Romania Sociala logo
Menu

INSTITUTUL DE CERCETARE A CALITĂȚII VIEȚII LA 30 DE ANI DE LA ÎNFIINȚARE 1990-2020

autor:   31 January 2020  

Dragi colegi, prieteni și dragi cititori,

Vă anunțăm cu bucurie că pe data de 29 ianuarie 2019, între orele 10 și 12:30, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) din cadrul Academiei Române a avut prilejul de a sărbători cei 30 de ani de existență, eveniment aniversar desfășurat în Aula Academiei Române (Calea Victoriei, nr.125). Întrunirea s-a bucurat de prezența și prestigiul unor nume sonore din mediul politic și mediul academic-universitar, personalități cu tangență directă sau mai puțin directă cu viața profesională a institutului. ICCV este cel mai important institut de cercetare ştiinţifică dedicat calităţii vieţii, bunăstării şi politicilor sociale din România şi una dintre cele mai semnificative în acest domeniu din lume. Cu un colectiv format din peste 50 de cercetători ştiinţifici şi asistenţi de cercetare, doctori sau doctoranzi în sociologie, ICCV este cel mai numeros și reprezentativ institut de cercetare științifică în domeniul social din România.

Cuvântul de bun venit, prezentarea principalelor direcții de cercetare, programele instituționale, proiectele, numărul uriaș de publicații științifice (ICCV a coordonat editarea a peste 3.000 de studii, 280 de cărţi şi 300 de rapoarte sociale) și recenta sa istorie au fost prezentate, pe scurt, de domnul Academician Cătălin Zamfir, director și întemeietor al institutului. Cei 30 de ani de libertate a României sunt și cei 30 de ani de existență ai institutului, o paralelă pe care, în calitate de gazdă, de moderator, dar mai ales de cercetător cu o experiență vastă, Academicianul Cătălin Zamfir a surprins-o în patru factori cheie: privatizarea rapidă și destructivă, incapacitatea financiară a statului de a interveni, contracția economiei în favoarea mondialismului și ruptura discursului politic față de limbajul cetățenilor. 

Importanța institutului pentru România, diferitele reușite științifice, amintirile personale alături de caldele aprecieri au fost enunțate de invitații speciali printre care se enumără fostul președinte al României Emil Constantinescu, urmat de intervențiile foștilor premieri: Petre Roman și Adrian Năstase. Emil Constantinescu a subliniat rolul bunăstării în societatea românească actuală și a  criticat consumerismul, un fenomen vestic care a condus la înstrăinarea omului față de propria sa condiție umană. Deși oamenii trăiesc progresiv mai bine, nemulțumirile, răzvrătirile și ura dintre români au crescut. Fostul premier Petre Roman a apreciat că justa valoare a calității vieții depinde de modul în care omul este capabil să-și respecte promisiunile față de ceilalți. Pentru domnia sa, punctul forte al unui politician este să întărească așteptările oamenilor, iar pentru acest lucru, colaborarea dintre știință și politică devine o cale, o alianță sustenabilă pentru creșterea calității vieții. La rândul său, fostul premier, Adrian Năstase, a amintit de cartea lui Thomas Piketty „Capital și ideologie”, un text al unui economist francez care surprinde problematica inegalității, o temă comună societăților moderne și postmoderne. Pentru domnia sa, cartea este relevantă datorită unui proiect de cercetare susținut de mai multe generații de cercetători pe o perioadă de peste 100 de ani. Surprinzătoarea concluzie a cărții arată că subiectul inegalității este neschimbat, atunci, la fel și astăzi, inegalitatea rămâne un subiect extrem de actual în vulnerabilitatea structurilor sociale. Pentru premierul Adrian Năstase, cercetările ICCV reprezintă un punct de reper real, un pilon în societate cunoașterii, însă toate acestea depind de modul în care România este pregătită să le recepteze și să le ia în considerare. Profesorul Ilie  Bădescu, director al Institutului de Sociologie al Academiei Române și membru corespodent al Academiei Române, a vorbit despre meritul științific incontestabil al ICCV, amintind despre diagnoza longitudinală oferită de cercetătorii institutului. Pentru profesorul Bădescu, decalajul dintre „noi” și țările vestice rămâne un mit inexplicabil, mai ales pentru că, așa cum se poate vedea în studiile de la ICCV, momentul cel mai apropiat s-a înregistrat în anii 70`, deci în plină perioadă comunistă, în vreme ce după anii ‘90, acest decalaj se mărește, astfel, paradoxal, 2017 atinge pragul anului 1850. Întrebările și răspunsurile retorice ale profesorului s-au construit pe calitatea studiilor realizate în cei 30 de ani de „iccv-iști”, cercetători pe care România îi are, însă, spune dânsul, nu îi folosește la adevăratul lor potențial.

