Bodogai, Simona Ioana (2020). ”Asistența socială a persoanelor vârstnice. Metode actuale și construcție planificată”. Cluj-Napoca: Ed. Presa Universitară Clujeană, disponibila pe site-ul www.editura.ubbcluj.ro si pe site-ul bibliotecadesociologie.ro.
1. În primul rând, vă felicit pentru apariția volumului. Ce anume v-a motivat să abordați această temă?
Vă mulțumesc frumos pentru interesul manifestat față de publicația mea! Tema abordată este una dintre preocupările mele constante deoarece vârstnicii merită respectul și prețuirea noastră pentru tot ceea ce ei reprezintă. Din păcate, în asistența socială dezvoltată în România după 1989 s-a pus mai degrabă accent pe dezvoltarea serviciilor și prestațiilor pentru copii, neglijând acest segment al populației vârstnice. Cu toții observăm în țările europene că ponderea vârstnicilor în totalul populației continuă să crească, prin urmare, este necesar să actualizăm politicile sociale din domeniu, să le adaptăm la noile cerințe și provocări.
2. În 2009 ați publicat lucrarea ”Protecția socială a persoanelor vârstnice”, apărută la Editura Universității din Oradea. Ce aduce nou acest volum centrat, de asemenea, pe protecția vârstnicilor?
Volumul ”Protecția socială a persoanelor vârstnice” publicat în 2009 la Editura Universității din Oradea cuprinde teza mea de doctorat susținută în 7.11.2008 la Universitatea din București (titlul științific de Doctor în Sociologie conform Ordinului Ministrului Educației, Cercetării și Tineretului nr. 3658 din 10.04.2009). Am avut onoarea de a beneficia de coordonarea domnului Profesor Academician Cătălin Zamfir. Lucrarea a vizat analiza nevoilor vârstnicilor din județul Bihor și evaluarea gradului de satisfacere a acestor nevoi.
Cartea ”Asistența socială a persoanelor vârstnice. Metode actuale și construcție planificată” publicată în 2020 la Editura Presa Universitară Clujeană urmărește să aducă în atenție asistența socială a unui grup țintă și nevoia de construcție planificată. Veți găsi în volum descrierea etapelor de lucru parcurse de asistentul social în instrumentarea cazurilor, metodele actuale și legislația din domeniu. Sunt menționate principalele instituții publice implicate în sistemul de asistență socială a vârstnicilor. Dincolo de detalierea intervenției asistentului social, sunt abordate aspecte ce țin de finanțarea îngrijirii la domiciliu sau în cămin a unei persoane vârstnice. Am creionat, de asemenea, câteva direcții de acțiune în dezvoltarea serviciilor de asistență socială a seniorilor.
Dacă volumul din 2009 era centrat pe analiza nevoilor vârstnicilor, volumul de față (2020) analizează mult mai în profunzime asistența socială a persoanelor vârstnice, aducând informații actuale și despre sistemul de pensii, despre decontarea îngrijirilor la domiciliu prin Casa de Asigurări de Sănătate etc., în principiu elemente care ar putea interesa atât vârstnicul, cât și persoanele din proximitatea acestuia, dincolo de studenții care doresc să se specializeze în acest domeniu. Faptul că a doua mea carte a apărut în format electronic și este disponibilă gratuit la adresa www.editura.ubbcluj.ro sper să fie astfel mai accesibilă publicului larg.
Doresc să mulțumesc ”Bibliotecii Virtuale de Sociologie” pentru interesul manifestat față de publicația mea și pentru includerea cărții mele [Bodogai, Simona Ioana (2020). ”Asistența socială a persoanelor vârstnice. Metode actuale și construcție planificată”. Cluj-Napoca: Ed. Presa Universitară Clujeană] în baza dvs. de date: bibliotecadesociologie.ro. Această bibliotecă virtuală contribuie la consolidarea comunității sociologice românești prin construirea acestei baze structurate de date cu materiale de specialitate realizate de sociologi și asistenți sociali, bază de date care este deosebit de utilă atât specialiștilor din domeniu, cât și publicului larg.
