Romania Sociala logo
Menu

Fenomen fără precedent în campania electorală prezidențială din SUA

autor:   23 October 2016  

Sebastian Fitzek

Astăzi suntem martori la un paradox interesant în comunicarea mass-media cu electoratul. Asistăm oare la un fenomen de manipulare și/sau dezinformare în masă? Cine se află în spatele acestor acțiuni care zugrăvesc monocrom două lumi diferite? Este social-media o lume diferită față de imaginea prezentată de televiziuni? Un lucru este cert, social-media înseamnă like-uri și comentarii ale tuturor oamenilor, fără nicio barieră sau cost, fără prezența unor reguli sau norme în care oricine are dreptul de exprimare liberă la opinie și argument. Putem declara deja că social-media a învins astăzi definitiv media televizată și cea scrisă într-o bătălie fără precedent în istoria electorală americană. Sprijinul celor mai titrate televiziuni, ca CNN, FOX News, NBC, ABC News, BBC, etc. este evident prin scorurile uriașe pe care Hillary Clinton le-a primit în favoarea ei. Să luăm ca exemplu harta electorală DATAPoints comandată și furnizată publicului de NBC News și alte televiziuni unde Hillary conduce detașat cu scoruri de aproape 2 la 1.

Fig.1 Harta electorală a voturilor pe candidați la nivel de state:

harta-electorala-1
Sursă: NBC News Battelground MAP (http://www.nbcnews.com/politics/2016-election)

După a treia dezbatere televizată, care a avut loc pe 18 octombrie 2016, ABC News a prezentat un scor care o prezintă pe Hillary câștigătoare cu 53 de procente. Potrivit unui alt sondaj prezentat de același post de televiziune, de trei ori mai mulți americani au declarat că Hillary Clinton a câștigat dezbaterea. La fel și alte televiziuni, ca NBC sau CNN au declarat că Hillary a câștigat în mod categoric și că nu mai există dubii cu privire la bătălia finală.
În acest timp, social-media, incluzând aici cele mai mai importante și mari rețele sociale, ca twitter, facebook și instagram aduc o imagine cu totul diferită față de cea mediatizată de televiziuni. Să luăm ca exemple cele mai importante Poll-uri afișate și mediatizate pe aceste rețele, începând cu data ultimei dezbateri care a avut loc pe 18 octombrie.

Fig.2 Poll-urile afișate de social-media, imediat după dezbaterea de pe 18 octombrie

poluri-social-media
Sursă: https://www.facebook.com/DonaldTrump/photos/a.488852220724.393301.153080620724/10157935623145725/?type=3&theater

În această situație curioasă, contradictorie și chiar hilară, ne întrebăm cum este posibil așa ceva, cum se explică și unde este adevărul? Televiziunile o arată câștigătoare pe Hillary, în timp ce social-media, cu un scor mult mai mare îl înfățișează câștigător pe Trump. Dacă ar fi să alegem dintre cele două medii de comunicare este limpede de ce social-media are un mare avantaj prin dreptul oricui de a se exprima. Social-media este oglinda perfectă a democrației în care oricine capătă voce. Televiziunile rămân un garant al democrației, numai în cazul în care politicul nu se implică în dreptul la libera exprimare și opinie. Neutralitatea televiziunilor s-a arătat din nefericire a fi un deziderat, un principiu declarat, dar foarte rar aplicat. Nu e nevoie să ne întoarcem la toată istoria campaniilor electorale pentru a vedea ceea ce s-a demonstrat mereu, ci este suficient să privim cu uimire la aceste date.
Să urmărim în continuare atacul viral pe care social-media îl face cu privire la scorurile enunțate de televiziuni și să luăm ca reper cazul facebook. După ultima dezbatere de pe 18 octombrie, Donald Trump atacă imparțialitatea sondajelor prezentate pe canalele de televiziuni prin afișarea unor altor poll-uri prezente pe internet și în ziare precum The Washington Times.
Iată un poll susținut de social-media, în care Hillary ocupă ultima poziție:
Fig. 3 Drudge report: Pe cine ai alege ca președinte?

drudge-report

Sursă: Drudge. Poll închis la data de 22 octombrie 2016
http://drudgereport.com/nosp.htm

