Romania Sociala logo
Menu

Forumul Economic Mondial de la Davos, mesajul Papei Francisc și mesajul elitelor pentru viitor

autor:   12 March 2018  

Sebastian Fitzek

Papa Francisc “A venit timpul să ne asumăm timpul și responsabilititatea pentru ca toată lumea să poată trăi în demnitate”

Între 23 și 26 ianuarie a avut loc la Davos una dintre cele mai importante întâlniri ale anului 2018, ocazie în care elitele mondiale au discutat despre prezentul și viitorul economic al umanității. Ceremonia pentru deschidere a avut loc pe 22 ianuarie, moment în care între orele 18.00 și 21.00, participanții au fost invitați să se roage pentru cei săraci în Biserica Sf. Ioan din Davos. La acest eveniment au participat peste 3000 de personalități, politicieni, bancheri, reprezentanți ai societății civile și oameni de știință din toată lumea. Cu această ocazie, neparticipând, Papa Francisc a adresat un mesaj celor puternici printr-o scrisoare trimisă lui Klaus Schwab (președintele executiv și fondatorul Forumului Economic Mondial), cerându-le acestora să ofere un efort concentrat, care să reducă decalajele din zonele justiție și a inegalității sociale: „Este o datorie morală și o responsabilitate pentru toată lumea, de a crea condițiile minimale pentru ca fiecare persoană umană să trăiască în demnitate”. Papa Francisc a vorbit despre rolul responsabilității sociale, un principiu încălcat sistematic de egoismul marilor corporații, care abuzează de forța de muncă a lumii a treia. „Acești oameni riscă să devină simple roți ale unei mașinării care se folosește de oameni ca de simple mărfuri de consum. În momentul în care roțile s-au uzat, sistemul le înlocuiește fără a le rezerva nicio șansă de supraviețuire. Doar prin hotărârea fermă a tuturor decidenților putem spera să schimbăm soarta lumii noastre”. În concordanță cu mesajul Papei Francisc, Klaus Schwab a exprimat o poziție de principiu cu privire la superioritatea valorilor spirituale asupra celor materiale: „(…) în ciuda tuturor relațiilor, în ciuda tuturor afacerilor pe care le am aici, în ciuda tuturor discuțiilor politice – în cele din urmă, sufletul este important, valorile sunt importante”. Pe de altă parte, mesajul elitelor mondiale s-au concentrat pe nevoia de colaborare economică între state. În discursul de deschidere, premierul Indiei, Narendra Modi a cerut ca tarifele și politica vămilor să nu mai influențeze negativ acordurile comerciale internaționale. În plină minoritate au existat și poziții contrare, raliate viziunii președintelui american Donald Trump, cel care de curând a decis o impozitare punitivă Chinei pentru mașinile de spălat și panourile solare. Țintuindu-l pe Trump, Președintele Conferației Elvețiene, Alain Berset a subliniat că: „Neîncrederea în multilateralism și comerțul liber consolidează diviziunile existente și le adâncește”. În concluzie: „oricine se teme de cooperare se retrage din lume”, a mai adăugat Berset în ceea ce privește politica „America First” a lui Trump, pe care el a numit-o în acest context a fi: “politica fricii, un combustibil împotriva inovării”. Mesajul ambiguu venit din partea lui Trump s-a manifestat spre finalul întâlnirii folosindu-se de un nou slogan: „America este deschisă tuturor afacerilor”. Convins de eficiența noii legi fiscale, Trump susține că a sprijinit noua clasă muncitoare a Americii, întreprinderile mici păstrându-și astfel profitul. În sprijinul său, reprezentanții firmelor Walmart și Starbucks au declarat că plătesc salarii mai mari angajaților, iar cei de la Apple au declarat că se vor repatria în țară. Optimismul președintelui american a fost însă rapid taxat de experiența Directorului General al Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, care a declarat că vor avea de pierdut pe termen mediu și lung. „În timp ce reforma fiscală din S.U.A. poate avea efecte pozitive pe termen scurt, mai departe ar putea duce la riscuri majore prin izolaționism și creșterea inegalității”. Colaborarea între state este pentru Lagarde singurul drum bun al globalizării, fapt care implică pentru viitor o nouă filosofie a statului. Fără colaborare și deschidere nu se vor putea rezolva decalajele alarmante dintre diferitele stări sociale. În general, starea de spirit la Davos a fost ceva mai optimistă față de ultimii ani, datorită creșterii cifrelor de afaceri, inclusiv în zona euro, care a rezistat presiunilor impuse de ultimile crize economice. Cu toate acestea, în ciuda unor semne pozitive, Axel Weber, fostul șef al Bundesbank-ului german și actual președinte al consiliului de administrație al băncii elvețiene UBS, și-a exprimat îngrijorarea pentru viitor: „S.U.A. s-a recuperat mult mai bine în urma crizei financiare decât Europa. Dezvoltarea a fost văzută doar în Germania, restul Europei întâmpină încă mari dificultăți”. Prezența șomajului în cifre arată că în Europa una din 9 persoane este fără loc de muncă, iar în Grecia și Spania raportul este de unul la patru. Creșterea pe negativ este confirmată și în celelalte zone ale globului. Imaginea întâlnirii de la Davos păstrează aceeași neputință. Reducerea șomajului în lume este inexistentă datorită ambiției angajațorilor de a reduce numărul locurilor de muncă, iar pofta după profit rămâne singura lege de fier a economiei mondiale.



