Romania Sociala logo
Menu

INSTITUTUL DE CERCETARE A CALITĂȚII VIEȚII LA 30 DE ANI DE LA ÎNFIINȚARE 1990-2020

autor:   31 January 2020  

Sebastian Fitzek

Dragi colegi, prieteni și dragi cititori,

Vă anunțăm cu bucurie că pe data de 29 ianuarie 2019, între orele 10 și 12:30, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) din cadrul Academiei Române a avut prilejul de a sărbători cei 30 de ani de existență, eveniment aniversar desfășurat în Aula Academiei Române (Calea Victoriei, nr.125). Întrunirea s-a bucurat de prezența și prestigiul unor nume sonore din mediul politic și mediul academic-universitar, personalități cu tangență directă sau mai puțin directă cu viața profesională a institutului. ICCV este cel mai important institut de cercetare ştiinţifică dedicat calităţii vieţii, bunăstării şi politicilor sociale din România şi una dintre cele mai semnificative în acest domeniu din lume. Cu un colectiv format din peste 50 de cercetători ştiinţifici şi asistenţi de cercetare, doctori sau doctoranzi în sociologie, ICCV este cel mai numeros și reprezentativ institut de cercetare științifică în domeniul social din România.

Cuvântul de bun venit, prezentarea principalelor direcții de cercetare, programele instituționale, proiectele, numărul uriaș de publicații științifice (ICCV a coordonat editarea a peste 3.000 de studii, 280 de cărţi şi 300 de rapoarte sociale) și recenta sa istorie au fost prezentate, pe scurt, de domnul Academician Cătălin Zamfir, director și întemeietor al institutului. Cei 30 de ani de libertate a României sunt și cei 30 de ani de existență ai institutului, o paralelă pe care, în calitate de gazdă, de moderator, dar mai ales de cercetător cu o experiență vastă, Academicianul Cătălin Zamfir a surprins-o în patru factori cheie: privatizarea rapidă și destructivă, incapacitatea financiară a statului de a interveni, contracția economiei în favoarea mondialismului și ruptura discursului politic față de limbajul cetățenilor. 

Importanța institutului pentru România, diferitele reușite științifice, amintirile personale alături de caldele aprecieri au fost enunțate de invitații speciali printre care se enumără fostul președinte al României Emil Constantinescu, urmat de intervențiile foștilor premieri: Petre Roman și Adrian Năstase. Emil Constantinescu a subliniat rolul bunăstării în societatea românească actuală și a  criticat consumerismul, un fenomen vestic care a condus la înstrăinarea omului față de propria sa condiție umană. Deși oamenii trăiesc progresiv mai bine, nemulțumirile, răzvrătirile și ura dintre români au crescut. Fostul premier Petre Roman a apreciat că justa valoare a calității vieții depinde de modul în care omul este capabil să-și respecte promisiunile față de ceilalți. Pentru domnia sa, punctul forte al unui politician este să întărească așteptările oamenilor, iar pentru acest lucru, colaborarea dintre știință și politică devine o cale, o alianță sustenabilă pentru creșterea calității vieții. La rândul său, fostul premier, Adrian Năstase, a amintit de cartea lui Thomas Piketty „Capital și ideologie”, un text al unui economist francez care surprinde problematica inegalității, o temă comună societăților moderne și postmoderne. Pentru domnia sa, cartea este relevantă datorită unui proiect de cercetare susținut de mai multe generații de cercetători pe o perioadă de peste 100 de ani. Surprinzătoarea concluzie a cărții arată că subiectul inegalității este neschimbat, atunci, la fel și astăzi, inegalitatea rămâne un subiect extrem de actual în vulnerabilitatea structurilor sociale. Pentru premierul Adrian Năstase, cercetările ICCV reprezintă un punct de reper real, un pilon în societate cunoașterii, însă toate acestea depind de modul în care România este pregătită să le recepteze și să le ia în considerare. Profesorul Ilie  Bădescu, director al Institutului de Sociologie al Academiei Române și membru corespodent al Academiei Române, a vorbit despre meritul științific incontestabil al ICCV, amintind despre diagnoza longitudinală oferită de cercetătorii institutului. Pentru profesorul Bădescu, decalajul dintre „noi” și țările vestice rămâne un mit inexplicabil, mai ales pentru că, așa cum se poate vedea în studiile de la ICCV, momentul cel mai apropiat s-a înregistrat în anii 70`, deci în plină perioadă comunistă, în vreme ce după anii ‘90, acest decalaj se mărește, astfel, paradoxal, 2017 atinge pragul anului 1850. Întrebările și răspunsurile retorice ale profesorului s-au construit pe calitatea studiilor realizate în cei 30 de ani de „iccv-iști”, cercetători pe care România îi are, însă, spune dânsul, nu îi folosește la adevăratul lor potențial.