Printre alți vorbitori de seamă la cuvântul festiv s-au afirmat mc AR Valeriu Ioan-Franc (inițiatorul unei cărți anunțate: „ Discursuri nerostite și scrisori netrimise ”, o carte în care se va discuta și despre ICCV), director general adjunct, Institutul Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu”, membru al secţiei de ştiinţe economice, juridice şi sociologie; Vicepreședinte AR Academician Victor Voicu; Vicepreședinte AR Academician Bogdan Simionescu; distinsa doamnă dr. Luminiţa Chivu, CS I, director general, Institutul Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu” și dragii noștri colegi: CS I, ICCV, profesorul dr. Ioan Mărginean, dr. Iuliana Precupeţu, CS I, ICCV și dr. Simona Maria Stănescu, CS I, ICCV. Colega noastră CS I Iuliana Precupețu a prezentat direcțiile de cercetare a ICCV privind calitatea vieții în timp ce CS I Simona Maria Stănescu a evocat aspecte referitoare la experiența de cercetător științific în cadrul ICCV.

Cu această ocazie, Redacția platformei on-line România Socială felicită cordial pe toți membrii institutului, împărtășind prin aceste cuvinte o parte din bucuria trăită. În acest spirit, cu ocazia celor 30 de ani de la înființare, urăm din toată inima: 

La mulți ani, ICCV!

Redacția RS



Facebook

Despre salariul minim în România

O poveste și-o povață Am alimentat recent la o benzinărie, la oră târzie, tocmai când casele erau blocate pentru raportul contabil. Lamentările mele, că în felul acesta, compania își reduce încasările și pierde clienți, au primit un răspuns pe măsură de la angajatul benzinăriei: Pierdem... ce să pierdem!? Că pe noi tot ...

In Memoriam Victor Axenciuc, membru de onoare al Academiei Române

Este o veste tristă: a încetat din viață Prof. dr. Victor Axenciuc, unul dintre marii noștri economiști. Și-a dedicat întreaga sa viața istoriei social-economice a României. Citez doar câteva dintre cărțile sale care reprezintă contribuții fundamentale: Evoluția economică a României. Cercetări statistico-istorice 1859-1947, două volume, Avuția națională a României. Cercetări istorice comparate 1860-1939, 2001, Formarea ...

Uneori e bine să te ferești de ideile frumoase

Animalele sunt orientate de necesități. Când le satisfac sunt satisfăcute. Nu știu dacă ele au și starea de fericire.  Omul a creat o lume a idealului.  Ideile frumoase nu se referă la realitate, ci la ceva care nu există, dar ar fi bine dacă ar fi. Ideile frumoase pot deveni idealuri ...

Se îndreaptă Uniunea Europeană spre o democrație de tip superior sau spre o nouă birocrație ?

Ca cetățean cred în democrație: ”puterea poporului”. În fine, o formulare frumoasă, dar ea spune prea mult... Mă mulțumesc cu o definiție mai modestă, în acord cu un grup de criterii practice. Cel mai important este votul. Din când în când ești chemat să votezi pentru un program politic sau altul, ...

Trans-identitarii

O identitate fluidă : Disforie de gen și euforie transgen În pragul începerii unui nou an școlar, am dori să evocăm aici  ideologia trans-identitară și trans-sexuală, o nouă dimensiune a «revoluției neoprogresiste». Ideologia neoprogresistă intervine în favoarea identității de gen. Identitatea de gen presupune că o persoană poate trece de la o ...

Pilonul II prelungește sărăcia și incompetența trecutului în viitor

De la început am considerat că introducerea Pilonului II de pensii, rezultat al presiunilor externe, a fost o eroare care va fi plătită în viitor. Inițial, Pilonul II a fost gândit să înlocuiască complet sistemul de pensii Pilonul I bazat pe solidaritatea între generații și dinte membrii  comunității. Comunitatea a avut ...

Exercițiu de analiză sociologică: Cum sunt construite sistemele sociale

Probabil prima mirare a oamenilor a fost cum au putut fi construite piramidele. Construcția lor părea a depăși chiar capacitatea constructorilor moderni. Nu e de mirare că unora le-a venit ideea că singura explicație ar fi venirea marțienilor. Dar sunt construcții mult mai complexe decât piramidele: limbile, religiile, muzica... Oamenii construiesc sisteme ...

In Memoriam Mădălin Țigănilă

Este foarte greu să-ți asumi responsabilitatea de a spune câteva cuvinte, în numele Institutului nostru, despre un tragic eveniment. Șoc emoțional greu să-l exprimi în cuvinte. Dispariția colegului nostru Mădălin Țigănilă a venit ca un trăsnet. A dispărut un foarte bun coleg care a adus o contribuție cheie la funcționarea ...