Romania Sociala logo
Menu

Interviu cu Lector Universitar Doctor, Cercetător Știinţific Gr. III, Georgiana Bonea, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii

autor:   11 December 2020  

Corina Drăgan

Violenţa bazată pe gen: abordări teoretice esenţiale, Editura Sigma Educațional (București, 2020, 191 de pagini).

C.D.: În primul rând vă felicit pentru publicarea acestei cărți. Având în vedere experiența dumneavoastră în problematica violenței, atât din perspectiva cercetătorului științific în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, dar și din cea a practicianului în asistenţa socială a victimei violenţei în relaţia de cuplu, vă rog să ne spuneți cum a apărut ideea acestei cărţi.

Georgiana Bonea

B.G.V.: Bun găsit. Vă mulţumesc. Mă bucur că am ocazia să pot spune câteva cuvinte despre această lucrare. Ţin să mulţumesc Editurii Sigma Educaţional, precum și colegei mele, C.S.I, Dr. Simona Stănescu, pentru ideea acestui interviu. Studiez tema violenţei încă din anul 2002, atunci când am început să urmez cursurile Facultăţii de Sociologie și Aststenţă Socială, Universitatea București, sub îndrumarea doamnei Profesor Universitar Doctor C.S.I, Elena Zamfir, căreia doresc să-i mulţumesc pentru tot. Ulterior am urmat cursurile Masterului de Psihologie Socială Aplicată și apoi Doctoratul în sociologie pe tema violenţei în relaţia de cuplu. Din anul 2002 și până în prezent nu am încetat să descopăr lucruri noi în domeniul complex al violenţei. Ideea acestei cărţi a apărut în urmă cu patru ani. Este un proiect la care am lucrat constant. De altfel, violenţa de gen este un subiect foarte vast, stufos, iar lucrarea de faţă oferă o introducere în problematică. Stilul este fluid și am dorit să fie ușor accesibil publicului larg. Violenţa a existat din toate timpurile, manifestându-se într-o formă sau alta la toate civilizaţiile lumii. Totodată, este cert, pandemia COVID-19 înseamnă o criză sanitară la nivel mondial, fără precedent. Practic ne-a transportat pe toţi într-o altă realitate ale cărei reguli, pentru început, nu le cunoaștem foarte bine. Cu toate acestea, violenţa nu încetează să existe, în ciuda reconfigurării rutinei zilnice a fiecăruia dintre noi și a transformării lumii așa cum o știam odată.

C.D.: Parcurgând cartea „Violenţa bazată pe gen: abordări teoretice esenţiale”, am constatat că are o construcție teoretică foarte complexă și completă, iar cititorul, fie din perspectiva unui specialist sau doar a unui om interesat să aprofundeze problematica, nu va fi dezamagit. Ce anume ați avut în vedere în structurarea cărții?

B.G.V. :Cartea se concentrează pe analiza formelor violenţei de gen la care sunt supuse femeile și fetele, la nivel naţional și internaţional, fiind compusă din cinci mari părţi. Este o introducere într-un domeniu extrem de vast și complex așa cum este violenţa. Prima parte oferă o retrospectivă teoretică a agresivităţii și violenţei de gen, alături de principalele teorii explicative privind tabloul cauzalităţii specifice. A doua parte oferă o analiză a politicilor sociale de prevenire și combatere a violenţei de gen la nivel naţional și internaţional. Prin intermediul analizei secundare de date, a treia parte a cărţii face o succintă analiză statistică privind tendinţele și ritmurile violenţei de gen. A patra parte, trece în revistă noile provocări ale lumii contemporane privind imaginea femeii și a bărbatului în cadrul societăţii și în familie. A cincea și ultima parte a cărţii vine cu o serie de concluzii în urma cărora sunt oferite mai multe soluţii privind problemele identificate de-a lungul analizei violenţei de gen. Totodată, lucrarea conţine o vastă bibliografie de specialitate, oferind cititorului posibilitatea de a se familiarize cu problema violenţei de gen.

C.D.: În partea a patra a cărţii aţi realizat o analiză asupra noilor provocări ale lumii contemporane în ceea ce privește imaginea și rolul femeii, respectiv al bărbatului în societate și în familie. Puteți să ne relatați, pe scurt, care au fost concluziile?

B.G.V.: Constat că de-a lungul timpului au avut loc o serie de metamorfoze, schimbări care au determinat reconstrucţia individului și implicit, a societăţii actuale. Este vorba despre un ritm alert al acestor schimbări pe care le putem observa în viaţa noastră de zi cu zi. Pe de altă parte, odată cu pandemia COVID-19, am observat o accelerare a tuturor acestor metamorfoze. Astfel, vorbim de reconstrucţia sinelui, reinventarea și adaptarea la noile condiţii de viaţă, precum și autoactualizarea permanentă a individului, oferind imaginea traseului schimbărilor status-rolului femeii și ale bărbatului în societate, respectiv în familie. Violenţa, sub o formă sau alta, face parte din cotidian, indiferent de schimbările actuale, având consecinţe grave la nivel micro-social și macro-social. În concluzie, violenţa, indiferent de gradul de intensitate sau formă, este o problemă de sănătate publică și trebuie tratată ca atare.

C.D.: În finalul interviului, vă rog să ne spuneți care sunt noile perspective ale societății românești în următoarea perioadă, în raport de problematica violenței?

