Violenţa bazată pe gen: abordări teoretice esenţiale, Editura Sigma Educațional (București, 2020, 191 de pagini).
C.D.: În primul rând vă felicit pentru publicarea acestei cărți. Având în vedere experiența dumneavoastră în problematica violenței, atât din perspectiva cercetătorului științific în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, dar și din cea a practicianului în asistenţa socială a victimei violenţei în relaţia de cuplu, vă rog să ne spuneți cum a apărut ideea acestei cărţi.
B.G.V.: Bun găsit. Vă mulţumesc. Mă bucur că am ocazia să pot spune câteva cuvinte despre această lucrare. Ţin să mulţumesc Editurii Sigma Educaţional, precum și colegei mele, C.S.I, Dr. Simona Stănescu, pentru ideea acestui interviu. Studiez tema violenţei încă din anul 2002, atunci când am început să urmez cursurile Facultăţii de Sociologie și Aststenţă Socială, Universitatea București, sub îndrumarea doamnei Profesor Universitar Doctor C.S.I, Elena Zamfir, căreia doresc să-i mulţumesc pentru tot. Ulterior am urmat cursurile Masterului de Psihologie Socială Aplicată și apoi Doctoratul în sociologie pe tema violenţei în relaţia de cuplu. Din anul 2002 și până în prezent nu am încetat să descopăr lucruri noi în domeniul complex al violenţei. Ideea acestei cărţi a apărut în urmă cu patru ani. Este un proiect la care am lucrat constant. De altfel, violenţa de gen este un subiect foarte vast, stufos, iar lucrarea de faţă oferă o introducere în problematică. Stilul este fluid și am dorit să fie ușor accesibil publicului larg. Violenţa a existat din toate timpurile, manifestându-se într-o formă sau alta la toate civilizaţiile lumii. Totodată, este cert, pandemia COVID-19 înseamnă o criză sanitară la nivel mondial, fără precedent. Practic ne-a transportat pe toţi într-o altă realitate ale cărei reguli, pentru început, nu le cunoaștem foarte bine. Cu toate acestea, violenţa nu încetează să existe, în ciuda reconfigurării rutinei zilnice a fiecăruia dintre noi și a transformării lumii așa cum o știam odată.
C.D.: Parcurgând cartea „Violenţa bazată pe gen: abordări teoretice esenţiale”, am constatat că are o construcție teoretică foarte complexă și completă, iar cititorul, fie din perspectiva unui specialist sau doar a unui om interesat să aprofundeze problematica, nu va fi dezamagit. Ce anume ați avut în vedere în structurarea cărții?
B.G.V. :Cartea se concentrează pe analiza formelor violenţei de gen la care sunt supuse femeile și fetele, la nivel naţional și internaţional, fiind compusă din cinci mari părţi. Este o introducere într-un domeniu extrem de vast și complex așa cum este violenţa. Prima parte oferă o retrospectivă teoretică a agresivităţii și violenţei de gen, alături de principalele teorii explicative privind tabloul cauzalităţii specifice. A doua parte oferă o analiză a politicilor sociale de prevenire și combatere a violenţei de gen la nivel naţional și internaţional. Prin intermediul analizei secundare de date, a treia parte a cărţii face o succintă analiză statistică privind tendinţele și ritmurile violenţei de gen. A patra parte, trece în revistă noile provocări ale lumii contemporane privind imaginea femeii și a bărbatului în cadrul societăţii și în familie. A cincea și ultima parte a cărţii vine cu o serie de concluzii în urma cărora sunt oferite mai multe soluţii privind problemele identificate de-a lungul analizei violenţei de gen. Totodată, lucrarea conţine o vastă bibliografie de specialitate, oferind cititorului posibilitatea de a se familiarize cu problema violenţei de gen.
C.D.: În partea a patra a cărţii aţi realizat o analiză asupra noilor provocări ale lumii contemporane în ceea ce privește imaginea și rolul femeii, respectiv al bărbatului în societate și în familie. Puteți să ne relatați, pe scurt, care au fost concluziile?
B.G.V.: Constat că de-a lungul timpului au avut loc o serie de metamorfoze, schimbări care au determinat reconstrucţia individului și implicit, a societăţii actuale. Este vorba despre un ritm alert al acestor schimbări pe care le putem observa în viaţa noastră de zi cu zi. Pe de altă parte, odată cu pandemia COVID-19, am observat o accelerare a tuturor acestor metamorfoze. Astfel, vorbim de reconstrucţia sinelui, reinventarea și adaptarea la noile condiţii de viaţă, precum și autoactualizarea permanentă a individului, oferind imaginea traseului schimbărilor status-rolului femeii și ale bărbatului în societate, respectiv în familie. Violenţa, sub o formă sau alta, face parte din cotidian, indiferent de schimbările actuale, având consecinţe grave la nivel micro-social și macro-social. În concluzie, violenţa, indiferent de gradul de intensitate sau formă, este o problemă de sănătate publică și trebuie tratată ca atare.
C.D.: În finalul interviului, vă rog să ne spuneți care sunt noile perspective ale societății românești în următoarea perioadă, în raport de problematica violenței?
B.G.V.: Ritmul alert al vieţii actuale face dificilă identificarea unei perspective viitoare privind, de exemplu, direcţia politicilor specifice de prevenire și combatere a violenţei de gen. Constat că majoritatea relaţiilor, fie economice, sociale, instituţionale sau de muncă, s-au mutat în mediul virtual, în on-line. Este vorba despre o nouă Eră marcată de procesul accelerat al digitalizării, fapt ce va schimba total interacţiunile umane. Acum, mai mult ca niciodată se pune accent pe prevenirea și combaterea violenţei cibernetice, care a fost reglementată în România prin intermediul Legii nr. 106/2020, pentru introducerea acestui nou concept în sfera violenței. Este clar faptul că România, ca parte a Uniunii Europene, a înregistrat o serie de demersuri legislativ-instituţionale, sciale și cultural-educaţionale care, într-un fel sau altul, contribuie la procesul continuu de prevenire și combatere a violenţei. Dovada acestor eforturi este redată de statistica oficială a instituţiilor de specialitate. Astfel, dacă observăm statistica privind cifrele raportate ale cazurilor de violenţă pe teritoriul României, vom constata o creștere de la an, la an. Acest lucru nu înseamnă neapărat că au crescut cazurile de violenţă, ci mai degrabă, după părerea mea, este dovada eforturilor statului de a diminua cifra neagră, neraportată a acestor cazuri. Fiecare caz raportat a beneficiat de asistenţă specializată. De asemenea, a crescut constat numărul centrelor de consiliere specifică, a adăposturilor de primire în regim de urgenţă a victimelor violenţei. Foarte importante sunt campaniile de informare și sensibilizare a populaţiei privind formele violenţei și efectele negative ale acesteia.
C.D.: Vă mulțumesc și vă urez inspirație și succes în proiectele următoare!
B.G.V.: Cu drag!
Mai multe detalii pentru cei interesați sunt disponibile la adresa:
