Andrei Dobre (2022) Rolul organizatiilor nonprofit în elaborarea, implementarea si evaluarea politicilor publice de sănătate. Studiu de caz: controlul tuberculozei în România, Editura: Pro Universitaria București
- Felicitări pentru apariția volumului! Vă rugăm să ne spuneți care a fost motivația alegerii topicului de studiu?
Mulțumesc mult și mulțumesc pentru invitație! Ca să vă răspund la întrebare, cred că motivația mea în alegerea acestui subiect de studiu a fost inițial stimulată în anul 2015, când am intrat în contact cu domeniul la Fundația Romanian Angel Appeal. Aici, în calitate de ofițer de monitorizare și evaluare a proiectelor implementate de către Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” și organizațiile nonprofit selectate ca sub-recipienți în cadrul Grantului Fondului Global de Luptă Împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei în România, am fost expus unei perspective captivante asupra controlului tuberculozei.
Experiența mea anterioară în sectorul nonprofit și în programele de finanțare-dezvoltare, orientate către acest sector, a contribuit la dezvoltarea unui cadru conceptual solid. Cu toate acestea, întâlnirea cu acest program de finanțare în domeniul sănătății în 2015 a reprezentat un moment crucial. Acest program se distingea prin filozofia și structura sa inovatoare, oferind un suport semnificativ organizațiilor nonprofit din domeniul socio-medical.
Plecând de la aceste experiențe și acumulând expertiză în domeniu, am formulat obiectivul de a investiga, analiza și explica rolul vital al organizațiilor nonprofit în domeniul sănătății, concentrându-mă în mod deosebit pe impactul acestora asupra politicilor publice de sănătate în contextul specific al României.
- Care sunt elementele de noutate pe care le aduce lucrarea dumneavoastră, raportat la alte lucrări în domeniu?
Lucrarea mea aduce o contribuție semnificativă prin abordarea detaliată a rolului organizațiilor nonprofit în elaborarea, implementarea și evaluarea politicilor publice de sănătate, cu accent pe controlul tuberculozei în contextul românesc. Elementul distinctiv al acestei cercetări constă în analiza detaliată a acestui rol printr-un studiu de caz aprofundat, focalizat pe realitățile specifice ale tuberculozei în România.
Pentru fundamentarea teoretică a lucrării, am integrat elemente esențiale din sociologia medicală, oferind o perspectivă necesară asupra tuberculozei și factorilor sociali determinanți ai acesteia. Totodată, am inclus teorii neo-instituționaliste pentru a ilustra modul în care aceste organizații nonprofit influențează schimbarea în politicile publice. De asemenea, am integrat teorii explicative privind apariția și dezvoltarea sectorului nonprofit, evidențiind rolul esențial pe care aceste organizații îl au în schimbarea socială.
În desfășurarea cercetării, am direcționat atenția către răspunsuri la întrebări cruciale: Cum au contribuit factorii economici, sociali și culturali la reapariția tuberculozei în România ca o problemă de sănătate publică? Care a fost implicarea instituțiilor publice și private în procesul de instituționalizare a acestui domeniu? În ce măsură intervenția Fondului Global în România a influențat participarea activă a organizațiilor nonprofit în controlul tuberculozei și a condus la instituționalizarea unor practici specifice în acest domeniu? Aceste întrebări reprezintă punctul central al cercetării mele, ilustrând perspectiva comprehensivă asupra tematicii abordate.
- Care au fost provocările cu care v-ați confruntat pe parcursul desfășurării cercetării?
Pe parcursul desfășurării cercetării, am întâmpinat diverse provocări, iar una dintre cele mai notabile a fost accesul limitat la datele relevante, care sunt ținute sub controlul strict al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Această restricție a impus o limitare semnificativă în ceea ce privește colectarea datelor necesare pentru o analiză comprehensivă și detaliată.
