă. Compasiunea este un veritabil liant social: a nu rămâne indiferent față de suferința altora, a fi gata să îi ajuți consolidează coeziunea ...

România în criză

Tema crizei sociale a izbucnit în gândirea actuală. Deși timid, criza Covid și apoi criza Ucrainei, s-au extins rapid. Cum este tratată în sociologie? Surpriză, în enciclopediile și dicționarele sociologice occidentale pe care le am la îndemână aproape că nu există. Primul capitol al acestei cărți este dedicat acestei întrebări: există ...

De ce să omorâm viitorul?

În zorii actualelor tehnologii, visătorii au fost entuziasmați de ideea că ele vor putea fi utilizate în schimbarea radicală a condiției umane. S-au gândit imediat la eliminarea sărăciei din viața oamenilor, la universalizarea informației și comunicării, la atingerea, peste tot în lume, a unui  grad de cunoaștere eliberator, la eliminarea ...

O propunere naivă. Ce putem învăța de la președinții de până acum

"Poziția președintelui țării în sistemul nostru politic. Anul viitor vom alege un nou președinte pentru 5 ani, de fapt pentru 10 ani. O perioadă lungă de putere. În discuțiile publice, tema poziției noului președintelui ocupă deja unul dintre locurile centrale. Firește, pentru științele sociale această temă are o importanță specială. ...

Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) în contextul crizei actuale

Dacă vrem să evaluăm activitatea unui institut de cercetare, cum este Institutul de Cercetare a Calității Vieții, e necesar mai întâi să limpezim două probleme epistemologice care domină discuțiile actuale. Ambele afectează direct funcționarea institutului nostru.     Sociologia ca știință universalistă sau a ”locului” Adesea, discutând cu colegi din diferite domenii alei  ...

Pilulele fericirii și lanțul medicalizării

Painkiller : Scăpați de durere, atingeți plăcerea! În august 2023, a fost mediatizat episodul de la Vama veche, când un tânar, conducea mașina în stare avansată de consum de drog, și a accidentat mortal alți doi tineri în plină stațiune de vacanța. S-a aflat astfel că grupuri de tineri aflați în ...

Curajul de a cuvânta într-o lume globală

Teama de a nu fi judecat, ostracizat sau sancționat datorită opiniilor personale afectează dezvoltarea individuală. Atunci când individul este forțat să se conformeze unor standarde artificial impuse din exterior și să poarte cu el o mască pentru a fi acceptat, are loc o fractură la nivelul societății dar și a ...