Romania Sociala logo
Menu

Interviu cu Anca Monica Marin, autoarea volumului „Assessing PNDL: Romanian leaders in quest for the state-budget funds”

autor:   10 October 2022  

Anca Monica Marin face parte din echipa de cercetători ai Institutului de Cercetare a Calității Vieții din anul 2008. Recent, ea a publicat cartea „Assessing PNDL: Romanian leaders in quest for the state-budget funds” (2021, Springer, 135 p.), în care prezintă o analiză consistentă asupra modului de alocare a fondurilor publice prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). O recenzie a cărții este disponibilă la adresa revistasociologieromaneasca.ro.

Am felicitat-o pe Anca Monica Marin pentru apariția editorială și am invitat-o la un scurt dialog pe tema cercetării sale, pe care îl reproduc mai jos:

  • Ai ales să studiezi un fenomen destul de controversat în societatea românească. Cum a apărut ideea acestei cărți? Ce ți-ai propus să descoperi? 

Mulțumesc pentru întrebare. Da, este un program de finanțare intens discutat mai ales la nivelul politicienilor. Eu am vrut să mut discuția în alt cerc. Ideea cărții a pornit de la studiul privind absorbția fondurilor europene din teza de doctorat, disponibilă public în Biblioteca Virtuală de Sociologie, realizată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV). Chiar dacă par fără legătură, pentru primarii comunelor din România sunt foarte importante ambele linii de finanțare – și cele europene și cele de la Bugetul de Stat. Totuși, la nivelul ministerelor nu pare să fie evidentă legătura dintre cele două. Una dintre intențiile studiului este să sublinieze încă o dată nevoia de coordonare la nivel central, ca și în multe alte zone ale implementării diferitelor arii de politici din România. În plus, am vrut să testez ipoteze legate de semnificația statistică a diferitelor variabile în alocarea fondurilor.

  • Care au fost cele mai mari provocări întâmpinate în realizarea volumului? 

Întreaga carte a fost autofinanțată și a necesitat un volum individual de muncă considerabil. Ca să vă dau doar câteva exemple, am introdus coduri SIRUTA individuale (la nivel de localitate) pentru toate cele peste 6000 de alocări pe obiective de investiții din PNDL. Apoi, în interiorul fiecărei alocări individuale am introdus coduri SIRUTA inferioare (la nivel de sat) pentru a analiza mai precis locația proiectelor, acolo unde titlul obiectivului de investiții permitea această identificare. Mulțumesc mult familiei pentru înțelegerea acordată în realizarea studiului. Apoi, am completat analiza cantitativă cu o cercetare calitativă realizată în 2020, în timpul pandemiei. Le mulțumesc primarilor de comune care au acceptat să vorbească în plină pandemie despre programul PNDL cu mine. Ideile și sugestiile lor m-au ajutat mult să completez perspectiva predominant cantitativă a cercetării cu informații calitative. Am utilizat concepte și teorii din management public, finanțe publice și sociologia organizațiilor, pentru a oferi un cadru explicativ cât mai adecvat datelor.

  • Care sunt cele mai importante concluzii rezultate din analizele tale asupra alocărilor fondurilor bugetare prin PNDL? 

Aici vă las să citiți cartea. Am analizat separat alocările la nivelul consiliilor județene, la nivelul primăriilor de orașe și al celor de comune. Am testat semnificația mai multor variabile, inclusiv experiența președintelui de consiliu județean. Una dintre principalele recomandări ale studiului, pe lângă îmbunătățirea coordonării, ar fi și cea privind transparența. Nu poți să spui că ești transparent până când nu publici datele, de exemplu privind alocările PNDL, dar și multe altele de la nivelul instituțiilor administrației publice centrale, fără coduri SIRUTA, fără localizare, obiective, indicatori de rezultat și de performanță. Una dintre principalele recomandări la care România a aderat recent este să promoveze publicarea datelor deschise cu respectarea principiilor FAIR[1] – date identificabile, accesibile, interoperabile, reutilizabile. Din păcate, probabil mai e un drum lung până când datele de la instituțiile guvernului să respecte aceste principii.

  • Cartea ta se încheie cu o serie de recomandări adresate decidenților politici și reprezentanților administrației centrale. Pe care dintre ele le consideri absolut necesare pentru îmbunătățirea procesului de alocare a fondurilor? 

Transparența și coordonarea. Din păcate nu cred că se vor rezolva într-un interval de timp scurt. Eu am analizat doar alocarea fondurilor dar este foarte important și ce se întâmplă după, până la finalizarea obiectivului investiției, ca și sustenabilitatea finanțării. Sustenabilitatea a fost problematică de-a lungul timpului și în cazul finanțărilor europene, nu este doar cazul PNDL, dar vorbim totuși de cel mai important program de finanțare de la bugetul de stat, adresat comunităților locale. Cred că se impune de mult timp o analiză de impact făcută profesionist, nu doar ca să arătăm cât de “deschiși” suntem.

