Romania Sociala logo
Menu

INSTITUTUL DE CERCETARE A CALITĂȚII VIEȚII LA 30 DE ANI DE LA ÎNFIINȚARE 1990-2020

autor:   31 January 2020  

Sebastian Fitzek

Dragi colegi, prieteni și dragi cititori,

Vă anunțăm cu bucurie că pe data de 29 ianuarie 2019, între orele 10 și 12:30, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) din cadrul Academiei Române a avut prilejul de a sărbători cei 30 de ani de existență, eveniment aniversar desfășurat în Aula Academiei Române (Calea Victoriei, nr.125). Întrunirea s-a bucurat de prezența și prestigiul unor nume sonore din mediul politic și mediul academic-universitar, personalități cu tangență directă sau mai puțin directă cu viața profesională a institutului. ICCV este cel mai important institut de cercetare ştiinţifică dedicat calităţii vieţii, bunăstării şi politicilor sociale din România şi una dintre cele mai semnificative în acest domeniu din lume. Cu un colectiv format din peste 50 de cercetători ştiinţifici şi asistenţi de cercetare, doctori sau doctoranzi în sociologie, ICCV este cel mai numeros și reprezentativ institut de cercetare științifică în domeniul social din România.

Cuvântul de bun venit, prezentarea principalelor direcții de cercetare, programele instituționale, proiectele, numărul uriaș de publicații științifice (ICCV a coordonat editarea a peste 3.000 de studii, 280 de cărţi şi 300 de rapoarte sociale) și recenta sa istorie au fost prezentate, pe scurt, de domnul Academician Cătălin Zamfir, director și întemeietor al institutului. Cei 30 de ani de libertate a României sunt și cei 30 de ani de existență ai institutului, o paralelă pe care, în calitate de gazdă, de moderator, dar mai ales de cercetător cu o experiență vastă, Academicianul Cătălin Zamfir a surprins-o în patru factori cheie: privatizarea rapidă și destructivă, incapacitatea financiară a statului de a interveni, contracția economiei în favoarea mondialismului și ruptura discursului politic față de limbajul cetățenilor. 

Importanța institutului pentru România, diferitele reușite științifice, amintirile personale alături de caldele aprecieri au fost enunțate de invitații speciali printre care se enumără fostul președinte al României Emil Constantinescu, urmat de intervențiile foștilor premieri: Petre Roman și Adrian Năstase. Emil Constantinescu a subliniat rolul bunăstării în societatea românească actuală și a  criticat consumerismul, un fenomen vestic care a condus la înstrăinarea omului față de propria sa condiție umană. Deși oamenii trăiesc progresiv mai bine, nemulțumirile, răzvrătirile și ura dintre români au crescut. Fostul premier Petre Roman a apreciat că justa valoare a calității vieții depinde de modul în care omul este capabil să-și respecte promisiunile față de ceilalți. Pentru domnia sa, punctul forte al unui politician este să întărească așteptările oamenilor, iar pentru acest lucru, colaborarea dintre știință și politică devine o cale, o alianță sustenabilă pentru creșterea calității vieții. La rândul său, fostul premier, Adrian Năstase, a amintit de cartea lui Thomas Piketty „Capital și ideologie”, un text al unui economist francez care surprinde problematica inegalității, o temă comună societăților moderne și postmoderne. Pentru domnia sa, cartea este relevantă datorită unui proiect de cercetare susținut de mai multe generații de cercetători pe o perioadă de peste 100 de ani. Surprinzătoarea concluzie a cărții arată că subiectul inegalității este neschimbat, atunci, la fel și astăzi, inegalitatea rămâne un subiect extrem de actual în vulnerabilitatea structurilor sociale. Pentru premierul Adrian Năstase, cercetările ICCV reprezintă un punct de reper real, un pilon în societate cunoașterii, însă toate acestea depind de modul în care România este pregătită să le recepteze și să le ia în considerare. Profesorul Ilie  Bădescu, director al Institutului de Sociologie al Academiei Române și membru corespodent al Academiei Române, a vorbit despre meritul științific incontestabil al ICCV, amintind despre diagnoza longitudinală oferită de cercetătorii institutului. Pentru profesorul Bădescu, decalajul dintre „noi” și țările vestice rămâne un mit inexplicabil, mai ales pentru că, așa cum se poate vedea în studiile de la ICCV, momentul cel mai apropiat s-a înregistrat în anii 70`, deci în plină perioadă comunistă, în vreme ce după anii ‘90, acest decalaj se mărește, astfel, paradoxal, 2017 atinge pragul anului 1850. Întrebările și răspunsurile retorice ale profesorului s-au construit pe calitatea studiilor realizate în cei 30 de ani de „iccv-iști”, cercetători pe care România îi are, însă, spune dânsul, nu îi folosește la adevăratul lor potențial.

