Romania Sociala logo
Menu

In memoriam: Eugen Blaga, sociolog și prieten

autor:   24 January 2022  

A plecat dintre noi un om deosebit de o mare noblețe sufletească. Un sociolog și cercetător de valoare, un profesor iubit de studenți și colegi. Dar, Eugen Blaga a fost pentru noi, Elena și Cătălin Zamfir,  în primul rând, un bun și mare prieten.

E foarte greu să-l caracterizezi pe Eugen. Ce este cel mai important  când te gândești la bogata și complexa sa activitate de sociolog, activ în plan social, de cercetător atent al realității sociale, de profesor universitar, de om de cultură, de filozof al artei ? Cu siguranță, nu poți să găsești doar un  singur aspect pentru că excluzi altele care sunt tot atât de importante pentru personalitatea lui deosebită. De aceea,  înșiruirea lor, așa cum ne trec  acum câteva prin minte,  aduc amintiri frumoase petrecute alături de colegul și prietenul nostru Eugen. Ele sunt însă palide în raport de contribuția lui majoră pentru comunitatea universitară, academică, științifică și profesională.

Pentru Eugen ca om de știință, dar și cercetător în domeniul științelor sociale, ca iubitor și pasionat de artă (muzică, pictură, literatură, poezie) se pot spune foarte multe lucruri  interesante. Toate împreună  l-au caracterizat în mod special.

După ce a terminat la Universitatea București – Facultatea de Filozofie, Secția Sociologie și-a luat doctoratul în sociologie la Universitatea din București. A avut specializări în țară și străinătate  în domeniul protecției sociale, al politicilor sociale, al parteneriatelor naționale și internaționale în asistența socială, inspecției sociale, politicilor și strategiilor în domeniul sănătății, asigurărilor sociale de sănătate, ocupării forței de muncă, asistenței sociale a șomerilor, responsabilității sociale a corporațiilor etc.

Eugen nu a ajuns însă în știință direct din bibliotecă. El a fost de la început și un foarte bun ”practician”, un sociolog pasionat de cercetări empirice, de teren. A lucrat ca sociolog  în administrația publică și a ajuns rapid, datorită capacităților lui speciale, șeful departamentului de servicii sociale (protecție socială, pensii, asistență socială) la Deva și apoi a venit la București: subsecretar de stat la Ministerul Muncii…, director general, președinte de fundație, agenții în domeniul muncii și sănătății. A fost un membru activ în Comisia anti-sărăcie și Incluziune socială (CASPIS). A  construit instituții noi. A lucrat  în sistemul universitar la Facultatea de sociologie și asistență socială a Universității București unde a urmat toate etapele promovării până la  vârful sistemului universitar de profesor emerit. 

Spre deosebire de marea majoritate a specialiștilor practicieni, Eugen a fost și un om de știință, pasionat de cercetare și lecturi în domeniul sociologiei și al științelor sociale. A realizat cercetări interesante în domeniu și a scris cărți și articole importante. La început activitatea lui de cercetare a fost practic orientată spre profesia lui de sociolog. Treptat, acumulând tot ce îi trebuie unui intelectual de clasă, a publicat cărți de ”știință înaltă”. Lucrările sale trimit mesaje clare ale celui care a meditat îndelung asupra realității sociale și a propus soluții pentru activitățile practice instituționale. În cărțile sale găsești o  ”bibliotecă” impresionantă citită, dar nu mai puțin propria lui experiență, impregnată de abilități practice deosebite și de o ordine în viață cu totul neobișnuită. Dar ea fost unul dintre puținii sociologi care a simțit nevoia de a scrie sociologie și de a o practica pe teren. Și a scris și el ”o adevărată bibliotecă”.

De multe ori e greu de citit știință. Omul căruia e greu să înoate într-o mare învolburată. Eugen Blaga a avut însă în  știință mintea clară a celui care stăpânește despre ce vorbește și scrie. A ajuns la o claritate remarcabilă a stilului. Și, ceea ce este și mai important, în fiecare frază scrisă de el este el însuși, îl recunoști cu experiența lui de viață în autenticitatea ei.

Eugen a fost  și un artist. Nu numai că iubea foarte mult arta dar o și trăia prin stilul lui boem de viață. Regăseai arta  în viața lui de zi cu zi, în întâlnirile cu prietenii, în frumosul și ordinea desăvârșită a casei. Casa lui este o adevărată expoziție, aproape un muzeu, construit cu mult gust și pasiune.  Iubea arhitectura și peisajul în care trăia. Dar am fost surprinși și de altceva: Eugen era un artist și când scria. Îi plăcea să ”producă” cărți frumoase, originale nu numai prin mesaj, dar și prin forma și grafica lor.

A fost un apropiat prieten al lui Gheorghe Zamfir, celebrul naist. L-a admirat ca artist și l-a înțeles ca om. Și a considerat că e de datoria lui de prieten și admirator să scrie o foarte frumoasă carte despre el. Și pentru că l-a admirat ca artist, a scris despre el ca om așa cum real l-a cunoscut. 

