Romania Sociala logo
Menu

Forumul Economic Mondial de la Davos, mesajul Papei Francisc și mesajul elitelor pentru viitor

autor:   12 March 2018  

Sebastian Fitzek

Papa Francisc “A venit timpul să ne asumăm timpul și responsabilititatea pentru ca toată lumea să poată trăi în demnitate”

Între 23 și 26 ianuarie a avut loc la Davos una dintre cele mai importante întâlniri ale anului 2018, ocazie în care elitele mondiale au discutat despre prezentul și viitorul economic al umanității. Ceremonia pentru deschidere a avut loc pe 22 ianuarie, moment în care între orele 18.00 și 21.00, participanții au fost invitați să se roage pentru cei săraci în Biserica Sf. Ioan din Davos. La acest eveniment au participat peste 3000 de personalități, politicieni, bancheri, reprezentanți ai societății civile și oameni de știință din toată lumea. Cu această ocazie, neparticipând, Papa Francisc a adresat un mesaj celor puternici printr-o scrisoare trimisă lui Klaus Schwab (președintele executiv și fondatorul Forumului Economic Mondial), cerându-le acestora să ofere un efort concentrat, care să reducă decalajele din zonele justiție și a inegalității sociale: „Este o datorie morală și o responsabilitate pentru toată lumea, de a crea condițiile minimale pentru ca fiecare persoană umană să trăiască în demnitate”. Papa Francisc a vorbit despre rolul responsabilității sociale, un principiu încălcat sistematic de egoismul marilor corporații, care abuzează de forța de muncă a lumii a treia. „Acești oameni riscă să devină simple roți ale unei mașinării care se folosește de oameni ca de simple mărfuri de consum. În momentul în care roțile s-au uzat, sistemul le înlocuiește fără a le rezerva nicio șansă de supraviețuire. Doar prin hotărârea fermă a tuturor decidenților putem spera să schimbăm soarta lumii noastre”. În concordanță cu mesajul Papei Francisc, Klaus Schwab a exprimat o poziție de principiu cu privire la superioritatea valorilor spirituale asupra celor materiale: „(…) în ciuda tuturor relațiilor, în ciuda tuturor afacerilor pe care le am aici, în ciuda tuturor discuțiilor politice – în cele din urmă, sufletul este important, valorile sunt importante”. Pe de altă parte, mesajul elitelor mondiale s-au concentrat pe nevoia de colaborare economică între state. În discursul de deschidere, premierul Indiei, Narendra Modi a cerut ca tarifele și politica vămilor să nu mai influențeze negativ acordurile comerciale internaționale. În plină minoritate au existat și poziții contrare, raliate viziunii președintelui american Donald Trump, cel care de curând a decis o impozitare punitivă Chinei pentru mașinile de spălat și panourile solare. Țintuindu-l pe Trump, Președintele Conferației Elvețiene, Alain Berset a subliniat că: „Neîncrederea în multilateralism și comerțul liber consolidează diviziunile existente și le adâncește”. În concluzie: „oricine se teme de cooperare se retrage din lume”, a mai adăugat Berset în ceea ce privește politica „America First” a lui Trump, pe care el a numit-o în acest context a fi: “politica fricii, un combustibil împotriva inovării”. Mesajul ambiguu venit din partea lui Trump s-a manifestat spre finalul întâlnirii folosindu-se de un nou slogan: „America este deschisă tuturor afacerilor”. Convins de eficiența noii legi fiscale, Trump susține că a sprijinit noua clasă muncitoare a Americii, întreprinderile mici păstrându-și astfel profitul. În sprijinul său, reprezentanții firmelor Walmart și Starbucks au declarat că plătesc salarii mai mari angajaților, iar cei de la Apple au declarat că se vor repatria în țară. Optimismul președintelui american a fost însă rapid taxat de experiența Directorului General al Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, care a declarat că vor avea de pierdut pe termen mediu și lung. „În timp ce reforma fiscală din S.U.A. poate avea efecte pozitive pe termen scurt, mai departe ar putea duce la riscuri majore prin izolaționism și creșterea inegalității”. Colaborarea între state este pentru Lagarde singurul drum bun al globalizării, fapt care implică pentru viitor o nouă filosofie a statului. Fără colaborare și deschidere nu se vor putea rezolva decalajele alarmante dintre diferitele stări sociale. În general, starea de spirit la Davos a fost ceva mai optimistă față de ultimii ani, datorită creșterii cifrelor de afaceri, inclusiv în zona euro, care a rezistat presiunilor impuse de ultimile crize economice. Cu toate acestea, în ciuda unor semne pozitive, Axel Weber, fostul șef al Bundesbank-ului german și actual președinte al consiliului de administrație al băncii elvețiene UBS, și-a exprimat îngrijorarea pentru viitor: „S.U.A. s-a recuperat mult mai bine în urma crizei financiare decât Europa. Dezvoltarea a fost văzută doar în Germania, restul Europei întâmpină încă mari dificultăți”. Prezența șomajului în cifre arată că în Europa una din 9 persoane este fără loc de muncă, iar în Grecia și Spania raportul este de unul la patru. Creșterea pe negativ este confirmată și în celelalte zone ale globului. Imaginea întâlnirii de la Davos păstrează aceeași neputință. Reducerea șomajului în lume este inexistentă datorită ambiției angajațorilor de a reduce numărul locurilor de muncă, iar pofta după profit rămâne singura lege de fier a economiei mondiale.



