Anca Monica Marin face parte din echipa de cercetători ai Institutului de Cercetare a Calității Vieții din anul 2008. Recent, ea a publicat cartea „Assessing PNDL: Romanian leaders in quest for the state-budget funds” (2021, Springer, 135 p.), în care prezintă o analiză consistentă asupra modului de alocare a fondurilor publice prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). O recenzie a cărții este disponibilă la adresa revistasociologieromaneasca.ro.

Am felicitat-o pe Anca Monica Marin pentru apariția editorială și am invitat-o la un scurt dialog pe tema cercetării sale, pe care îl reproduc mai jos:

• Ai ales să studiezi un fenomen destul de controversat în societatea românească. Cum a apărut ideea acestei cărți? Ce ți-ai propus să descoperi? 

Mulțumesc pentru întrebare. Da, este un program de finanțare intens discutat mai ales la nivelul politicienilor. Eu am vrut să mut discuția în alt cerc. Ideea cărții a pornit de la studiul privind absorbția fondurilor europene din teza de doctorat, disponibilă public în Biblioteca Virtuală de Sociologie, realizată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV). Chiar dacă par fără legătură, pentru primarii comunelor din România sunt foarte importante ambele linii de finanțare – și cele europene și cele de la Bugetul de Stat. Totuși, la nivelul ministerelor nu pare să fie evidentă legătura dintre cele două. Una dintre intențiile studiului este să sublinieze încă o dată nevoia de coordonare la nivel central, ca și în multe alte zone ale implementării diferitelor arii de politici din România. În plus, am vrut să testez ipoteze legate de semnificația statistică a diferitelor variabile în alocarea fondurilor.

• Care au fost cele mai mari provocări întâmpinate în realizarea volumului? 

Întreaga carte a fost autofinanțată și a necesitat un volum individual de muncă considerabil. Ca să vă dau doar câteva exemple, am introdus coduri SIRUTA individuale (la nivel de localitate) pentru toate cele peste 6000 de alocări pe obiective de investiții din PNDL. Apoi, în interiorul fiecărei alocări individuale am introdus coduri SIRUTA inferioare (la nivel de sat) pentru a analiza mai precis locația proiectelor, acolo unde titlul obiectivului de investiții permitea această identificare. Mulțumesc mult familiei pentru înțelegerea acordată în realizarea studiului. Apoi, am completat analiza cantitativă cu o cercetare calitativă realizată în 2020, în timpul pandemiei. Le mulțumesc primarilor de comune care au acceptat să vorbească în plină pandemie despre programul PNDL cu mine. Ideile și sugestiile lor m-au ajutat mult să completez perspectiva predominant cantitativă a cercetării cu informații calitative. Am utilizat concepte și teorii din management public, finanțe publice și sociologia organizațiilor, pentru a oferi un cadru explicativ cât mai adecvat datelor.

• Care sunt cele mai importante concluzii rezultate din analizele tale asupra alocărilor fondurilor bugetare prin PNDL? 

Aici vă las să citiți cartea. Am analizat separat alocările la nivelul consiliilor județene, la nivelul primăriilor de orașe și al celor de comune. Am testat semnificația mai multor variabile, inclusiv experiența președintelui de consiliu județean. Una dintre principalele recomandări ale studiului, pe lângă îmbunătățirea coordonării, ar fi și cea privind transparența. Nu poți să spui că ești transparent până când nu publici datele, de exemplu privind alocările PNDL, dar și multe altele de la nivelul instituțiilor administrației publice centrale, fără coduri SIRUTA, fără localizare, obiective, indicatori de rezultat și de performanță. Una dintre principalele recomandări la care România a aderat recent este să promoveze publicarea datelor deschise cu respectarea principiilor FAIR[1] – date identificabile, accesibile, interoperabile, reutilizabile. Din păcate, probabil mai e un drum lung până când datele de la instituțiile guvernului să respecte aceste principii.

• Cartea ta se încheie cu o serie de recomandări adresate decidenților politici și reprezentanților administrației centrale. Pe care dintre ele le consideri absolut necesare pentru îmbunătățirea procesului de alocare a fondurilor? 

Transparența și coordonarea. Din păcate nu cred că se vor rezolva într-un interval de timp scurt. Eu am analizat doar alocarea fondurilor dar este foarte important și ce se întâmplă după, până la finalizarea obiectivului investiției, ca și sustenabilitatea finanțării. Sustenabilitatea a fost problematică de-a lungul timpului și în cazul finanțărilor europene, nu este doar cazul PNDL, dar vorbim totuși de cel mai important program de finanțare de la bugetul de stat, adresat comunităților locale. Cred că se impune de mult timp o analiză de impact făcută profesionist, nu doar ca să arătăm cât de “deschiși” suntem.

• Cartea este adresată unui public variat (cercetători, decidenți, funcționari, jurnaliști?!). Care dintre aceștia ți-ar plăcea să fie cel mai interesați de analizele, concluziile și recomandările tale? 

Toți dacă se poate, fiecare poate găsi o secțiune potențial interesantă. Cel mai mult mi-aș dori să văd o schimbare în formatul datelor publicate de ministere dar și de alte autorități publice centrale – datele privind afilierea politică actuală a primarilor sunt de fapt inaccesibile pentru reutilizare, datele privind vaccinarea au fost sistematic publicate fără coduri SIRUTA, datele privind alocările PNDL au nevoie de mult mai multe informații asociate. Este un întreg lanț construit sistematic pentru a face dificil accesul la analize care să sprijine elaborarea politicilor publice bazate pe evidențe. În țara cu cele mai scăzute alocări din PIB pentru cercetare și dezvoltare din UE, mi-ar plăcea ca acest lanț să se rupă măcar puțin.

• Îți mulțumim pentru timpul acordat!

Mai multe detalii privind cartea sunt disponibile la adresa link.springer.com

[1] Abreviere pentru Findable, Accessible, Interoperable și Reusable