Facebook

O propunere

Controverselor dintre suveranişti şi globalişti, care au invadat spaţiul public la nivel internaţional, le-au urmat, pe planul învăţământului naţional, regional şi local, controversele dintre modernişti şi tradiţionalişti. Moderniştii susţin triumfal că doar online-ul poate moderniza învăţământul românesc - la limită, susţin aceştia, chiar că dispariţia profesorului este posibilă prin apariţia unor ...

Interviu cu câștigătorul premiului Academiei Române „Henry H. Stahl” în sociologie 2019

Interviu cu Adrian Majuru, căștigătorul premiului Academiei Române, „Henri H. Stahl” în sociologie, pentru cartea „Francisc Iosif Rainer. Biografia unui proiect de viață (1874-1944), 2018, Editura Oscar Print. SS: Bună dimineața și felicitări pentru premiu! Ce înseamnă acest premiu pentru cariera dvs.? A.M.: Înseamnă obligația de a construi pozitiv și mai ales ...

Discurs politic și discurs medical

Coronavirusul este foarte inteligent. El alege cînd și unde să atace. El nu atacă oamenii în metro. El  atacă pe strada și la manifestații. Nu atacă oamenii care merg la alegeri,  pentru că are simț politic. El atacă profesorii și elevii care merg la școală. Virus modern, el iubește tehnologia ...

Explozia reacțiilor complotiste în 2020

Care sunt cele mai răspândite teorii ale complotului ? O anchetă de opinie efectuată de IFOP, pentru Fundația Jean-Jaurès și Conspiracy Watch, în primăvara 2020 și editată de l'Observatoire du conspirationnisme et des théories du complot (site fondat în 2007 de Rudy Reichstadt), a revelat că 26% dintre francezi cred despre ...

Apariții editoriale: Filip Alexandrescu – Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană

După cartea de autor „The Midas Touch: Theoretical Essays in Environmental Sociology”[1] (2016), Filip Alexandrescu revine cu a doua carte de autor intitulată „Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană”[2] (2020). Apărută în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria, volumul aduce o perspectivă nouă ...

O nenorocire nu vine niciodată singură

În condiţiile în care presa autohtonă şi străină popularizează în mod obsesiv şi semidoct doar efectele nocive ale actualei pandemii, liderii politici, liderii de opinie şi ziariştii din ţara noastră par să nu conştientizeze două riscuri „colaterale” care vor afecta în mod dramatic viitorul României. În primul rând, nivelul datoriei guvernamentale ...

Invitație la dezbatere

Stimați colegi, Se pregătește publicarea Vol. X al Istoriei României dedicat perioadei de după al doilea Război Mondial, coordonat de Prof. Vasile Pușcaș. Volumul este dedicat perioadei socialiste și perioadei „tranziției”. Am fost solicitat să elaborez capitolele dedicate proceselor sociale din această perioadă. Capitolele utilizează contribuțiile mai multor colegi din ICCV.   Cu acceptul domnului Vasile ...

Stânga și gândirea critică

Nu abordăm aici social democrația din țările nordice, ca stat protectionist reper. Nu abordăm nici statutul PSD, Partidului Social Democrat din Romania, asociat de opoziție cu ciuma roșie, printr-o tactică de discreditare politică radicală. Ne întrebăm care sunt noile idei de stânga? Ce forme ia gândirea critică a intelectualului din ...