Romania Sociala logo
Menu

INSTITUTUL DE CERCETARE A CALITĂȚII VIEȚII LA 30 DE ANI DE LA ÎNFIINȚARE 1990-2020

autor:   31 January 2020  

Sebastian Fitzek

Dragi colegi, prieteni și dragi cititori,

Vă anunțăm cu bucurie că pe data de 29 ianuarie 2019, între orele 10 și 12:30, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) din cadrul Academiei Române a avut prilejul de a sărbători cei 30 de ani de existență, eveniment aniversar desfășurat în Aula Academiei Române (Calea Victoriei, nr.125). Întrunirea s-a bucurat de prezența și prestigiul unor nume sonore din mediul politic și mediul academic-universitar, personalități cu tangență directă sau mai puțin directă cu viața profesională a institutului. ICCV este cel mai important institut de cercetare ştiinţifică dedicat calităţii vieţii, bunăstării şi politicilor sociale din România şi una dintre cele mai semnificative în acest domeniu din lume. Cu un colectiv format din peste 50 de cercetători ştiinţifici şi asistenţi de cercetare, doctori sau doctoranzi în sociologie, ICCV este cel mai numeros și reprezentativ institut de cercetare științifică în domeniul social din România.

Cuvântul de bun venit, prezentarea principalelor direcții de cercetare, programele instituționale, proiectele, numărul uriaș de publicații științifice (ICCV a coordonat editarea a peste 3.000 de studii, 280 de cărţi şi 300 de rapoarte sociale) și recenta sa istorie au fost prezentate, pe scurt, de domnul Academician Cătălin Zamfir, director și întemeietor al institutului. Cei 30 de ani de libertate a României sunt și cei 30 de ani de existență ai institutului, o paralelă pe care, în calitate de gazdă, de moderator, dar mai ales de cercetător cu o experiență vastă, Academicianul Cătălin Zamfir a surprins-o în patru factori cheie: privatizarea rapidă și destructivă, incapacitatea financiară a statului de a interveni, contracția economiei în favoarea mondialismului și ruptura discursului politic față de limbajul cetățenilor. 

Importanța institutului pentru România, diferitele reușite științifice, amintirile personale alături de caldele aprecieri au fost enunțate de invitații speciali printre care se enumără fostul președinte al României Emil Constantinescu, urmat de intervențiile foștilor premieri: Petre Roman și Adrian Năstase. Emil Constantinescu a subliniat rolul bunăstării în societatea românească actuală și a  criticat consumerismul, un fenomen vestic care a condus la înstrăinarea omului față de propria sa condiție umană. Deși oamenii trăiesc progresiv mai bine, nemulțumirile, răzvrătirile și ura dintre români au crescut. Fostul premier Petre Roman a apreciat că justa valoare a calității vieții depinde de modul în care omul este capabil să-și respecte promisiunile față de ceilalți. Pentru domnia sa, punctul forte al unui politician este să întărească așteptările oamenilor, iar pentru acest lucru, colaborarea dintre știință și politică devine o cale, o alianță sustenabilă pentru creșterea calității vieții. La rândul său, fostul premier, Adrian Năstase, a amintit de cartea lui Thomas Piketty „Capital și ideologie”, un text al unui economist francez care surprinde problematica inegalității, o temă comună societăților moderne și postmoderne. Pentru domnia sa, cartea este relevantă datorită unui proiect de cercetare susținut de mai multe generații de cercetători pe o perioadă de peste 100 de ani. Surprinzătoarea concluzie a cărții arată că subiectul inegalității este neschimbat, atunci, la fel și astăzi, inegalitatea rămâne un subiect extrem de actual în vulnerabilitatea structurilor sociale. Pentru premierul Adrian Năstase, cercetările ICCV reprezintă un punct de reper real, un pilon în societate cunoașterii, însă toate acestea depind de modul în care România este pregătită să le recepteze și să le ia în considerare. Profesorul Ilie  Bădescu, director al Institutului de Sociologie al Academiei Române și membru corespodent al Academiei Române, a vorbit despre meritul științific incontestabil al ICCV, amintind despre diagnoza longitudinală oferită de cercetătorii institutului. Pentru profesorul Bădescu, decalajul dintre „noi” și țările vestice rămâne un mit inexplicabil, mai ales pentru că, așa cum se poate vedea în studiile de la ICCV, momentul cel mai apropiat s-a înregistrat în anii 70`, deci în plină perioadă comunistă, în vreme ce după anii ‘90, acest decalaj se mărește, astfel, paradoxal, 2017 atinge pragul anului 1850. Întrebările și răspunsurile retorice ale profesorului s-au construit pe calitatea studiilor realizate în cei 30 de ani de „iccv-iști”, cercetători pe care România îi are, însă, spune dânsul, nu îi folosește la adevăratul lor potențial.

Printre alți vorbitori de seamă la cuvântul festiv s-au afirmat mc AR Valeriu Ioan-Franc (inițiatorul unei cărți anunțate: „ Discursuri nerostite și scrisori netrimise ”, o carte în care se va discuta și despre ICCV), director general adjunct, Institutul Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu”, membru al secţiei de ştiinţe economice, juridice şi sociologie; Vicepreședinte AR Academician Victor Voicu; Vicepreședinte AR Academician Bogdan Simionescu; distinsa doamnă dr. Luminiţa Chivu, CS I, director general, Institutul Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu” și dragii noștri colegi: CS I, ICCV, profesorul dr. Ioan Mărginean, dr. Iuliana Precupeţu, CS I, ICCV și dr. Simona Maria Stănescu, CS I, ICCV. Colega noastră CS I Iuliana Precupețu a prezentat direcțiile de cercetare a ICCV privind calitatea vieții în timp ce CS I Simona Maria Stănescu a evocat aspecte referitoare la experiența de cercetător științific în cadrul ICCV.

Cu această ocazie, Redacția platformei on-line România Socială felicită cordial pe toți membrii institutului, împărtășind prin aceste cuvinte o parte din bucuria trăită. În acest spirit, cu ocazia celor 30 de ani de la înființare, urăm din toată inima: 

La mulți ani, ICCV!

Redacția RS



Facebook

Despre infracționalitate în contextul pandemiei COVID-19

Structurile internaționale din domeniul ordinii și securității publice, precum Organizația Națiunilor Unite (ONU), Organizația Internațională a Forțelor de Poliție (INTERPOL) și Oficiul European de Poliție (EUROPOL), semnalează faptul că în contextul pandemiei COVID-19, ne confruntăm cu noi forme de activități criminale, aflate în continuă creștere numerică. Suntem avertizați cu privire la faptul că grupările infracționale ...

Recenzie: Vlad Ovidiu Cioacă, Viața cotidiană în România comunistă, Ed. Beladi & Sitech, Craiova, 2019

Prof.univ.dr. Stefan Buzărnescu; Asist.univ.dr. Liliana Gabriela Ilie Schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989, dincolo de controversele inevitabile, a generat scrieri de factură impresionistă și continuă să genereze și astăzi, după trei decenii, scrieri de profiluri foarte deosebite: de la mărturii ale participanților nemijlociți la Eveniment, la pretinse analize ”obiective” ale ...

„Femei în noapte”. Lumea în care am intrat

Ieri am văzut un film serial, Women in Night. De regulă filmele mă relaxează și aproape le uit. Acesta a fost o excepție. M-a tulburat cum rar mi se întâmplă. La terminarea filmului m-am simțit bolnav. Fragmente ale filmului m-au obsedat toată noaptea.  O agenție olandeză: se aranja participarea unui grup ...

Avem o problemă: ce facem cu creșterea perioadei de viață?

Crizele creează probleme noi, dar și pune în centrul atenției problemele latente.   Eram puști și mă pasionau cărțile științifico-fantastice. Am citit o carte despre conflictul mașinilor cu oamenii. Stăteam sub un pom și în minte îmi compuneam și eu o poveste pe această temă. „Povestea” mea mi-o aduc aminte. O hală imensă ...

Sensibilitatea sociologică. În timp ce…

În stare de urgență sanitară (pandemia cu coronavirus obligă), focul actualității pune la încercare sensibilitatea sociologică. Sociologul încearcă să practice gîndirea vie și să descifreze jocul de umbră și lumină a «anormalității». Sau  poate a unei «noi normalități », care ar putea fi prelungită.  Ce se simte, ce se vede ...

COVID 19 și ce va fi după: Digitalizarea

Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții ...

Să reînvățăm alfabetul empatiei

În plină euforie a globalizării cotată, deja, ca ”mișcare istorică ireversibilă” coronavirus a trimis la coșul de gunoi al prognozelor toate așteptările globaliștilor: o anonimă epidemie a evoluat, fulgerător, către stadiul de pandemie, sfidând vremelnicele alcătuiri ale limitelor de decizie ale tuturor autorităților de pe toate continentele! După cum se știe, Globalizarea, ca proiect, și-a propus ...

Drepturi și responsabilități în contextul pandemiei COVID-19

La data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat faptul că infecția cu virusul COVID-19, identificat pentru prima dată în decembrie 2019 la Wuhan - China, a atins nivelul unei pandemii. În ultimul deceniu, OMS a declarat stare de pandemie în alte cinci situații de urgență pentru sănătatea publică: „gripa porcină” ...