Confruntarea cu această provocare a impus eforturi suplimentare în obținerea datelor relevante, inclusiv colaborarea cu diferite părți interesate și depășirea obstacolelor administrative. A fost necesară utilizarea unor strategii creative pentru a compila informații esențiale, menținând, în același timp, integritatea și calitatea cercetării.
În ciuda acestor provocări, eforturile depuse au condus la obținerea unor date relevante și la realizarea unei cercetări cu un conținut semnificativ și cu impact asupra înțelegerii profunde a tematicii abordate.
- Cui considerați că se adresează lucrarea dumneavoastră?
Lucrarea mea se adresează atât profesioniștilor și cercetătorilor din domeniul sănătății, cât și practicienilor și factorilor de decizie implicați în gestionarea sistemelor de sănătate. De asemenea, este destinată studenților și specialiștilor în sociologie medicală și antropologie medicală, oferindu-le o perspectivă amplă asupra rolului organizațiilor nonprofit în promovarea sănătății publice. Cititorii interesați de provocările sociale și de soluțiile adaptate la nevoile diverse ale comunităților vor găsi în această lucrare informații valoroase și sugestii practice pentru a înțelege și aborda problemele de sănătate publică într-un mod holistic și eficient.
- Care dintre rezultatele studiului dumneavoastră considerati că sunt cele mai relevante?
Studiul meu evidențiază mai multe aspecte de relevanță în contextul controlului tuberculozei în România. Prin investigarea atentă a problemei, am identificat că tuberculoza rămâne o problemă de sănătate publică persistentă, solicitând un răspuns consolidat al tuturor actorilor implicați pentru a aborda eficient această problematică.
Factorii cheie care contribuie la persistența tuberculozei în România includ sărăcia extremă, insuficiența infrastructurii și a investițiilor, precum și alocarea inadecvată a fondurilor pentru tratamentul și suportul pacienților. Finanțarea redusă a sănătății, ca și proporție din PIB, a întârziat reformele în sistem, generând inegalități în furnizarea de servicii și producând o deficiență în abordarea necesară pentru depistarea și gestionarea tuberculozei.
Descentralizarea sistemului medical și transferul responsabilității către comunitate reprezintă o inițiativă benefică, cu toate că necesită timp, înțelegere crescută din partea comunității și evaluarea meticuloasă a nevoilor individuale. Comunitățile defavorizate au o prevalență semnificativă în cadrul pacienților cu tuberculoză, iar aceasta se reflectă în nivelul redus de educație pentru sănătate, aderența scăzută la tratament și alimentație inadecvată, contribuind la dezvoltarea rezistenței la tratament.
Studiul subliniază o viziune limitată a statului asupra rolului organizațiilor nonprofit în sistemul de bunăstare, cu impact negativ generat de lipsa predictibilității legislative și birocratizarea excesivă. În acest context, se propune un model de dezvoltare pentru organizațiile nonprofit care să abordeze complex problemele identificate la nivelul fiecărei comunități, integrând abordări interdisciplinare pentru prevenție, informare, și servicii integrate pentru grupurile vulnerabile.
De asemenea, se subliniază importanța colaborării între furnizorii de servicii medicale și organizațiile nonprofit în cadrul politicilor publice viitoare. Pentru a induce schimbări în politici, este necesară consolidarea capacității Ministerului Sănătății în elaborarea de strategii bazate pe evidențe, precum și implicarea activă a organizațiilor nonprofit în activități de advocacy.
- Care dintre rezultate v-au surprins?
Una dintre constatările semnificative ale studiului este legată de necesitatea dezvoltării unui cadru de experți în sociologie medicală în contextul românesc. Studiul evidențiază un potențial considerabil de dezvoltare în acest domeniu, subliniind, în același timp, imperativul înțelegerii profunde a sistemului de sănătate și a diverselor provocări de sănătate publică care pot beneficia de expertiza sociologilor medicali.
