Romania Sociala logo
Menu

Forumul Economic Mondial de la Davos, mesajul Papei Francisc și mesajul elitelor pentru viitor

autor:   12 March 2018  

Sebastian Fitzek

Papa Francisc “A venit timpul să ne asumăm timpul și responsabilititatea pentru ca toată lumea să poată trăi în demnitate”

Între 23 și 26 ianuarie a avut loc la Davos una dintre cele mai importante întâlniri ale anului 2018, ocazie în care elitele mondiale au discutat despre prezentul și viitorul economic al umanității. Ceremonia pentru deschidere a avut loc pe 22 ianuarie, moment în care între orele 18.00 și 21.00, participanții au fost invitați să se roage pentru cei săraci în Biserica Sf. Ioan din Davos. La acest eveniment au participat peste 3000 de personalități, politicieni, bancheri, reprezentanți ai societății civile și oameni de știință din toată lumea. Cu această ocazie, neparticipând, Papa Francisc a adresat un mesaj celor puternici printr-o scrisoare trimisă lui Klaus Schwab (președintele executiv și fondatorul Forumului Economic Mondial), cerându-le acestora să ofere un efort concentrat, care să reducă decalajele din zonele justiție și a inegalității sociale: „Este o datorie morală și o responsabilitate pentru toată lumea, de a crea condițiile minimale pentru ca fiecare persoană umană să trăiască în demnitate”. Papa Francisc a vorbit despre rolul responsabilității sociale, un principiu încălcat sistematic de egoismul marilor corporații, care abuzează de forța de muncă a lumii a treia. „Acești oameni riscă să devină simple roți ale unei mașinării care se folosește de oameni ca de simple mărfuri de consum. În momentul în care roțile s-au uzat, sistemul le înlocuiește fără a le rezerva nicio șansă de supraviețuire. Doar prin hotărârea fermă a tuturor decidenților putem spera să schimbăm soarta lumii noastre”. În concordanță cu mesajul Papei Francisc, Klaus Schwab a exprimat o poziție de principiu cu privire la superioritatea valorilor spirituale asupra celor materiale: „(…) în ciuda tuturor relațiilor, în ciuda tuturor afacerilor pe care le am aici, în ciuda tuturor discuțiilor politice – în cele din urmă, sufletul este important, valorile sunt importante”. Pe de altă parte, mesajul elitelor mondiale s-au concentrat pe nevoia de colaborare economică între state. În discursul de deschidere, premierul Indiei, Narendra Modi a cerut ca tarifele și politica vămilor să nu mai influențeze negativ acordurile comerciale internaționale. În plină minoritate au existat și poziții contrare, raliate viziunii președintelui american Donald Trump, cel care de curând a decis o impozitare punitivă Chinei pentru mașinile de spălat și panourile solare. Țintuindu-l pe Trump, Președintele Conferației Elvețiene, Alain Berset a subliniat că: „Neîncrederea în multilateralism și comerțul liber consolidează diviziunile existente și le adâncește”. În concluzie: „oricine se teme de cooperare se retrage din lume”, a mai adăugat Berset în ceea ce privește politica „America First” a lui Trump, pe care el a numit-o în acest context a fi: “politica fricii, un combustibil împotriva inovării”. Mesajul ambiguu venit din partea lui Trump s-a manifestat spre finalul întâlnirii folosindu-se de un nou slogan: „America este deschisă tuturor afacerilor”. Convins de eficiența noii legi fiscale, Trump susține că a sprijinit noua clasă muncitoare a Americii, întreprinderile mici păstrându-și astfel profitul. În sprijinul său, reprezentanții firmelor Walmart și Starbucks au declarat că plătesc salarii mai mari angajaților, iar cei de la Apple au declarat că se vor repatria în țară. Optimismul președintelui american a fost însă rapid taxat de experiența Directorului General al Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, care a declarat că vor avea de pierdut pe termen mediu și lung. „În timp ce reforma fiscală din S.U.A. poate avea efecte pozitive pe termen scurt, mai departe ar putea duce la riscuri majore prin izolaționism și creșterea inegalității”. Colaborarea între state este pentru Lagarde singurul drum bun al globalizării, fapt care implică pentru viitor o nouă filosofie a statului. Fără colaborare și deschidere nu se vor putea rezolva decalajele alarmante dintre diferitele stări sociale. În general, starea de spirit la Davos a fost ceva mai optimistă față de ultimii ani, datorită creșterii cifrelor de afaceri, inclusiv în zona euro, care a rezistat presiunilor impuse de ultimile crize economice. Cu toate acestea, în ciuda unor semne pozitive, Axel Weber, fostul șef al Bundesbank-ului german și actual președinte al consiliului de administrație al băncii elvețiene UBS, și-a exprimat îngrijorarea pentru viitor: „S.U.A. s-a recuperat mult mai bine în urma crizei financiare decât Europa. Dezvoltarea a fost văzută doar în Germania, restul Europei întâmpină încă mari dificultăți”. Prezența șomajului în cifre arată că în Europa una din 9 persoane este fără loc de muncă, iar în Grecia și Spania raportul este de unul la patru. Creșterea pe negativ este confirmată și în celelalte zone ale globului. Imaginea întâlnirii de la Davos păstrează aceeași neputință. Reducerea șomajului în lume este inexistentă datorită ambiției angajațorilor de a reduce numărul locurilor de muncă, iar pofta după profit rămâne singura lege de fier a economiei mondiale.



