Romania Sociala logo
Menu

Interviu cu Iuliana Precupețu, coordonatoarea proiectului AMASE finanțat de Norway Grants și UEFISCDI

autor:   13 November 2020  

Simona Maria Stănescu

Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului  AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023.

  • Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum a luat naștere ideea proiectului de cercetare?
  • Bună ziua! Mulțumesc mult! Ideea proiectului s-a născut în timpul participării la o acțiune COST, Reducing old-age social exclusion: collaborations in research and policy, care a reunit cercetători din 41 de țări. Astfel am avut ocazia de a lucra cu dr Marja Aartsen de la Universitatea Metropolitană Oslo (OsloMet), un cercetător cu experiență de cercetare și publicații cu impact în domeniul excluziunii sociale. Împreună am inițiat un studiu, încercând să înțelegem de ce sănătatea mentală a vârstnicilor în România este atât de scăzută comparativ cu cea tinerilor și de ce acest model este diferit de cel prezent în țările vestice unde, de multe ori, categoriile în vârstă se bucură de o sănătate mentală și o stare de spirit chiar mai bună decât tinerii. Studiul nostru a arătat că, în România, nivelul înalt al excluziunii sociale este un factor explicativ al sănătății mentale scăzute a vârstnicilor. Rezultatele noastre de cercetare au fost publicate în articolul Social Exclusion and Mental Health in Older Romanians, în anul 2019, in Social Inclusion.  În urma studiului nostru, am înțeles că este nevoie de o cercetare de amploare, în perspectivă europeană, care să studieze în profunzime excluziunea socială a vârstnicilor ca fenomen multidimensional și să explice relația acesteia cu starea de sănătate. Proiectul nostru nu a avut succes în prima variantă, atunci când am aplicat la EEAGrants în anul 2018, însă a fost norocos în versiunea lui îmbunătățită, în 2020, când a obținut finanțare de la Norway Grants.  
  • Ce instituții sunt partenere în proiect?
  • Consorțiul de cercetare include trei parteneri: Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB), Norwegian Social Research (NOVA) – un centru de cercetare al Universității Metropolitane din Oslo (OsloMet) și Institutul Național de Cercetare în domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS). În total, în proiect lucrează 11 cercetători, 6 dintre aceștia fiind cercetători seniori, restul fiind la început de drum în cercetare sau cu experiență mai mică.
  • Care sunt principalele obiective?
  • În primul rând, ne propunem să contribuim la înțelegerea naturii multidimensionale a excluziunii sociale și a consecințelor acesteia pentru starea de sănătate a vârstnicilor. Excluziunea socială a vârstnicilor are o serie de dimensiuni între care există relații de interdependență: excluziunea de la resurse materiale și financiare, de la relațiile sociale, excluziunea de la serviciile medicale și sociale, de la facilități în comunitate. Excluziunea într-un domeniu poate influența și intensifica excluziunea în celelalte. De exemplu, lipsa resurselor materiale reduce posibilititea angajării în relații sociale, ceea ce poate face oamenii mai dependenți de serviciile medicale și sociale. Atunci când accesul la aceste servicii este insufficient, oportunitățile de participare în societate sunt mult afectate, ceea ce poate conduce către probleme de sănătate fizică și mentală. Cercetarea noastră încearcă să înțeleagă cum se produc aceste relaționări între domeniile excluziunii sociale și care sunt consecințele pentru sănătatea fizică și mentală a vârstncilor.

Oamenii în vârstă au un risc crescut de excluziune socială din cauza factorilor asociați cu vârsta: o sănătate precară, pierderea rudelor și prietenilor, un nivel mai scăzut al activităților fizice și sociale.  La acești factori se adaugă determinanți care țin de contextul social: condiții materiale precare, servicii publice și sociale insuficient dezvoltate, facilități inadecvate la nivel comunitar etc.  Unele grupuri au un risc mai ridicat de excluziune socială (de exemplul femeile sau Roma). Scopul nostru este să înțelegem cum se produce acumularea dezavantajelor pe parcusul vieții și modul în care oamenii experimentează diferitele fațete ale excluziunii.

De asemenea, ne-am propus să înțelegem care sunt implicațiile pentru politicile sociale, luând în considerare contextul național, precum și identificarea strategiilor care pot conduce la diminuarea excluziunii sociale a grupurilor vulnerabile. În acest scop, analizăm sistemul de protecție socială a vârstnicilor cu accent pe pensii, sănătate și îngrijire de lungă durată în România și Norvegia. În final, dorim să propunem un set de măsuri de politică socială care au scop reducerea excluziunii sociale a vârstnicilor în România. 

  • Vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre metodologia de cercetare a proiectului?
  • Cercetarea noastră se bazează pe o metodologie mixtă: utilizăm metode cantitative și calitative, la care adaugăm analiza de politici. Utilizând instrumente cantitative vom analiza nivelurile și patternurile excluziunii sociale a vârstnicilor în țările europene, vom identifica grupurile vulnerabile, vom încerca să înțelegem cum se relaționează domeniile excluziunii sociale și modul în care excluziunea afectează starea de sănătate. Cu ajutorul datelor calitative bazate de metoda biografică vom înțelege cum experimentează oamenii excluziunea, cum evoluează aceasta în ciclul vieții și care sunt strategiile oamenilor în relație cu experiențele de excluziune socială.  Analiza de politici, cu accent pe pensii, sănătate și îngrijire de lungă durată, va contextualiza sistemul de protecție social expunând elementele de natură economică, social și instituțională care influențează bunăstarea oamenilor la vârsta a treia. Analiza celor mai bune practici în Norvegia în domeniul incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile și evaluarea transferabilității acestora în spațiul românesc va contribui la setul de politici de incluziune socială a grupurilor vulnerabile. Metoda Delphi de consultare a experților va completa analizele anterioare, fiind utilizată pentru a genera măsuri/politici alternative prin dialogul experților.
  • Ce aduce nou proiectul pe care urmează să îl implementați?
  • Din punct de vedere teoretic, AMASE contribuie la noi modele conceptuale ale excluziunii sociale prin înțelegerea naturii multidimensionale a acesteia, evaluarea interrelațiilor între dimensiuni și înțelegerea efectelor pentru starea de sănătate a vârstnicilor.  Este prima oară în România când se utilizează o perspectivă a cursului vieții pentru a explora căile sociale ce conduc spre excluziune socială. Din punct de vedere metodologic, abordarea mixtă cantitativ-calitativă completată cu analiză de politici și cu accent pe inclderea grupurilor vulnerabile, inclusiv vârstnici Roma este, din cunoștințele noastre, nouă în cercetare românească. Proiectul utilizează o strategie integrată de diseminare pentru a face cunoscute rezultatele științifice. Sperăm ca AMASE să contribuie la știința socială în general, la știința socială românească în mod special și, în final, la diminuarea excluziunii sociale în România prin măsurile de politică socială propuse.  
  • Care sunt provocările proiectului?
  • Cea mai mare provocare este legată de pandemia de Coronavirus care ne-ar putea afecta planurile legate de cercetarea de teren. Este posibil să nu putem realiza cercetarea face-to-face, ceea ce va fi dificil deoarece metodologia noastră presupune interviuri extensive pe baza istoriilor de viață. Avem însă un plan de rezervă de a realiza această cercetare telefonic. Faptul că nu putem călători pentru a participa la conferințele internaționale, iar conferințele online se desfășoară cu o numită greutate acum, constituie, de asemenea, o problemă deoarece componenta de networking a muncii noastre este afectată.

Există și provocări legate de implementare, însă, din fericire, avem sprijinul permanent, atât al Institutului de Cercetare al Universități București, cât și al UEFISCDI care au organizat  acest proiect încât membrii proiectului să se poată dedica cercetării, iar cea mai mare parte a sarcinilor administrative să fie preluată separat. În acest context, aș dori să mulțumesc doamnei profesoare Carmen Chifiriuc, director al ICUB și prorector al Universitții din București pentru sprijinul acordat proiectului, precum și UEFISCDI pentru modul în care coordonează activitatea. Mulțumiri în mod special aș vrea să adresez profesorului Marian Zulean, fostul director al ICUB, care a acordat sprijin proiectului nostru pe parcursul a două runde de aplicații.

  • Unde putem urmări noutățile legate de proiect?
  • Vă invităm să ne urmăriți pe website www.amase-project.eu și pe Facebook.
  • Multă baftă în implementare!
  • Mulțumim mult pentru ocazia ne a vorbi despre AMASE și sperăm să revenim cu rezultatele de cercetare.


Facebook

Apariții editoriale: Irina Nastasă-Matei, Zoltán Rostás (coord.) (2020) Rediscovering Eastern-European Universities

Ne face plăcere să anunțăm apariția în toamna anului 2020 a volumelor Dimitrie Gusti, Bibliografia receptării, coordonat de Zoltán Rostás, Editura Universității din București, 2020 (493 pagin) și Rediscovering Eastern-European Universities. Perpectives from the interwar period, co-coordonat de Irina Nastasă-Matei și Zoltan Rostas, Editura ProUniversitaria, 2020 (278 pagini). Volumul Rediscovering Eastern-European Universities. ...

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească, Asociația Română de Sociologie, Expert Projects, Iași. Revista a fost înfiinţată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desfiinţată în 1946 de regimul comunist ...

Apariție editorială: Septimiu Chelcea – OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare

Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini). Cartea include două părți. În prima parte este analizată opinia publică. Cele cinci capitole (Opinia publică: o perspectivă ...

O boală veche : filoxenia

În urmă cu peste un secol și jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești din Acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite de cele de astăzi, făcând un succint examen al etiologiei lipsei de ...

Sociologia românească și sociologia occidentală

România s-a gândit mereu pe sine ca o parte a societății occidentale. România, o societate occidentală, dar în curs de dezvoltare, de lichidare a decalajul față de modelul occidental. Această viziune se regăsește, însă doar parțial, și în relația sociologiei românești cu sociologia occidentală. Cu un decalaj doar de câteva decenii, ...

Opțiuni politice în fața alegerilor din decembrie

Urmează, posibil, alegerile. Cum se prezintă partidele, ce propun ele electoratului ? La ce ne așteptăm noi, alegătorii ? România e de mult timp în criză. Sistemul nostru politic se confruntă acum, înainte de alegeri, cu o criză medicală care pare a sintetiza fondul profund al crizei României din ultima perioadă. ...

Starea socială a României: tranziție și post-tranziție

Am fost solicitat să particip la Volumul IX al Istoriei României al Academiei Române cu două capitole: Starea socială a României în perioada socialistă și Starea socială a României în tranziție și post-tranziție. Despre perioada de după 1989 s-a scris mult, dar analize globale sunt foarte rare. E o perioadă foarte ...

Cozile de azi și cozile de ieri

Coada ca microsocietate Coada sau rândul sunt forme concentrate de microsocietate, a căror menire este ordonarea și raționalizarea spațiului și a timpului de așteptare. Ele sunt forme de relaționare socială, dar și de control social; ele funcționează după reguli impuse, controlate, sau sunt autoreglate de cei care își așteaptă rândul. Nerespectarea ...