Adunând numărul de comentarii primite și share-uri, începând cu data de 18 octombrie, contul lui Donald Trump a primit de cel puțin 4 ori mai multe like-uri față de postările afișate pe contul lui Hillary. Un alt fenomen de remarcat apare în postările scrise de Hillary, care sunt masiv negativ comentate de vizitatori, în ordinea numărului de like-uri primite. Aici, rezultatele capătă o întorsătură fără precedent. Propriile postări ale lui Hillary sunt negativ comentate și des atacate de useri. Subliniez această curiozitate, în condițiile în care un candidat prezidențial primește pe propria lui pagină, la propriile sale comentarii, un feed-back constant critic și toxic. În calitate de candidat aflat pe ultima sută de metri, Hillary ar trebui să-și pună cea mai grea întrebare a carierei sale: este reală imaginea reflectată și difuzată de televiziuni sau este o mare iluzie spre un drum cu final catastrofal? Cunoaștem legea sociologică în care se spune că marile așteptări duc spre mari dezamăgiri, la fel cum imaginile artificiale capătă o latură tragi-comică în fața realității de la firul ierbii. A învins social-media omnipotența televiziunilor cu care ne-am obișnuit? Vom vedea răspunsul în rezultatele inevitabile de pe 8 noiembrie.

Surse online:

http://www.nbcnews.com/politics/2016-election

http://drudgereport.com/nosp.htm
https://www.facebook.com/hillaryclinton/?fref=ts
https://www.facebook.com/DonaldTrump/?fref=ts



Facebook

Cultură şi calitatea vieţii 1918-2018. Câteva reflecţii

Cultura, alături de economie şi politică, este parte a condiţiilor de viaţă din societate. Valorile modelează aspiraţiile oamenilor pentru o viaţă (mai) bună, ceea ce este o sursă a variaţiei calităţii vieţii în spaţiu şi timp. Cultura creează nevoi pe care comunitatea le consideră esenţiale pentru bunăstarea ei. Lectura, vizionarea spectacolelor de teatru sau film, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Soluţia de ultimă instanţă

Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus, vom observa că finanţarea pierderilor acumulate în băncile „too big to fail” prin majorarea nesustenabilă a datoriilor guvernamentale a reprezentat soluţia de ultimă instanţă utilizată de Fed, BCE şi BCJ după aproape două decenii de „altruism monetar”. Evident, aceste „naţionalizări” de credite putrede, practicate în mod sistematic ...

Alin Gavreliuc, Psihologia socială și dinamica personalității. Acumulări, sinteze, perspectve, Iași, Editura Polirom, 2019 (519 p.)

Lectura sagace a cărţii domnului Alin Gavreliuc, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, va dezvălui rosturile psihologiei sociale, care în viziunea autorului sunt acelea de a ne ajuta „Să rămînem şi să sporim calitatea noastră de oameni: discernămîntul, ancorat într‑o serie de atitudini şi valori netranzacţionale, precum renunţarea la sine pentru celălalt, cultivarea libertăţii, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Două decenii pierdute

După cum este cunoscut, economia Zonei Euro (ZE) a fost grav afectată de implozia economico-financiară din 2008. Din această cauză, ZE a înregistrat în ultimul deceniu o creştere economică cu mult sub aşteptări. Într-adevăr, dacă analizăm la nivel mondial dinamica produsului intern brut (PIB) cuantificat în dolari internaţionali, vom constata ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Se mai poate salva Zona Euro?

Aşa cum rezultă din studiul de caz anterior, solvabilitatea guvernului francez este în acest moment extrem de precară datorită nivelului nesustenabil al datoriilor acumulate. Guvernul francez s-a împotmolit, deci, în datorii. Şi în aceeaşi situaţie se află şi guvernele din Grecia, Portugalia, Italia, Belgia, Cipru şi Spania. În toate aceste ţări, reducerea datoriilor guvernamentale nu ...

Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc

În luna decembrie 2018 a apărut cartea lui Sebastian Țoc, cercetător ICCV, Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc, București, Editura Pro Universitaria. Cartea își propune să explice cum factorii socio-familiali și cei școlari influențează în diverse contexte rezultatele educaționale ale elevilor. Fiind compusă din cinci capitole, introducere și concluzii, lucrarea ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Studiu de caz: datoria publică a Franţei

Dar cum poate fi validată afirmaţia că guvernele menţionate sunt înglodate în datorii? Evident, printr-un studiu de caz ipotetic. Să presupunem, deci, că executivul de la Paris va decide ameliorarea semnificativă a bonităţii sale financiare prin diminuarea nivelului datoriei publice de la 100% la 50% din PIB. Să presupunem, de asemenea, că Franţa va înregistra ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 6. Salariaţii din sectorul public: de la percepţia falsă la realitatea statului minimal

Creşterea numărului de salariaţi din sectorul public al economiei reprezintă o problemă crucială în cazul ţării noastre. Deşi foarte mulţi compatrioţi cred că numărul de salariaţi din învăţământ, sănătate, apărare şi administraţia publică este mult prea mare, această percepţie, indusă în mod sistematic de anumiţi lideri de opinie, este complet falsă, întrucât locuitorii ţării noastre beneficiază ...