Romania Sociala logo
Menu

Interviu cu Adrian Niță, câștigătorul premiului Academiei Române „Mircea Florian“ în filozofie 2018

autor:   10 December 2020  

Interviu cu Adrian Niță, câștigătorul premiului Academiei Române „Mircea Florian“ în filozofie 2018, pentru cartea „Teoria substanței la Leibniz”, 241 pag., Editura Academiei Române, București

  • Bună ziua și felicitări pentru premiu! Ce înseamnă acest premiu pentru cariera dvs.?
  • Premiile Academiei Române sunt extrem de importante pentru comunitatea științifică din România. Venind (și) pentru a răsplăti efortul intelectual al autorilor, premiile reprezintă recunoașterea științifică a ideilor susținute și promovarea acestora în spațiul cultural. Nu vreau să trec mai departe înainte de a sublinia că lucrarea a fost propusă spre premiere de către domnul profesor Alexandru Boboc. Îi sunt recunoscător cu atât mai mult cu cât, de curând, s-a stins din viață.
Adrian Niță
  • Vă rugăm să ne vorbiți despre cum a apărut ideea cărții.
  • Sunt preocupat de Leibniz de două decenii, am scris o carte (Leibniz, la Editura Paideia, în 1998), multe articole și studii în reviste și lucrări colective. În plus, am participat la multe sesiuni științifice, am organizat în țară colocvii internaționale și am moderat secțiuni ale Congresului Mondial Leibniz, de la ultimele trei ediții (2006, 2011, 2016). În acest context, ideea cărții a venit ca urmare a faptului că o serie de texte publicate în reviste în limba engleză aveau nevoie să fie traduse și publicate în limba română. Cum ideea centrală este legată de teoria substanței, acest fir roșu este pus în evidență atât în legătură cu scrierile de tinerețe, cât și cele de maturitate. Leibniz a ,,devenit” Leibniz încet-încet, natural, firesc, dar abia după 1695 a dat la iveală ceea ce azi se cunoaște a fi ideea sa metafizică de bază – monada. Din această perspectivă, am avut grijă să reunesc texte care să fie relevante nu numai sistematic (metafizic), ci și istoric (care să arate evoluția gândirii leibniziene).
  • Vă rugăm să ne spuneți care sunt principalele idei și teme ale cărții și mesajul pe care îl transmite către cititori.
  • Dintre temele abordate enumăr: teoria timpului, argumentul ontologic, substanța individuală, monada, spontaneitate și libertate, teoria materiei etc. Înclin să cred că mesajul cel mai important al cărții este legat de sublinierea locului și rolului lui Leibniz în filosofia modernă. Pe de o parte, reabilitând sufletul, în 1678-1679 (în sensul său aristotelico-tomist, de formă substanțială), face drepate lui Aristotel și scolasticilor. Pe de alta, dă naștere teoriei monadei (după 1695), și se apropie de moderni. Locul său cel mai interesant, după mine, e că il critică pe Descartes tocmai pe linia teoriei substanței, a corpului și sufletului. Celebrul părinte al raționalismului modern a făcut din corp un simplu obiect fizic; or, Leibniz vede în corp un mecanism divin, o mașină perfectă a naturii, dar una care nu este un simplu conglomerat material. Relația aceasta privilegiată cu finalitatea, cu aspectele spirituale ale substanței, il fac pe Leibniz, in interpretarea mea , extrem de actual.
  • În finalul interviului, care sunt temele de cercetare pe care v-ați propus să le abordați în viitor?
  • Trebuie spus că în 2018, când a fost tipărită Teoria substanței la Leibniz, lucram deja la o nouă lucrare, Epoca spiritului – ce tratează despre relația dintre suflet, rațiune și spirit. Apărută în 2020, în plină pandemie, cartea arată nevoia noastră de empatie, înțelegere și solidaritate – fiind din acest punct de vedere o perfectă ilustrare a vremurilor pe care le trăim. Sper să avem prilejul să vorbim pe larg despre această lucrare.
  • Vă mulțumesc pentru timpul acordat!
  • Vă mulțumesc foarte mult pentru invitația de a scrie în România Socială.


Facebook

Sociologia literaturii în anii `80. O discuție cu Mihai Dinu Gheorghiu.

1. În prefața la Economia bunurilor simbolice a lui Bourdieu pe care ați tradus-o și publicat-o în 1986 (la editura Meridiane)  erați deja preocupat de receptarea discursului sociologic în sfera culturii „artistice”. Era o atitudine generată de situația din cultura românească a epocii sau un ecou al scrierilor lui Bourdieu ...

Alegeri haotice : noiembrie 2024. Nevroze și anomalii colective

Între normalitate și patologie  Și dacă am încerca să brodăm o serie de lecturi posibile despre turul întâi din campania electorală/noiembrie 2024 ? Ne-am gândit la o lectură comunicațională, în care să interpelăm interacțiuni și iritante în comunicare, în contextul de campanie electorală.  Și începem cu contextul. El a fost taxat de analiști ...

O discuție cu profesor Zoltan Rostas: incursiune „optzecistă” în lumea sociologilor interbelici

1. Domnule profesor, astăzi sunteți recunoscut ca autor de succes a numeroase cărți de istorie orală. Cum a ajuns să vă preocupe, în anii ’80, acest domeniu? Am invocat deseori momentul Congresul Internațional de Științe Istorice din 1980, dar rădăcinile le găsesc în apariția neîncrederii în sociologia cantitativistă, care a ajuns ...

Discuție cu un sociolog al științei din România anilor ` 80, profesorul american  Vasile Pirău[1]

1.       Dragă Vasile Pirău, ce făceai în 1987 ? Cum evolua pe atunci cariera ta ? Era apropierea unui filosof (prin formație) de sociologie, una de conjunctură sau avea radăcini intelectuale mai adânci ?  Când mă gândesc la anii dinainte de 1990 (anul când am plecat la studii in SUA), mi ...

DEZBATERE DE CARTE – Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023.

DEZBATERE DE CARTE Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023. Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane 31 octombrie 2024 Dezbatere România în crizăDownload

Detectarea egoismului propriu și a egoismului altora

Este posibil ca, în anumite situații, comportamentul egoisit să fie bun și în alte situații să fie rău. Abraham Maslow Ne-am obișnuit să catalogăm egoismul ca fiind o caracteristică de personalitate negativă iar opusul său, altruismul, ca o virtute. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. În acord cu rezultatele cercetărilor moderne din ...

Nostalgia, o emoție dulce-amăruie

Nostalgia consolidează relațiile sociale. Tim Wildschut Ne este dor de cineva drag ce nu mai este printre noi, ne este dor de părinții care s-au stins, de prietenii care nu mai sunt, de iubita sau iubitul care ne-a părăsit, sau de anii tinereții, de un eveniment fericit din trecut. Psihologii numesc o ...

Interviu cu Tudorel-Constantin Rusu, autorul volumului „Ethos, Pathos și Logos. Resurse ale oratoriei clasice în discursul pastoral”

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava este unul din cele opt centre de orientare în cariera de cercetător înființate la nivelul celor opt Regiuni de Dezvoltare ale României și susținute prin programul PNRR. Acesta deservește Regiunea de ...