Facebook

Familia în destinul european. Un proiect creştin de redefinire a relaţiilor dintre familie şi stat

Papa Francisc a subliniat în enciclica sa „Laudato Si” că societatea actuală are o urgentă nevoie de „un umanism capabil să aducă împreună diferitele căi ale cunoaşterii, incluzând economia, în serviciul unei viziuni integrale” (LS 141). Altfel spus, acţiunea de a săvârşi binele presupune un efort comun şi nu dispersat, pentru că Domnul acţionează ...

Ce fel de democrație promovează Parlamentul european?

Am intrat în Uniunea Europeană. E cazul să ne asumăm responsabilitatea: ea va fi așa cum o vom construi noi cu toții Integrarea României în UE intră într-o nouă fază. Am fot cu toții entuziaști. Din întreaga Europă românii aveau cea mai ridicată încredere în noua alianță. Acum începem să vedem și problemele și ...

Indiferent ce se va întâmpla, să nu uităm că suntem profund datori Sorinei

În 24 iunie, în România socială, concludeam la o scurtă reflecţie asupra scandalului SORINA: ”Poate, în final, Sorina va fi ”luată”. Dar atunci noi românii ne-am simţi înfrânţi de o justiţie care nu mai este a noastră, ci capabilă de orice nedreptăţi în numele independenţei ei. Impactul moral va fi dezastros. Singura speranţă: nu ...

26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.

26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.La mulți ani ROMÂNIA! La mulți ani cetățeni ai României care respectați acest simbol sfânt, oriunde v-ați afla!

Mass-media şi construirea opiniei publice

În prezent, sunt revizuite nu numai teoriile clasice ale comunicării (spirala tăcerii, stabilirea ordinii de zi, paza la intrare, fluxul comunicării în două trepte ş.a) în acord cu tehnologia digitală, ci şi ipotezele despre relaţia dintre mass-media şi opinia publică. Este repusă în discuţie chiar problema de fond: influenţează mass-media construirea opiniei publice? Marco Dohle ...

O justiţie absolut incorectă dar definitivă este mai importantă decât soarta unui copil?

Sorina, o fetiță de 8 ani, este târâtă cu brutalitate în văzul multor martori, de o doamnă procuror și băgată cu forța într-o mașină neagră. Sorina țipă disperată: Mami, nu mă lăsa. Evenimentul este filmat și, la televizor, milioane de români sunt șocați și indignați. Asistăm la un eveniment care probabil ...

Gatekeeping: controlul informaţiilor mass-media

Teoria numită metaforic „Paza la intrare” (Gatekeeping) a fost prefigurată încă din primele decenii ale secolului trecut, a fost extinsă considerabil în numeroase cercetări de teren în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi a fost revizuită recent, în acord cu noilemedia. Repere Pentru prima dată, termenul de „gate keeper” a fost folosit ...

De ce România nu are un Proiect de Ţară?

Am citi cu mult interes studiile lui Vladimir Pasti şi Iulian Stănescu[1]. Ei constată că, după întreaga perioadă postcomunistă, nu avem o Agendă socială de dezvoltare. Eu aş spune mai apăsat: România nu are un PROIECT DE ȚARĂ. Sunt şi eu nemulţumit că partidele politice în disputele electorale nu luptă cu programe de dezvoltare social-economică ...