Printre alți vorbitori de seamă la cuvântul festiv s-au afirmat mc AR Valeriu Ioan-Franc (inițiatorul unei cărți anunțate: „ Discursuri nerostite și scrisori netrimise ”, o carte în care se va discuta și despre ICCV), director general adjunct, Institutul Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu”, membru al secţiei de ştiinţe economice, juridice şi sociologie; Vicepreședinte AR Academician Victor Voicu; Vicepreședinte AR Academician Bogdan Simionescu; distinsa doamnă dr. Luminiţa Chivu, CS I, director general, Institutul Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu” și dragii noștri colegi: CS I, ICCV, profesorul dr. Ioan Mărginean, dr. Iuliana Precupeţu, CS I, ICCV și dr. Simona Maria Stănescu, CS I, ICCV. Colega noastră CS I Iuliana Precupețu a prezentat direcțiile de cercetare a ICCV privind calitatea vieții în timp ce CS I Simona Maria Stănescu a evocat aspecte referitoare la experiența de cercetător științific în cadrul ICCV.

Cu această ocazie, Redacția platformei on-line România Socială felicită cordial pe toți membrii institutului, împărtășind prin aceste cuvinte o parte din bucuria trăită. În acest spirit, cu ocazia celor 30 de ani de la înființare, urăm din toată inima: 

La mulți ani, ICCV!

Redacția RS



Facebook

Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei (vol. XX), Iași, Editura Palatul Culurii, 2020, (614 pag.)

Anuarul apărut în primele zile ale începutului acestui an ar putea să intereseze comunitatea sociologică mai mult decât volumele publicate anterior, care oferă și ele informații extrem de utile pentru cunoașterea identității culturale a românilor. Spun acest lucru pentru că, alături de contribuțiile de strictă specialitate (muzeografie etnografică), sunt incluse ...

Ieri a fost 22 Decembrie 1989. Azi e 23 Decembrie 2020: ce a fost după?

Acest text este o parte dedicată perioadei post-decembriste. Într-o formă a fost publicat în Istoria socială a României. Revăzut textul este supus unei discuții colegiale pentru a fi introdus ca un capitol într-un posibil Volum de Istorie a României. Textul poate fi descărcat aici: romaniasociala.ro Din toată inima, sărbători fericite Cătălin Zamfir

Mai are socialismul un viitor?

Mulți au considerat că 1989 a fost anul înmormântării ideii de socialism. Statele din sistemul sovietic au renunțat zgomotos la socialism și au optat pentru capitalism. În occident, neoliberalismul a devenit dominant, inhibând asumarea deschisă a socialismului chiar și în statele europene nordice unde socialismul avea o tradiție consolidată. Socialismul suedez ...

România deleuziană. Fragmentul XXXIX despre milă (IV)

„Și învăța Iisus într-una din sinagogi sâmbăta. Și iată o femeie care avea de optsprezece ani un duh de neputință și care era gârbovă, de nu putea să se ridice în sus nicidecum. Iar Iisus, văzând-o, a chemat-o și i-a zis: Femeie, ești dezlegată de neputința ta. Și și-a pus ...

Apariție editorială: Septimiu Chelcea, Despre om și lume. Studii și reflecții psihosociologice

Apariție editorială: Septimiu Chelcea,Despre om și lume. Studii și reflecții psihosociologice, Suceava, Editura Alexandria Publishing House,2020 (215 de pagini) Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea. Cartea cuprinde două părți: I) Studii psihosociologice (152 pagini) și II) Reflecții psihosociologice (53 pagini). Prima parte include cinci studii actualizate, despre ...

„POLITICI SOCIALE ÎN ROMÂNIA DUPĂ 30 DE ANI. AŞTEPTĂRI ŞI RĂSPUNSURI”

Cum arată România după 30 de ani de democrație, o radiografie obiectivă a tranziției, construită din cele 16 studii de autor. Cele 16 lucrări așezate într-un volum coordonat de Elena Zamfir, Mălina Voicu și Simona Maria Stănescu, oferă o imagine de ansamblu a profilului general al politicilor publice în România ...

Interviu cu Flavius Mihalache – Mediul rural între 1990 și 2020. Transformări și decalaje

Flavius Mihalache, cercetător științific III în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții (Academia Română), doctor în sociologie din 2013 și expert în cercetarea mediului rural din România publică în anul 2020 cu volumul „Mediul Rural între 1990 şi 2020 Transformări şi Decalaje”. Cartea reprezintă una dintre cele mai elocvente lucrări ...

In memoriam Cornel Constantinescu 1953 – 2020

Simt un gol, un gol imens. Ca prieten, dar și în calitate de coleg în sociologie. Sociologia românească are azi, odată cu trecerea în neființă a lui Cornel Constantinescu, o pierdere grea. El a iubit de la început sociologia. Cu o liniște de invidiat și o discreție rară, în momentele ...