Eugen era un artist (adevărat stilist) și în vestimentația lui. Era preocupat de cum se îmbracă în funcție de cerințele contextului . Nu am văzut un bărbat îmbrăcat mai elegant și cu gust, adecvat situațiilor de viață, așa cum puteai să-l vezi pe Eugen. Alături de soția lui , Neli, formau o pereche frumoasă, elegantă, care te impresiona prin rafinament și bun gust în vestimentație și care nu putea trece neobservată.

Dar, nu mai puțin important, Eugen Blaga era un artist și în relațiile de prietenie. Ca orice artist de calitate era sincer și original în întâlnirile cu prietenii și cunoscuții. Un stil al prieteniei cu totul special. Relația cu el a fost întotdeauna o plăcere intelectuală și o relaxare prin optimismul debordant pe care-l degaja.

Așa ne aducem acum, rapid,  aminte despre prietenul nostru drag. Un specialist excelent, un om de cultură și de înaltă ținută morală.

Dispariția unei asemenea persoane este o mare pierdere pentru noi cei care i-am fost prieteni și colaboratori. Este o pierdere și pentru științele sociale. Dar și pentru profesionalismul nostru care are atâta nevoie de oameni ca Eugen Blaga.       

Elena și Cătălin Zamfir



Facebook

Decretul nr. 770/1966 și politicile demografice în România comunistă. Perspective asupra controlului social și biopolitic

Miercuri, 14 octombrie 2026, Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului ale Academiei Române au organizat Conferința științifică dedicată Decretului nr. 770/1966 și politicilor demografice din România comunistă care a reunit cercetători științifici din domeniul istoriei, sociologiei și demografiei, într-un demers interdisciplinar menit să analizeze implicațiile ...

Ce trebuie să facem pentru a ajunge în RAI ?

Deschid cu mare interes laptopul. S-a anunțat viitorul posibil Prim Ministru al țării. Cred că va vorbi o jumătate de oră. Ce va face pentru următorii 2 ani. O figură bună. Vorbește bine. Să vedem ce zice. Ne-a spus că a petrecut ultimii 4-5 ani pentru intrarea României în OECD (an international ...

Interviu cu Nicoleta Mereș-Cojocaru, câștigătoarea premiului internațional Hans-Uwe Otto

În cadrul evenimentului științific The International Social Work & Society Academy (TISSA), Varșovia în perioada 28 august-2 septembrie, 2026, doamna Nicoleta Mereș - Cojocaru a primit Premiul „Hans-Uwe Otto” pentru lucrarea „Structural Neglect in Elderly Care: A Comparative Analysis of Public and Private Home Care Social Services in Romania”. Cu o ...

Un posibil răspuns la întrebarea „cum  poate fi onorată deschiderea anului universitar”?

Expoziția de sociologie vizuală, a noua în istoricul ei, realizată de studenții anului I ai Facultății de Sociologie și  Comunicare din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov cuprinde texte și fotografii cu cei care au răspuns în interviurile solicitate, în cadrul unei activități de seminar înfăptuite în anul I, semestru I, ...

Recenzie: Dumitru Otovescu și Cristina Otovescu (coord.), Sociologia contemporană. Domenii de studiu și concepte reprezentative, vol. I–II, Craiova, Editura Beladi, 2025, p. 1152

Sergiu-Lucian Raiu Lector univ. dr. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava Facultatea de Istorie, Geografie și Științe Sociale Universitarul Dumitru Otovescu, după cum ne-a obișnuit, printr-un demers de anvergură, de această dată împreună cu fiica domniei sale, Cristina Otovescu oferă sociologiei românești din nou o amplă lucrare de sinteză: Sociologia contemporană. Domenii de studiu ...

Ziua Vârstnicului la Institutul de Cercetare a Calității Vieții

Pe data de 1 octombrie 2026, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române a organizat evenimentul „Ziua Vârstnicului. Împreună pentru o îmbătrânire activă și demnă”, cu prilejul Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice. Desfășurată la Casa Academiei din București, în format hibrid, manifestarea a reunit cercetători, reprezentanți ai ...

Conferința științifică „Decretul nr. 770/1966 și politicile demografice în Româniacomunistă. Perspective asupra controlului social și biopolitic”

Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST), în parteneriat cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), organizează, miercuri, 14 octombrie 2026, conferința științifică internațională „Decretul nr. 770/1966 și politicile demografice în România comunistă. Perspective asupra controlului social și biopolitic” (Decree No. 770/1966 and Demographic Policies in Communist Romania. Perspectives on ...

O decizie care deschide o nouă istorie în cercetarea științifică în România

Adunarea Generală a Academiei Române a discutat, în sesiunea din 17 septembrie 2026, principiile care trebuie să stea la baza evaluării cercetătorilor, a institutelor și a proiectelor de cercetare. Biroul Prezidiului al Academiei Române, pe această bază, a formulat un document care conține o concepție care trebuie să orienteze activitatea institutelor ...