Datele, rapoartele și cercetările existente în prezent în domeniul sănătății sunt considerate insuficiente sau susceptibile de îmbunătățire, deoarece există lacune notabile în abordarea problemelor cheie din acest sector. Importanța unui corpus de experți în sociologie medicală devine cu atât mai evidentă, având în vedere existența unor baze de date care pot furniza concluzii semnificative cu privire la relațiile cauzale între factorii sociali și starea de sănătate a populației.
Într-un context mai amplu, referitor la reformele în domeniul sănătății și sub-domeniile asociate, se observă o deficitare a studiilor de impact sau a analizelor de context care să identifice eficient măsurile necesare în procesele de elaborare a politicilor publice. În acest sens, sociologii medicali sunt identificați ca fiind factori cruciali în a aduce o valoare adăugată considerabilă pentru dezvoltarea Școlii de Sociologie Românească, contribuind la îmbogățirea cadrului de cercetare și la furnizarea de orientări esențiale pentru reformele din domeniul sănătății.
- Ce mesaj ati dori să transmiteți cititorilor interesați de această carte?
În eforturile noastre comune pentru promovarea sănătății populației, vă invit să reconsiderăm percepția asupra rolului crucial al organizațiilor nonprofit. Aceste entități au un potențial semnificativ de a deveni parteneri esențiali în cadrul sistemului medical, oferind servicii medico-psiho-sociale în comunități, în apropierea fiecărui pacient. Pentru a realiza o colaborare eficientă, este esențială nu doar alocarea adecvată a resurselor financiare, ci și implementarea unui sistem de evaluare orientat către rezultate tangibile.
Transformarea mentalității noastre față de organizațiile nonprofit, privite ca parteneri egali în eforturile sistemului de sănătate, poate să genereze schimbări semnificative în fața diverselor provocări sociale. Aceste organizații au capacitatea de a ajunge în locurile unde sistemul public întâmpină dificultăți, concentrându-se asupra nevoilor grupurilor vulnerabile și marginalizate, precum minoritățile, lucrătorii sexuali, consumatorii de droguri injectabile, comunitățile rurale cu nivel redus de educație, persoanele cu dizabilități și cei care nu au încredere în sistemul medical. Privind organizațiile nonprofit ca parteneri indispensabili, deschidem calea către soluții comprehensive și adaptate la diversitatea nevoilor populației.
- Considerând faptul că subiectul controlului afecțiunilor infecțioase ușor transmisibile este atât de important, dar totuși insuficient tratat la nivel de România, intentionati să continuați cercetarea în acest domeniu? Care credeți că vor fi perspectivele din care veti aborda o viitoare cercetare în domeniu?
Cu siguranță, intenționez să continui cercetarea în domeniul controlului afecțiunilor infecțioase ușor transmisibile, conștient fiind de importanța sa considerabilă, mai ales în contextul subdezvoltării acestui subiect la nivelul cercetărilor din România. Perspectivele viitoare ale cercetării mele vor fi orientate către explorarea, în profunzime, a domeniilor de sociologie medicală și antropologie medicală, cu accent pe comprehensiunea mai detaliată a dinamicii sociale și a factorilor culturali care influențează controlul și prevenirea acestor afecțiuni.
În particular, planific să abordez aspecte precum relațiile sociale în comunități afectate, percepțiile și practicile populației față de măsurile de control, și impactul social și cultural asupra aderenței la tratament și prevenire. Voi explora, de asemenea, modalități de îmbunătățire a colaborării dintre organizațiile nonprofit, sectorul medical și comunități, cu scopul de a dezvolta intervenții mai eficiente și adaptate la nevoile specifice ale populației.
Această continuare a cercetării în domeniul sociologiei medicale și antropologiei medicale reprezintă un demers academic și profesional orientat spre înțelegerea complexității problemelor de sănătate publică, contribuind la dezvoltarea unui cadru comprehensiv și la identificarea soluțiilor adecvate pentru promovarea sănătății în societatea românească.
Vă mulțumim!
Mai multe detalii despre carte sunt disponibile la adresa de Internet