3. Credeți că s-a schimbat ceva în domeniul asistenței sociale a persoanelor vârstnice în ultimii ani?
Asistența socială a oricărui grup țintă, și implicit a vârstnicilor, este într-o continuă dinamică deoarece nevoile și problemele grupului țintă diferă de la o perioadă de timp la alta, fiind dependente de o serie de factori. Prin urmare, provocările cu care se confruntă specialiștii din domeniu se modifică constant. Este necesară o adaptare permanentă a politicilor sociale la realitățile constatate în teren, ceea ce înseamnă o bună colaborare între practicieni și cercetători. De asemenea, schimbările constante care intervin subliniază necesitatea educării și formării continue a specialiștilor. Specificul domeniului științelor socio-umane și această dinamică continuă și adesea imprevizibilă mă fac să apreciez faptul că munca unui asistent social nu va putea fi niciodată înlocuită de un robot, iar probleme sociale vor exista indiferent de epoca istorică în care ne aflăm.
În ultimii ani, s-a încercat, cu pași mărunți, să se dezvolte mai mult sistemul de protecție socială a persoanelor în etate. S-au făcut câteva progrese, însă consider că mai există o serie de aspecte ce pot fi îmbunătățite: corelarea cererii cu oferta de servicii, legislație mai clară și mai bine organizată, diminuarea birocrației din sistem (ne ocupăm mai mult de scris hârtii decât de asistarea propriu-zisă, susțin practicienii), existența unor baze de date informatice accesibile tuturor celor care lucrează în sistem – practicieni și cercetători, simplificarea sistemului de evidență și raportare, conducerea asigurată de asistenți sociali și nu alte persoane numite politic, constuirea și ajustarea sistemului pe baza unor cercetări, gândire strategică și nu pe termen scurt etc.. Am copiat diverse modele occidentale, însă am omis să le adaptăm în mod real la specificul românesc: resurse reduse, personal insuficient, servicii slab dezvoltate etc..
4. În ce măsură considerați că sistemul de asistență socială a persoanelor vârstnice este capabil să răspundă nevoilor actuale?
Din păcate, sistemul de asistență socială a persoanelor vârstnice este insuficient dezvoltat comparativ cu cererea existentă. Este trist să constatăm cât de slabă este implicarea statului în furnizarea de servicii specializate destinate acestui grup țintă. Sectorul nonprofit a încercat în ultimii ani să dezvolte servicii acolo unde statul a eșuat sau nu acoperă cererea. Cu toate acestea, există o serie de vârstnici care nu au acces la servicii sociale și medicale deoarece acestea ori nu există, ori sunt insuficiente cantitativ sau calitativ. Pandemia COVID-19 nu a făcut decât să accentueze necesitatea unei implicări mai mari a asistenților sociali în comunități, ori acest lucru nu se poate realiza cu un deficit de personal și cu resurse insuficiente. Rețeaua de sprijin social este esențială în orice societate deoarece în mod permanent apar evenimente/ provocări care ne solicită capacitățile adaptative.
5. Care credeți că este rolul asistentului social în îmbunătățirea sistemului de asistență socială a persoanelor vârstnice?
Asistentul social practician din cadrul Direcțiilor de Asistență Socială/ Compartimentului de Asistență Socială din Primărie este cel care intră în contact direct cu persoanele vârstnice din comunitate și cunoaște cel mai bine problemele și nevoile acestora. De asemenea, asistentul social practician de la nivel județean, din cadrul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), care se ocupă cu reabilitarea vârstnicilor deja afectați de diverse probleme sociale, pot să ofere informații utile legate de neajunsurile sistemului actual. Nu sunt deloc de neglijat asistenții sociali din organizațiile nonguvernamentale care și ei cunosc foarte bine situația din teren. Prin urmare, toți asistenții sociali practicieni implicați în implementarea politicilor sociale existente fie pe partea de prevenție, fie pe cea de recuperare, din cadrul furnizorilor publici și privați de servicii sociale, pot să își aducă în mod real contribuția la îmbunătățirea sistemului prin colaborarea permanentă cu asistentul social cercetător.
