Romania Sociala logo
Menu

Interviu cu Adrian Niță, câștigătorul premiului Academiei Române „Mircea Florian“ în filozofie 2018

autor:   10 December 2020  

Interviu cu Adrian Niță, câștigătorul premiului Academiei Române „Mircea Florian“ în filozofie 2018, pentru cartea „Teoria substanței la Leibniz”, 241 pag., Editura Academiei Române, București

  • Bună ziua și felicitări pentru premiu! Ce înseamnă acest premiu pentru cariera dvs.?
  • Premiile Academiei Române sunt extrem de importante pentru comunitatea științifică din România. Venind (și) pentru a răsplăti efortul intelectual al autorilor, premiile reprezintă recunoașterea științifică a ideilor susținute și promovarea acestora în spațiul cultural. Nu vreau să trec mai departe înainte de a sublinia că lucrarea a fost propusă spre premiere de către domnul profesor Alexandru Boboc. Îi sunt recunoscător cu atât mai mult cu cât, de curând, s-a stins din viață.
Adrian Niță
  • Vă rugăm să ne vorbiți despre cum a apărut ideea cărții.
  • Sunt preocupat de Leibniz de două decenii, am scris o carte (Leibniz, la Editura Paideia, în 1998), multe articole și studii în reviste și lucrări colective. În plus, am participat la multe sesiuni științifice, am organizat în țară colocvii internaționale și am moderat secțiuni ale Congresului Mondial Leibniz, de la ultimele trei ediții (2006, 2011, 2016). În acest context, ideea cărții a venit ca urmare a faptului că o serie de texte publicate în reviste în limba engleză aveau nevoie să fie traduse și publicate în limba română. Cum ideea centrală este legată de teoria substanței, acest fir roșu este pus în evidență atât în legătură cu scrierile de tinerețe, cât și cele de maturitate. Leibniz a ,,devenit” Leibniz încet-încet, natural, firesc, dar abia după 1695 a dat la iveală ceea ce azi se cunoaște a fi ideea sa metafizică de bază – monada. Din această perspectivă, am avut grijă să reunesc texte care să fie relevante nu numai sistematic (metafizic), ci și istoric (care să arate evoluția gândirii leibniziene).
  • Vă rugăm să ne spuneți care sunt principalele idei și teme ale cărții și mesajul pe care îl transmite către cititori.
  • Dintre temele abordate enumăr: teoria timpului, argumentul ontologic, substanța individuală, monada, spontaneitate și libertate, teoria materiei etc. Înclin să cred că mesajul cel mai important al cărții este legat de sublinierea locului și rolului lui Leibniz în filosofia modernă. Pe de o parte, reabilitând sufletul, în 1678-1679 (în sensul său aristotelico-tomist, de formă substanțială), face drepate lui Aristotel și scolasticilor. Pe de alta, dă naștere teoriei monadei (după 1695), și se apropie de moderni. Locul său cel mai interesant, după mine, e că il critică pe Descartes tocmai pe linia teoriei substanței, a corpului și sufletului. Celebrul părinte al raționalismului modern a făcut din corp un simplu obiect fizic; or, Leibniz vede în corp un mecanism divin, o mașină perfectă a naturii, dar una care nu este un simplu conglomerat material. Relația aceasta privilegiată cu finalitatea, cu aspectele spirituale ale substanței, il fac pe Leibniz, in interpretarea mea , extrem de actual.
  • În finalul interviului, care sunt temele de cercetare pe care v-ați propus să le abordați în viitor?
  • Trebuie spus că în 2018, când a fost tipărită Teoria substanței la Leibniz, lucram deja la o nouă lucrare, Epoca spiritului – ce tratează despre relația dintre suflet, rațiune și spirit. Apărută în 2020, în plină pandemie, cartea arată nevoia noastră de empatie, înțelegere și solidaritate – fiind din acest punct de vedere o perfectă ilustrare a vremurilor pe care le trăim. Sper să avem prilejul să vorbim pe larg despre această lucrare.
  • Vă mulțumesc pentru timpul acordat!
  • Vă mulțumesc foarte mult pentru invitația de a scrie în România Socială.


Facebook

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Provincialismul. Cheie de lectură posibilă a tranziției

1. Punctul de plecare Lectura recentă a trei intervenții publicate în 2023 și 2024 mi-a apărut emblematică.  Este vorba de o serie de texte de analiză politică apărute sub titlul generic România ca proiect geopolitic și interesul național în contextul dezordinii mondiale, sub semnătura analistului politic Adrian Severin. Și de   cartea ...