Romania Sociala logo
Menu

Impactul creșterii prețului la energie electrică, gaze, apă asupra bugetului familiilor

autor:   1 September 2021  

Traiul decent poate fi descris ca situația în care o familie își poate permite o alimentație echilibrată și sănătoasă, îmbrăcăminte și încălțăminte noi din magazine de specialitate, de a dispune de o locuință care oferă adăpost și siguranță, locuința să fie mobilată și echipată cu aparate electrocasnice în stare bună de funcționare, să se pot plăti fără dificultăți facturile curente (întreținere, energie, apă, telefon etc.), să existe suficiente mijloace pentru a-și procura produse de igienă personal, indivizii să aibă posibilitatea de a se recrea și de a-și petrece timpul liber împreună și posibilitatea de a merge în vacanță măcar o dată pe an, să-și poată asigura mijloace de mobilitate și comunicare necesare pentru o participare activă la viața comunității, să-și poată constitui un fond de economii pentru a acoperi cheltuieli extraordinare ocazionale sau neprevăzute. În cele ce urmează vom vedea cum diferite categorii de venituri au putut asigura sau nu, un trai decent, în mediul urban, pentru familia de adulți activi cu copii în întreținere.

Traversăm o perioadă dificilă, cu multe schimbări pe piața combustibililor și energiei, care creează o stare de disconfort în rândul operatorilor, dar și al consumatorilor. Situația actuală pe piața energiei electrice, în ceea ce privește prețurile combustibililor – cărbune, gaze naturale, petrol – s-au majorat pe toate piețele europene și internaționale. Prețurile de furnizare  către clienți sunt puternic influențate de prețul energiei tranzacționate pe piețe, care a crescut cu 50%. 

Dacă ne raportăm la bugetul unei familii de patru persoane doi salariați cu doi copii în întreținere și presupunând că toate celelalte capitole de cheltuieli nu se modifică, ci doar capitolul privitor la consumul de gaze, energie crește cu 25%, 35%, respectiv 50% vom vedea ce impact are această creștere asupra bugetului lunar al gospodăriei menționate mai sus, în luna de varf a anotimpului rece, și anume ianuarie.

Salariul mediu net în luna ianuarie 2021 a fost de 3 395 lei (site INS), salariul minim net în aceeași lună a fost de 1 386 lei (site Ministerul Muncii și Protecției Sociale), venit minim garantat (ajutor social 2 persoane) valoarea 255 lei (site Ministerul Muncii și Protecției Sociale), alocația unui copil fiind de 214 lei (site Ministerul Muncii și Protecției Sociale), iar pentru doi copii suma cuvenită ar fi de 428 lei.

Se pune întrebarea cum se acoperă coșul minim de consum al acestei familii la nivelul lunii ianuarie 2021, în mediul urban, cu următoarele venituri?

În luna ianuarie 2021, lună de vârf pentru cheltuielile legate cu locuința, la consumul de energie, gaze, apă au fost afectate familiile din mediul urban, care au beneficiat doar de un salariu minim în gospodărie și alocațiile a doi copii. Aceste familii au acoperit 68% din coșul minim de consum, iar dacă discutăm de o majorare a facturilor cu energia electrică, gaze etc o astfel de majorare conduce la acoperirea doar a 65% până la 62% din coș (la o majorare cu 25%, 35% și 50% a facturii de curent, gaze etc).

Se poate constata că situația familiilor beneficiare de un venit minim garantat (ajutor social acordat pentru 2 persoane) și alocațiile celor doi copii se plasează la un sfert din coșul minim decent corespunzător lunii ianuarie 2021. Cu cât cresc cheltuielile cu facturile legate de locuință (gaze, apă, energie) la bugetul familiei, cu atât mai mare este decalajul creat intre venituri și cheltuieli. Acest ecart ajungând să acopere cel mai puțin 23% din coșul minim decent, în luna ianuarie 2021.



Facebook

Așteptările populației – factor explicativ al ratei de vaccinare anti-COVID-19

Este salutară formarea grupului de inițiativă pentru cristalizarea „Proiectului de Țară Post-criză” și de bun augur angajamentul colectivului de cercetători știițifici de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții de a sprijini „depășirea actualei crize și promovarea dezvoltării sociale și economice coerentă și durabilă a țării” – după cum anunță, ...

O dilemă morală fundamentală: vinovăția sau cârnații

Ieri am văzut un film românesc, ”Examenul”. În 1977 a fost un caz real, cazul Râmaru, care a șocat întreaga comunitate: o crimă oribilă. S-a scris foarte multe despre el de atunci. M-a surprins că acesta este primul film, pe care eu îl știu, cotat nu cu uzualul 16+ pentru multe ...

Romanul, un laborator sociologic! Surse de imaginație sociologică

În sociologie am învățat să dezbatem idei, concepte, paradigme. Așa s-a consolidat disciplina. Sociologia a impus un limbaj, paradigme, metode și cercetări diversificate. Nu e vorba de a face aici un proces sociologiei. Este vorba de o posibilă și necesară complementaritate între sociologie și roman. De ce nu o posibilă ...

România ruptă între două paradigme[1]. Cum se explică subdezvoltarea României ?

1989. Românii în stradă. Entuziasm: șansa amețitoare de a crea un alt tip de societate. Îndoieli: nimic nu se schimbă. În mintea oamenilor un model difuz: o societate liberă și prosperă, o societate ”ca în Occident”; modelul țărilor europene dezvoltate. Ianuarie1990. Intelectualii și-au asumat responsabilitatea de a clarifica modelul de societate pe ...

Sociologii români pentru Proiectul de Țară Post-criză

S-a încheiat Conferința internațională ”Inegalitățile sociale și calitatea Vieții”, Noiembrie 15-19, 2021, organizată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Asociația Română de Sociologie.  S-au înscris 125 participanți, 102 comunicări dintre care 25 din alte țări: Canada, Cehia, Danemarca, Italia, Norvegia, Olanda, Polonia, Spania,  Spania, UK, USA, Belarus. Ce putem spune ...

România deleuziană, fragmentul XLIII. Romanul „Răscoala” ( Liviu Rebreanu) într-o citire postmodernă (partea I). Lecturi posibile (IX)

lui Mihai Dinu Gheorghiu, ca recunoaștere a meritului de a fi deschizător de drum  al sociologiei literaturii în spațiul cultural  românesc Scrierea este o formă de dragostea susține Sloterdijk, citându-l pe Nietzsche, căci ea „ transformă iubirea faţă de cel mai aproape şi faţă de oricine în iubirea faţă de viaţa necunoscută, ...

România deleuziană, fragmentul XLIV (44). Romanul „Răscoala” ( Liviu Rebreanu) într-o citire postmodernă (partea a II-a). Lecturi posibile (X)

Octav Băncilă „1907” [Muzeului Național de Artă al României] Componenta social-umană a dispozitivului. Întreg acest asamblaj economic-juridic funcționează pe baza învoielilor agricole încheiate între deținătorul de pământ și țăran. Sistemul era construit pe ciclul: înfometare – muncă - ameninţarea cu moartea prin înfometare. În condițiile în care, cum spune Leonte Onișor, ...

Henri H. Stahl – metodologul Școlii sociologice de la București

„Regula cea mare de la care nu trebuie să se abată cercetătorul comunităților rurale, sociologul în general, este aceea a respectului, mai mult decât atât, a iubirii pentru cei pe care-i cercetează” (Stahl, 1934/2001, p. 10) S-au împlinit la 4 august a.c. 120 de ani de la nașterea celui care va ...