Romania Sociala logo
Menu

Interviu cu Iuliana Precupețu, coordonatoarea proiectului AMASE finanțat de Norway Grants și UEFISCDI

autor:   13 November 2020  

Simona Maria Stănescu

Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului  AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023.

  • Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum a luat naștere ideea proiectului de cercetare?
  • Bună ziua! Mulțumesc mult! Ideea proiectului s-a născut în timpul participării la o acțiune COST, Reducing old-age social exclusion: collaborations in research and policy, care a reunit cercetători din 41 de țări. Astfel am avut ocazia de a lucra cu dr Marja Aartsen de la Universitatea Metropolitană Oslo (OsloMet), un cercetător cu experiență de cercetare și publicații cu impact în domeniul excluziunii sociale. Împreună am inițiat un studiu, încercând să înțelegem de ce sănătatea mentală a vârstnicilor în România este atât de scăzută comparativ cu cea tinerilor și de ce acest model este diferit de cel prezent în țările vestice unde, de multe ori, categoriile în vârstă se bucură de o sănătate mentală și o stare de spirit chiar mai bună decât tinerii. Studiul nostru a arătat că, în România, nivelul înalt al excluziunii sociale este un factor explicativ al sănătății mentale scăzute a vârstnicilor. Rezultatele noastre de cercetare au fost publicate în articolul Social Exclusion and Mental Health in Older Romanians, în anul 2019, in Social Inclusion.  În urma studiului nostru, am înțeles că este nevoie de o cercetare de amploare, în perspectivă europeană, care să studieze în profunzime excluziunea socială a vârstnicilor ca fenomen multidimensional și să explice relația acesteia cu starea de sănătate. Proiectul nostru nu a avut succes în prima variantă, atunci când am aplicat la EEAGrants în anul 2018, însă a fost norocos în versiunea lui îmbunătățită, în 2020, când a obținut finanțare de la Norway Grants.  
  • Ce instituții sunt partenere în proiect?
  • Consorțiul de cercetare include trei parteneri: Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB), Norwegian Social Research (NOVA) – un centru de cercetare al Universității Metropolitane din Oslo (OsloMet) și Institutul Național de Cercetare în domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS). În total, în proiect lucrează 11 cercetători, 6 dintre aceștia fiind cercetători seniori, restul fiind la început de drum în cercetare sau cu experiență mai mică.
  • Care sunt principalele obiective?
  • În primul rând, ne propunem să contribuim la înțelegerea naturii multidimensionale a excluziunii sociale și a consecințelor acesteia pentru starea de sănătate a vârstnicilor. Excluziunea socială a vârstnicilor are o serie de dimensiuni între care există relații de interdependență: excluziunea de la resurse materiale și financiare, de la relațiile sociale, excluziunea de la serviciile medicale și sociale, de la facilități în comunitate. Excluziunea într-un domeniu poate influența și intensifica excluziunea în celelalte. De exemplu, lipsa resurselor materiale reduce posibilititea angajării în relații sociale, ceea ce poate face oamenii mai dependenți de serviciile medicale și sociale. Atunci când accesul la aceste servicii este insufficient, oportunitățile de participare în societate sunt mult afectate, ceea ce poate conduce către probleme de sănătate fizică și mentală. Cercetarea noastră încearcă să înțeleagă cum se produc aceste relaționări între domeniile excluziunii sociale și care sunt consecințele pentru sănătatea fizică și mentală a vârstncilor.

Oamenii în vârstă au un risc crescut de excluziune socială din cauza factorilor asociați cu vârsta: o sănătate precară, pierderea rudelor și prietenilor, un nivel mai scăzut al activităților fizice și sociale.  La acești factori se adaugă determinanți care țin de contextul social: condiții materiale precare, servicii publice și sociale insuficient dezvoltate, facilități inadecvate la nivel comunitar etc.  Unele grupuri au un risc mai ridicat de excluziune socială (de exemplul femeile sau Roma). Scopul nostru este să înțelegem cum se produce acumularea dezavantajelor pe parcusul vieții și modul în care oamenii experimentează diferitele fațete ale excluziunii.