  • Cartea este adresată unui public variat (cercetători, decidenți, funcționari, jurnaliști?!). Care dintre aceștia ți-ar plăcea să fie cel mai interesați de analizele, concluziile și recomandările tale? 

Toți dacă se poate, fiecare poate găsi o secțiune potențial interesantă. Cel mai mult mi-aș dori să văd o schimbare în formatul datelor publicate de ministere dar și de alte autorități publice centrale – datele privind afilierea politică actuală a primarilor sunt de fapt inaccesibile pentru reutilizare, datele privind vaccinarea au fost sistematic publicate fără coduri SIRUTA, datele privind alocările PNDL au nevoie de mult mai multe informații asociate. Este un întreg lanț construit sistematic pentru a face dificil accesul la analize care să sprijine elaborarea politicilor publice bazate pe evidențe. În țara cu cele mai scăzute alocări din PIB pentru cercetare și dezvoltare din UE, mi-ar plăcea ca acest lanț să se rupă măcar puțin.

  • Îți mulțumim pentru timpul acordat!

Mai multe detalii privind cartea sunt disponibile la adresa link.springer.com


[1] Abreviere pentru Findable, Accessible, Interoperable și Reusable



Facebook

Se poate vedea viitorul într-o bezea?

Termenii „recompensă imediată” și„recompensă amânată” nu sunt incluși în dicționarele de specialitate de la noi. În Encyclopedia of Social Psychology editată de Roy F. Baumeister și Kathleen D. Vohs, termenul „Delay of gratification”, pe care l-am echivalat în limba română cu„recompensa amânată”, este definit astfel: „Rezistență la impulsul de a ...

O temă de cercetare: aroganța

Aflăm din presă că un ministru sau altul refuză invitația comisiilor parlamentare de a se prezenta pentru a da explicații. Nu este acesta un semn de aroganță? Liderii partidelor politice, când sunt intervievați în direct la Tv, nu spun ce opinie au în legătură cu o problemă de interes vital ...

Discursul de recepție în Academia Română, intitulat „Sociologia și visul României“, susținut de acad. Cătălin Zamfir

Înregistrarea video a discursului de recepție în Academia Română, intitulat „Sociologia și visul României“, susținut de acad. Cătălin Zamfir, Directorul Institutului de Cercetare a Calității Vieții. Răspunsul a fost oferit de acad. Victor Voicu, președintele Secției de științe medicale. Evenimentul s-a desfășurat marți, 25 octombrie 2022, ora 10:00, în Aula ...

Un model societal în criză!

Auzim cuvântul criză la tot pasul. Șoferii de taxi, acești veritabili experți ai gândirii cotidiene, vecinii și pritenii, toți sunt preocupați de criză. La nivel discursului politic, criza a devenit o amenințare permanentă. Experții și cercetătorii încearcă să contureze domeniile de manifestare a crizei. Criza este climaterică, ecologică, medicalâ, energeticâ, ...

Interviu Flavius Mihalache – România rurală în noul capitalism: 1990-2020

Stănescu, Iulian, & Mihalache, Flavius (Eds.). (2022). „România rurală în noul capitalism: 1990-2020”, Pro Universitaria. Volumul colectiv România rurală în noul capitalism: 1990-2020 a fost coordonat de Flavius Mihalache alături de Iulian Stănescu şi reprezintă rezultatul muncii echipei formate din membri cercetători științifici ai Institutului de Cercetare a Calității Vieții, ai ...

Slum-urile și urbanismul neoliberal: Reflecții asupra unei cercetări de teren

În ultima săptămâna din octombrie s-a stins Mike Davis, un bine-cunoscut teoretician și istoric al orașelor, în special al celor americane. Printre cărțile sale de succes se numără Planet of Slums, Urban Involution and the Informal Working Class (2006). În această carte, Davis demonstrează cu date cantitative și calitative că ...

Lansarea volumului omagial ”In memoriam Cornel Constantinescu, un sociolog pentru comunitate”

Joi, 10 noiembrie, la initiativa Facultății de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie din cadrul Universității din Pitești a avut loc lansarea volumului omagial ”In memoriam Cornel Constantinescu, un sociolog pentru comunitate”, apărut recent la Editura ProUniversitaria.  La eveniment au participat cadre didactice din învățământul universitar și preuniversitar, colegi și ...

Compasiunea, emoție distinctă?

Cercetările referitoare la compasiune, în principal psihosociologice, se focalizează pe rolul compasiunii în relațiile interpersonale și pe expresia compasiunii, ca emoție distinctă, universală, împărtășită de antropoidele umane. Nu manifestăm compasiune – spre exemplu – când aflăm că o persoană, din neglijență, adormind cu țigara aprinsă în pat, și-a dat foc ...