B.G.V.: Ritmul alert al vieţii actuale face dificilă identificarea unei perspective viitoare privind, de exemplu, direcţia politicilor specifice de prevenire și combatere a violenţei de gen. Constat că majoritatea relaţiilor, fie economice, sociale, instituţionale sau de muncă, s-au mutat în mediul virtual, în on-line. Este vorba despre o nouă Eră marcată de procesul accelerat al digitalizării, fapt ce va schimba total interacţiunile umane. Acum, mai mult ca niciodată se pune accent pe prevenirea și combaterea violenţei cibernetice, care a fost reglementată în România prin intermediul Legii nr. 106/2020, pentru introducerea acestui nou concept în sfera violenței. Este clar faptul că România, ca parte a Uniunii Europene, a înregistrat o serie de demersuri legislativ-instituţionale, sciale și cultural-educaţionale care, într-un fel sau altul, contribuie la procesul continuu de prevenire și combatere a violenţei. Dovada acestor eforturi este redată de statistica oficială a instituţiilor de specialitate. Astfel, dacă observăm statistica privind cifrele raportate ale cazurilor de violenţă pe teritoriul României, vom constata o creștere de la an, la an. Acest lucru nu înseamnă neapărat că au crescut cazurile de violenţă, ci mai degrabă, după părerea mea, este dovada eforturilor statului de a diminua cifra neagră, neraportată a acestor cazuri. Fiecare caz raportat a beneficiat de asistenţă specializată. De asemenea, a crescut constat numărul centrelor de consiliere specifică, a adăposturilor de primire în regim de urgenţă a victimelor violenţei. Foarte importante sunt campaniile de informare și sensibilizare a populaţiei privind formele violenţei și efectele negative ale acesteia.

C.D.: Vă mulțumesc și vă urez inspirație și succes în proiectele următoare!

B.G.V.: Cu drag!

Mai multe detalii pentru cei interesați sunt disponibile la adresa:



Facebook

Apariție editorială: Septimiu Chelcea, Psihologia Publicității. Despre reclamele vizuale

Septimiu Chelcea, Psihologia Publicității. Despre reclamele vizuale, București, Editura Pro Universitaria, 2021 (302 p. 44,20 lei) Motto-ul cărții: „Publicitatea este știință, tehnică, artă și conștiință”. Ne face o deosebită plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea. Structura cărții cuprinde două părți: I) ABC-ul publicității (123 de pagini); II) Abordarea psihosociologică a publicității ...

AȘA A FOST? AȘA ÎMI ADUC AMINTE (I)

Am participat la reinstituționalizarea învățămntului sociologic în comunism și la prefacerea lui în capitalism. Despre aceste evenimente și despre „amănuntul biografic” depun mărturie. Nu încerc să adun pietricele și fire de nisip pentru a-mi ridica un soclu. Am păcatele mele. Și nu puține. Îmi atribui, totuși, calitatea de a nu ...

Exerciții de gândire sociologică: oscilația mondial/național

Mulți se întrebă: cum s-ar putea realiza o lume mondializată ? Acum, lumea este compusă din ”țări”. Dar economia pare să devină tot mai mondializată. Cum va putea lumea să fie în aceste condiții ?  Problema este că economia, în realitate, nu e atât de mondializată cum s-a tot spus. Toate ...

Există distinct o paradigmă a sociologiei românești?

Mi-am amintit o banalitate despre poziția specială a sociologiei. Uneori însă banalitățile sunt importante de avut în minte. Sociologia este știința societății. Dar e nevoie de o precizare care explodează simplitatea definiției. În primul rând, sociologia, prin  vocația ei e ”universală”, o știință de oriunde și oricând. Există lucrări de ...

AȘA A FOST? AȘA ÎMI ADUC AMINTE (II)

Asistent universitar: nici student, nici profesor  Oricât ar fi de prozaic, mi-am cerut transferul la Universitate şi pentru că asistenţii stagiari primeau un salariu mai mare decât cercetătorii stagiari în institutele Academiei R.S.R. Prin Ordinul Nr. 1595 din 8.11.1968, semnat de Rectorul prof. dr. doc. Jean Livescu, am fost numit „în ...

Sociologii în comunism. Începuturile unei profesii fără statut*

Notă. Profesorul Septimiu Chelcea a avut bunăvoința de a-mi acorda acest interviu online pentru volumul în pregătire. Lucrarea reunește amintirile absolvenților din Promoția 1975. Sorin Mitulescu: Domnule profesor ați predat cursul de „Metode și tehnici de cercetare sociologică” la seria noastră. Cu toată stima, aș vrea să vă adresez câteva întrebări ...

Binele și infantilizarea

Libertatea de a gândi  Libertatea de a gândi a fost totdeauna un fel de boală. Iată-ne vindecați! Asta o spunea eseistul Philippe Muray în anii 1990. Zilele astea mi-am amintit de analiza psihanalitică a socialismului din România,  pe care o face Vasile Dem Vasilescu în cartea În căutarea sinelui (2014). El vorbește ...

Unde începe și unde se termină fericirea la actori – III

Experiența 5 Actorul B, creează liniștit în marile teatre din România și, mai mult decât atât, reușește să își aloce timp și pentru spectacole independente, turnee, filme, reclame ș.a.m.d. . Un actor complex, talentat, dedicat – o vedetă în adevăratul sens al cuvântului apreciat de public pentru munca și talentul său. ...