Doar o analiză calitativă și cantitativă riguroasă poate identifica modalități concrete de îmbunătățire a sistemului de asistență socială a vârstnicilor. Astfel asistentul social cercetător poate să propună factorului politic măsuri pertinente de îmbunătățire. Contează enorm și dorința reală a policitianului de a ține cont de opiniile specialiștilor din domeniu, practicieni și cercetători. Tot acest lanț practician-cercetător-politician necesită să funcționeze adecvat pentru a se vedea îmbunătățiri efective pe termen mediu și lung. Implicarea politicului în numirea unor nespecialiști la conducerea diverselor structuri de asistență socială aduce doar defavoare sistemului și omoară din fașă orice șansă de progres consistent.
6. Cui îi este dedicată această carte?
Cartea ”se adresează unui public larg, de la vârstnicul însuși până la toți cei care interacționează în diverse contexte cu această categorie de vârstă: membrii familiei, asistenții sociali, sociologii, specialiștii în resurse umane, psihologii, pedagogii, cercetătorii, studenții, oamenii de rând ce doresc să fie informați cu privire la problematica persoanelor vârstnice, serviciile și prestațiile existente, condițiile de acordare” (Bodogai, 2020, p. 11). Volumul este dedicat oricărui senior / bunic / părinte, însă nu vă ascund faptul că în gândurile mele l-am dedicat părinților mei, Ioan și Ana, cărora le port un profund respect pentru tot ceea ce ei sunt.
Având în vedere faptul că în domeniul protecției sociale a vârstnicilor din România s-a publicat destul de puțin, sper ca analiza realizată în volumul de față să servească nevoilor de informare ale publicului larg. Acesta este și motivul pentru care m-am străduit să folosesc un limbaj cât mai accesibil mai multor categorii de public. Mi-am propus să ofer o explicare mai clară a sistemului de protecție socială destinat persoanelor în etate, să detaliez diversele tipuri de pensii (inclusiv pensia comunitară, dacă ai muncit cel puțin un an peste graniță cu acte în regulă), cotele de contribuție la fiecare dintre acestea, condițiile de acordare, posibilitățile de calculare individuală a datei pensionării, distincția dintre grad de invaliditate și grad de handicap, valoarea punctului de pensie și explicarea modului de calculare a punctelor de pensie acumulate. Pe lângă asigurările de bătrânețe (pensiile) am abordat și asigurările de sănătate și m-am aplecat în mod special asupra asistenței sociale de care poate beneficia orice persoană vârstnică aflată temporar în dificultate. În volum puteți regăsi și o listă cu pagini web relevante pentru o informare curentă și continuă (aviz studenților și nu numai).
7. Ce proiecte de cercetare aveți în continuare?
Vârstnicii, ca grup țintă, vor constitui în continuare pentru mine o preocupare. Intenționez ca împreună cu alți colegi cercetători din țară să realizez un studiu calitativ comparativ în mai multe județe din România. De asemenea, o cercetare cantitativă realizată pe un eșantion reprezentativ din România ne-ar permite să măsurăm diverse aspecte din problematica persoanelor vârstnice. Îmi doresc ca studiile să aibă aplicabilitate practică și să constituie repere atât pentru liderii din sistem, cât și pentru legiuitor.
O altă direcție de cercetare o constituie analiza metodelor de intervenție specifică în asistența socială a diverse grupuri țintă și formularea de propuneri pertinente de ajustare a acestora. Cercetări comparative la nivel european consider că ar aduce un plus valoare.
Mă preocupă, de asemenea, încadrarea în muncă a absolvenților de asistență socială, dar și formarea continuă a asistenților sociali, perfecționarea și dezvoltarea de noi abilități. Consider relevant să realizez un studiu privind promovarea asistenței sociale și identificarea unor modalități concrete de îmbunătățire a acestei promovări.
După cum se poate observa, toate proiectele mele de cercetare își propun să continue implicarea mea în sistemul de asistență socială și contribuția la elaborarea sau implementarea proiectelor de dezvoltare instituțională, socială și regională.