De asemenea, ne-am propus să înțelegem care sunt implicațiile pentru politicile sociale, luând în considerare contextul național, precum și identificarea strategiilor care pot conduce la diminuarea excluziunii sociale a grupurilor vulnerabile. În acest scop, analizăm sistemul de protecție socială a vârstnicilor cu accent pe pensii, sănătate și îngrijire de lungă durată în România și Norvegia. În final, dorim să propunem un set de măsuri de politică socială care au scop reducerea excluziunii sociale a vârstnicilor în România. 

  • Vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre metodologia de cercetare a proiectului?
  • Cercetarea noastră se bazează pe o metodologie mixtă: utilizăm metode cantitative și calitative, la care adaugăm analiza de politici. Utilizând instrumente cantitative vom analiza nivelurile și patternurile excluziunii sociale a vârstnicilor în țările europene, vom identifica grupurile vulnerabile, vom încerca să înțelegem cum se relaționează domeniile excluziunii sociale și modul în care excluziunea afectează starea de sănătate. Cu ajutorul datelor calitative bazate de metoda biografică vom înțelege cum experimentează oamenii excluziunea, cum evoluează aceasta în ciclul vieții și care sunt strategiile oamenilor în relație cu experiențele de excluziune socială.  Analiza de politici, cu accent pe pensii, sănătate și îngrijire de lungă durată, va contextualiza sistemul de protecție social expunând elementele de natură economică, social și instituțională care influențează bunăstarea oamenilor la vârsta a treia. Analiza celor mai bune practici în Norvegia în domeniul incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile și evaluarea transferabilității acestora în spațiul românesc va contribui la setul de politici de incluziune socială a grupurilor vulnerabile. Metoda Delphi de consultare a experților va completa analizele anterioare, fiind utilizată pentru a genera măsuri/politici alternative prin dialogul experților.
  • Ce aduce nou proiectul pe care urmează să îl implementați?
  • Din punct de vedere teoretic, AMASE contribuie la noi modele conceptuale ale excluziunii sociale prin înțelegerea naturii multidimensionale a acesteia, evaluarea interrelațiilor între dimensiuni și înțelegerea efectelor pentru starea de sănătate a vârstnicilor.  Este prima oară în România când se utilizează o perspectivă a cursului vieții pentru a explora căile sociale ce conduc spre excluziune socială. Din punct de vedere metodologic, abordarea mixtă cantitativ-calitativă completată cu analiză de politici și cu accent pe inclderea grupurilor vulnerabile, inclusiv vârstnici Roma este, din cunoștințele noastre, nouă în cercetare românească. Proiectul utilizează o strategie integrată de diseminare pentru a face cunoscute rezultatele științifice. Sperăm ca AMASE să contribuie la știința socială în general, la știința socială românească în mod special și, în final, la diminuarea excluziunii sociale în România prin măsurile de politică socială propuse.  
  • Care sunt provocările proiectului?
  • Cea mai mare provocare este legată de pandemia de Coronavirus care ne-ar putea afecta planurile legate de cercetarea de teren. Este posibil să nu putem realiza cercetarea face-to-face, ceea ce va fi dificil deoarece metodologia noastră presupune interviuri extensive pe baza istoriilor de viață. Avem însă un plan de rezervă de a realiza această cercetare telefonic. Faptul că nu putem călători pentru a participa la conferințele internaționale, iar conferințele online se desfășoară cu o numită greutate acum, constituie, de asemenea, o problemă deoarece componenta de networking a muncii noastre este afectată.

Există și provocări legate de implementare, însă, din fericire, avem sprijinul permanent, atât al Institutului de Cercetare al Universități București, cât și al UEFISCDI care au organizat  acest proiect încât membrii proiectului să se poată dedica cercetării, iar cea mai mare parte a sarcinilor administrative să fie preluată separat. În acest context, aș dori să mulțumesc doamnei profesoare Carmen Chifiriuc, director al ICUB și prorector al Universitții din București pentru sprijinul acordat proiectului, precum și UEFISCDI pentru modul în care coordonează activitatea. Mulțumiri în mod special aș vrea să adresez profesorului Marian Zulean, fostul director al ICUB, care a acordat sprijin proiectului nostru pe parcursul a două runde de aplicații.