Facebook

Pandemia: să fim foarte îngrijorați pentru următoarele săptămâni?

Îngrijorările noastre sunt accentuate și de deficitul de cunoștințe. Dar dacă privim la statistica existentă vom avea o imagine mai clară. Poate vom fi mai liniștiți, dar vom avea și mari surprize. * Câți dintre noi ne vom îmbolnăvi până în final ? M-am speriat când mai mulți experți ne-au prezentat un calcul, ...

Revista Sociologie Românească nr. 2/2019

Vă semnalăm publicarea Revistei Sociologie Românească, vol. 17 Nr. 2 (2019). Din cuprinsul acesteia: Studii Politici sociale postmoderne în România: Între nevoie și schimbările așteptate ale sistemului de furnizare a bunăstării, Bogdan Voicu, pp. 9-36. Planificarea și evaluarea politicilor publice în domeniul asistenței sociale, Daniel Arpinte, pp. 37-59. Evoluția sistemului de protecție a copilului ...

Dilema Cataramă. Protestatar sau infractor?

În timpul crizei sanitare din primăvara 2020,  în România au apărut mai multe întrebări de ordin moral. Problema cu personalul medical trimis în rândul întîi, fără armele necesare (măști, mănuși, ventilatoare). Problema cu «morți acceptabile» (bătrînii și bolnavii). Problema cu trierea celor care au avut acces la reanimare. Problema cu ...

Sunt partidele politice pregătite să prezinte proiecte de dezvoltare social-economică a României?

România a intrat de mult într-o Criză, nu numai economică, dar și socială și politică. Pandemia Covid-19 a accentuat criza. Problema actuală a României nu este doar de a face față unui nou virus, ci de schimbări profunde economice și sociale. Ieșirea din criză se completează cu proiectarea dezvoltării social-economice ...

O societate fără vârstnici?! Un răspuns în cifre

Conform statisticilor, România ar fi țara cu cele mai multe familii de tip patriarhal, adică case în care locuiesc trei generații. De asemenea, în procent de 16,8% din tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani și  5.7% din segmentul 25 - 29 de ani nu ocupă un loc de muncă. Potrivit ...

Raport social al ICCV – Stare de urgență pentru consumul populației

Un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române a realizat un raport social privind efectele pandemiei de coronavirus (Covid-19) asupra consumului populaţiei. Raportul ICCV include analize şi propuneri de politici sociale, unele imediate, altele pe termen mediu şi lung. Autori: Mariana Stanciu, Adina Mihăilescu, ...

Raport social al ICCV – Pandemia COVID19 din perspectivă demografică

Un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române a realizat un raport social în care surprind din perspectivă demografică efectele pandemiei de coronavirus (Covid-19) asupra populaţiei. Raportul ICCV include analize şi propuneri de politici sociale, unele imediate, altele pe termen mediu şi lung. Autori: ...

Când va fi vârful pandemiei în România? O veste bună: a fost deja în 29 aprilie

Cu toții suntem obsedați de întrebarea: când va fi „vârful” pandemiei din care începe declinul ?  În România Socială (30 aprilie) am avansat ipoteza că 29 aprilie este vârful epidemiei, 30 aprilie fiind prima zi de descreștere a îmbolnăvirii. O ipoteză surprinzătoare, deși era bazată pe un calcul utilizând seriile oficiale de date. Azi, 10 mai, ...