Romania Sociala logo
Menu

In memoriam: Eugen Blaga, sociolog și prieten

autor:   24 January 2022  

A plecat dintre noi un om deosebit de o mare noblețe sufletească. Un sociolog și cercetător de valoare, un profesor iubit de studenți și colegi. Dar, Eugen Blaga a fost pentru noi, Elena și Cătălin Zamfir,  în primul rând, un bun și mare prieten.

E foarte greu să-l caracterizezi pe Eugen. Ce este cel mai important  când te gândești la bogata și complexa sa activitate de sociolog, activ în plan social, de cercetător atent al realității sociale, de profesor universitar, de om de cultură, de filozof al artei ? Cu siguranță, nu poți să găsești doar un  singur aspect pentru că excluzi altele care sunt tot atât de importante pentru personalitatea lui deosebită. De aceea,  înșiruirea lor, așa cum ne trec  acum câteva prin minte,  aduc amintiri frumoase petrecute alături de colegul și prietenul nostru Eugen. Ele sunt însă palide în raport de contribuția lui majoră pentru comunitatea universitară, academică, științifică și profesională.

Pentru Eugen ca om de știință, dar și cercetător în domeniul științelor sociale, ca iubitor și pasionat de artă (muzică, pictură, literatură, poezie) se pot spune foarte multe lucruri  interesante. Toate împreună  l-au caracterizat în mod special.

După ce a terminat la Universitatea București – Facultatea de Filozofie, Secția Sociologie și-a luat doctoratul în sociologie la Universitatea din București. A avut specializări în țară și străinătate  în domeniul protecției sociale, al politicilor sociale, al parteneriatelor naționale și internaționale în asistența socială, inspecției sociale, politicilor și strategiilor în domeniul sănătății, asigurărilor sociale de sănătate, ocupării forței de muncă, asistenței sociale a șomerilor, responsabilității sociale a corporațiilor etc.

Eugen nu a ajuns însă în știință direct din bibliotecă. El a fost de la început și un foarte bun ”practician”, un sociolog pasionat de cercetări empirice, de teren. A lucrat ca sociolog  în administrația publică și a ajuns rapid, datorită capacităților lui speciale, șeful departamentului de servicii sociale (protecție socială, pensii, asistență socială) la Deva și apoi a venit la București: subsecretar de stat la Ministerul Muncii…, director general, președinte de fundație, agenții în domeniul muncii și sănătății. A fost un membru activ în Comisia anti-sărăcie și Incluziune socială (CASPIS). A  construit instituții noi. A lucrat  în sistemul universitar la Facultatea de sociologie și asistență socială a Universității București unde a urmat toate etapele promovării până la  vârful sistemului universitar de profesor emerit. 

Spre deosebire de marea majoritate a specialiștilor practicieni, Eugen a fost și un om de știință, pasionat de cercetare și lecturi în domeniul sociologiei și al științelor sociale. A realizat cercetări interesante în domeniu și a scris cărți și articole importante. La început activitatea lui de cercetare a fost practic orientată spre profesia lui de sociolog. Treptat, acumulând tot ce îi trebuie unui intelectual de clasă, a publicat cărți de ”știință înaltă”. Lucrările sale trimit mesaje clare ale celui care a meditat îndelung asupra realității sociale și a propus soluții pentru activitățile practice instituționale. În cărțile sale găsești o  ”bibliotecă” impresionantă citită, dar nu mai puțin propria lui experiență, impregnată de abilități practice deosebite și de o ordine în viață cu totul neobișnuită. Dar ea fost unul dintre puținii sociologi care a simțit nevoia de a scrie sociologie și de a o practica pe teren. Și a scris și el ”o adevărată bibliotecă”.

De multe ori e greu de citit știință. Omul căruia e greu să înoate într-o mare învolburată. Eugen Blaga a avut însă în  știință mintea clară a celui care stăpânește despre ce vorbește și scrie. A ajuns la o claritate remarcabilă a stilului. Și, ceea ce este și mai important, în fiecare frază scrisă de el este el însuși, îl recunoști cu experiența lui de viață în autenticitatea ei.

Eugen a fost  și un artist. Nu numai că iubea foarte mult arta dar o și trăia prin stilul lui boem de viață. Regăseai arta  în viața lui de zi cu zi, în întâlnirile cu prietenii, în frumosul și ordinea desăvârșită a casei. Casa lui este o adevărată expoziție, aproape un muzeu, construit cu mult gust și pasiune.  Iubea arhitectura și peisajul în care trăia. Dar am fost surprinși și de altceva: Eugen era un artist și când scria. Îi plăcea să ”producă” cărți frumoase, originale nu numai prin mesaj, dar și prin forma și grafica lor.

A fost un apropiat prieten al lui Gheorghe Zamfir, celebrul naist. L-a admirat ca artist și l-a înțeles ca om. Și a considerat că e de datoria lui de prieten și admirator să scrie o foarte frumoasă carte despre el. Și pentru că l-a admirat ca artist, a scris despre el ca om așa cum real l-a cunoscut. 

Eugen era un artist (adevărat stilist) și în vestimentația lui. Era preocupat de cum se îmbracă în funcție de cerințele contextului . Nu am văzut un bărbat îmbrăcat mai elegant și cu gust, adecvat situațiilor de viață, așa cum puteai să-l vezi pe Eugen. Alături de soția lui , Neli, formau o pereche frumoasă, elegantă, care te impresiona prin rafinament și bun gust în vestimentație și care nu putea trece neobservată.

Dar, nu mai puțin important, Eugen Blaga era un artist și în relațiile de prietenie. Ca orice artist de calitate era sincer și original în întâlnirile cu prietenii și cunoscuții. Un stil al prieteniei cu totul special. Relația cu el a fost întotdeauna o plăcere intelectuală și o relaxare prin optimismul debordant pe care-l degaja.

Așa ne aducem acum, rapid,  aminte despre prietenul nostru drag. Un specialist excelent, un om de cultură și de înaltă ținută morală.

Dispariția unei asemenea persoane este o mare pierdere pentru noi cei care i-am fost prieteni și colaboratori. Este o pierdere și pentru științele sociale. Dar și pentru profesionalismul nostru care are atâta nevoie de oameni ca Eugen Blaga.       

Elena și Cătălin Zamfir



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...