  • Unde putem urmări noutățile legate de proiect?
  • Vă invităm să ne urmăriți pe website www.amase-project.eu și pe Facebook.
  • Multă baftă în implementare!
  • Mulțumim mult pentru ocazia ne a vorbi despre AMASE și sperăm să revenim cu rezultatele de cercetare.


Facebook

Este nevoie de revederea și îmbunătățirea procedurii de evaluarea a cercetării sociologice?

Am în față procedura Ministerului educației și cercetării de evaluare a cercetătorilor științifici români. Evident, evaluarea cercetătorilor individuali implică și o viziune a ce ar trebui să fie sociologia românească. Realizez că este momentul să reflectăm puțin pe ”procedura” evaluării ca act administrativ.    Trei principii ale dinamicii oricărei proceduri: Nu există proceduri perfecte. ...

AȘA A FOST? AȘA ÎMI ADUC AMINTE (IV)

Dezgheţul ideologic: a fost... şi nu prea  La Facultatea de Filozofie a Universităţii din Bucureşti, în cadrul căreia era și Secția de sociologie, dezgheţul ideologic a fost bine controlat de către organele de partid. Unii dintre profesori se obişnuiseră cu şuba. Alţii – Tudor Bugnariu, Gheorghe Vlăduţescu, Gheorghe Cazan, Cătălin Zamfir, ...

Unde începe și unde se termină fericirea la actori IV – Exemple concrete culese din viețile actorilor

 Îmi aduc aminte de o povestire în care actorii principali erau regretabilii și inegalabilii Mișu Fotino și Radu Beligan . Este o întâmplare povestită în teatru chiar de ei.  Prin ani imemorabili, aflați în lungile și interminabile turnee pentru satisfacerea bunăstării publicului (și, desigur, a bunăstării personale prin a-și manifesta bucuria ...

Premiul de Excelenţă al Asociaţiei Române de Sociologie a fost acordat prim-viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu

Astăzi, 21 aprilie 2021, Asociaţia Română de Sociologie (ARS) a acordat Premiul de Excelenţă domnului prof. univ. dr. Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României, pentru lucrarea Capitalul în România postcomunistă (Editura Academiei Române, 2018).  Premiul de Excelenţă al ARS este acordat pentru contribuţia ştiinţifică de mare valoare, înalt originală, ...

Sociologia clinică a muncii. O nouă perspectivă de abordare a riscurilor sociopsihice în organizații

Societatea hipermodernă acompaniată de transformările majore care se înregistrează în contextul pandemiei în domeniul social, economic și politic, efectele psihologice cauzate de distanțarea socială, care a condus la modificarea relațiilor de muncă și mediului familial, disponibilizările de personal, ca urmare a restructurărilor la nivelul organizaților, au adus în atenția specialiștilor ...

AȘA A FOST? AȘA ÎMI ADUC AMINTE (III)

Un profesor „enciclopedie” și asistenta domniei sale „revoluționară înflăcărată”  Prin anii 1970, pentru o scurtă perioadă, Catedra de istoria sociologiei din Facultatea de Filozofie a Universității din București a fost inclusă în Catedra de sociologie. Șeful Catedrei de istoria sociologiei era profesorul Constantin Nicuţă. Asistena univ. L. D. – nu îi ...

Interviu cu Bottond-Zsolt Bottyán, autor al cărții „Spre o paradigmă sociologică a ideologiei”

„Spre o paradigmă sociologică a ideologiei”, 2020, Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 277 pagini. Volumul este disponibil online în secțiunea cărți a Bibliotecii Virtuale de Sociologie.    Dorim să începem acest interviu prin a vă felicita pentru publicarea cărții! 1. Vă rugăm să ne spuneți cum a luat naștere ideea acestui volum? Încă ...

Apariție editorială: Septimiu Chelcea, Psihologia Publicității. Despre reclamele vizuale

Septimiu Chelcea, Psihologia Publicității. Despre reclamele vizuale, București, Editura Pro Universitaria, 2021 (302 p. 44,20 lei) Motto-ul cărții: „Publicitatea este știință, tehnică, artă și conștiință”. Ne face o deosebită plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea. Structura cărții cuprinde două părți: I) ABC-ul publicității (123 de pagini); II) Abordarea psihosociologică a publicității ...