Printre alți vorbitori de seamă la cuvântul festiv s-au afirmat mc AR Valeriu Ioan-Franc (inițiatorul unei cărți anunțate: „ Discursuri nerostite și scrisori netrimise ”, o carte în care se va discuta și despre ICCV), director general adjunct, Institutul Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu”, membru al secţiei de ştiinţe economice, juridice şi sociologie; Vicepreședinte AR Academician Victor Voicu; Vicepreședinte AR Academician Bogdan Simionescu; distinsa doamnă dr. Luminiţa Chivu, CS I, director general, Institutul Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu” și dragii noștri colegi: CS I, ICCV, profesorul dr. Ioan Mărginean, dr. Iuliana Precupeţu, CS I, ICCV și dr. Simona Maria Stănescu, CS I, ICCV. Colega noastră CS I Iuliana Precupețu a prezentat direcțiile de cercetare a ICCV privind calitatea vieții în timp ce CS I Simona Maria Stănescu a evocat aspecte referitoare la experiența de cercetător științific în cadrul ICCV.

Cu această ocazie, Redacția platformei on-line România Socială felicită cordial pe toți membrii institutului, împărtășind prin aceste cuvinte o parte din bucuria trăită. În acest spirit, cu ocazia celor 30 de ani de la înființare, urăm din toată inima: 

La mulți ani, ICCV!

Redacția RS



Facebook

România nu mai este oaia neagră a Europei

În mod surprinzător, România s-a dovedit a fi una din cele mai dinamice ţări din UE 27 în ceea ce priveşte creşterea economică din ultimele două decenii. De ce în mod surprinzător? Pentru că la începutul actualului mileniu România ocupa ultimul loc într-un clasament al ţărilor din UE 27 alcătuit ...

A murit Marx în colapsul Uniunii Sovietice?

Timp de aproape un secol lumea a fost dominată de un conflict între două mari grupuri de țări, Occidentul capitalist și sistemul comunist sovietic. Am crezut că de fapt a fost conflictul între sisteme social-politice incompatibile: capitalism și comunism. Mai profund, a fost conflictul între două sisteme de gândire: marxismul ...

Umbra globalizarii s-a aşternut peste clasa de mijloc

Liderii opoziției de stânga în Olanda, Jesse Klaver (GL, verzi), Lodewijk Asscher (PvdA,Partidul Laburist) și Lilian Marijnissen (SP, Partidul Socialist) au organizat un miting comun la începutul anului 2020 pentru a-și uni forțele împotriva Cabinetului (Ministrii si Secretarii de Stat). Ei văd Cabinetul (format din VVD - liberali, CDA - ...

Pe aripile cenzurii sau Opriți cenzura! Vreau să cobor!

Unele zile ne îndeamnă la tristețe deși ar trebui să avem toate motivele să fim doar fericiți. Mi se pare, uneori, că asist la instaurarea unui nou tip de cenzură. O nouă formă de totalitarism dar cu alte mijloace. Deja telefonul meu îmi numără pașii, îmi spune „Drum bun” atunci ...

The Great Lockdown şi pisicile care nu prind şoareci

După cum este cunoscut, banca centrală a Japoniei a „brevetat” în 1999 o nouă politică monetară în scopul relansării creşterii economice şi a contracarării insolvenţei acute determinate de supraîndatorarea guvernului, a băncilor, a companiilor nefinanciare şi a populaţiei. Această politică, denumită ulterior Quantitative Easing (QE), implică trei instrumente acţionale: rate ...

Sfârșitul visului american

În opinia mea, recentele mișcări de protest din marile orașe americane, extrem de radicale și de violente, reflectă faptul că visul american a devenit o mare iluzie pierdută. Dar cum ar putea fi explicată acestă devastatoare implozie ideologică care a scindat dramatic, în doar câteva zile, și establishmentul american și ...

Apel la utilizarea responsabilă a datelor publice

Indicatorii Covid-19 nu reprezintă o simplă statistică medicală, ci au devenit unii dintre indicatorii sociali critici ai României, generând măsuri politice care ne afectează pe toți. Citesc/ aud/ văd la TV mesaje înspăimântătoare: „creștere alarmantă a numărului de îmbolnăviri”. Astăzi s-a înregistrat o cifră enormă: 460 noi îmbolnăviri. Mesajul: suntem într-o ...

Boala și moartea în prim plan

De la moarte la mortalitate De la psihologie la sociologie În primăvara 2020, boala și moartea au revenit cu brutalitate în prim plan. S-a vorbit de dimineață pîna seara de boală și de moarte. De fapt s-a vorbit de mortalitatea covid. Irupția brutală a îmbolnăvirii și a morții a fost percepută ca ...