Romania Sociala logo
Menu

Interviu cu Lucian Sfetcu, autorul lucrării „Introducere în studiul schimbării organizaționale”, București: Pro Universitaria, 2021

autor:   27 December 2022  

Lucian Sfetcu este doctor în Sociologie și lector universitare în cadrul Departamentului de Sociologie şi Asistenţă Socială, Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Pe lângă sociologia organizațiilor autorul arată un interes deosebit și pentru teme precum leadership-ul în organizații, politici și practici de angajare sau noi moduri de organizare a muncii. Recent, el a publicat „Introducere în studiul schimbării organizaționale” (2021: Pro Universitaria), unde prezintă o teză pe tema schimbării organizaționale.

  • În primul rând aș vrea să vă felicit pentru apariția acestui volum. Ce anume v-a motivat să abordați această temă?

Vă mulțumesc pentru apreciere! Motivația pentru abordarea acestei teme a venit cumva firesc, ca urmare a experienței acumulate în colaborările avute cu mai multe organizații non-guvernamentale cu activități în sfera socială, într-o perioadă plină de oportunități dar și foarte provocatoare pentru acestea. Atunci am sesizat nevoia ONG-urilor cu care lucram pentru un grad mai ridicat de flexibilitate, pentru un model mai bun de organizare a activităților, care să le permită să reducă din vulnerabilitatea și dependența față de anumiți factori externi.

  • Care credeți că este traiectoria viitoare a sistemului de organizare în ONG-urile din țară?

ONG-urile din România sunt tot mai dinamice și sunt conduse de idealuri din ce în ce mai îndrăznețe, ceea ce face ca acestea să caute și chiar să găsească modalități din ce în ce mai inovative de organizare, care să le sprijine cât mai mult în atingerea obiectivelor propuse. Nu cred că există un model ideal de organizare, dar cred că organizațiile flexibile, capabile să se adapteze repede schimbărilor din mediu, sunt cele care vor reuși să se dezvolte cel mai frumos în timp.

  • Cui îi este dedicată această lucrare?

Tuturor celor care doresc o foarte scurtă introducere în teoria organizațiilor, a schimbării și dezvoltării acestora, cât și celor care doresc să afle câteva detalii despre „viața” unei organizații non-guvernamentale care atrage fonduri europene și dezvoltă proiecte sociale în România, cu plusurile și cu minusurile acestui tip de activitate.

  • Care credeți că este rolul unui sociolog specializat în sociologia organizațiilor, dar nu numai, în sistemul ONG-urilor?

Rolul sociologului, specializat sau nu în sociologia organizațiilor, este unul important în general, în orice tip de organizație dar, într-adevăr, mai cu seamă în organizațiile non-guvernamentale cu scop social, de unde acesta nu trebuie să lipsească. Cred că sociologul are un rol important în organizarea și dezvoltarea activităților organizațiilor, în optimizarea proceselor și în operaționalizarea obiectivelor propuse. Prin studiul interacțiunilor și dinamicilor dintre angajați, voluntari, finanțatori și beneficiari, acesta poate optimiza atât pozițiile fiecăruia dintre aceștia, astfel încât să facă cu pasiune ceea ce fac, cât și modul de abordare a diverselor situații.

  • Cum credeți că se pot ajuta ONG-urile după lecturarea cărții dumneavoastră?

Cred că, pentru ONG-urile cu scop social aflate la început de drum, lectura cărții poate oferi un orizont, poate da naștere câtorva idei de organizare, de construire a dinamicilor dintre departamente și dintre oameni. Dacă ne gândim la organizații consacrate, acestea pot găsi în această lucrare idei și modalități noi de organizare, cât și un cadru de analiză a ceea ce fac deja, în vederea îmbunătățirii și optimizării unor procese și arii pe care le consideră problematice, a creșterii în direcțiile dorite și chiar pentru simpla diagnoză a stării de fapt, stare care poate fi în mod considerabil diferită de cea percepută.

  • Am înțeles că această lucrare reprezintă teza dumneavoastră de doctorat. Din această perspectivă, ce sfat le-ați putea da doctoranzilor care, ca și dumneavoastră, se confruntă cu o carență în literatura de specialitate pe domeniul studiat?

 Cartea nu este într-un totul teza mea de doctorat, dar conține părți importante ale acesteia. Nu consider că m-am confruntat cu o carență în literatura de specialitate, poate în literatura în limba română, dar în literatura internațională există suficiente repere pe această temă. Sfatul pe care îl dau tuturor studenților mei, încă din primul an de facultate, este să citească mult și să citească literatură de specialitate în limbi de circulație internațională, în primul rând în limba engleză, pentru că în această limbă este publicată cea mai mare parte a literaturii științifice.

  • Ce proiecte de cercetare aveți planificate în viitor?

Interesele mele de cercetare gravitează în continuare în aria organizațiilor. Tema schimbării organizaționale reprezintă un interes constant pentru mine, dar mă preocupă și unele teme adiacente precum leadership-ul în organizații, politici și practici de angajare, noi moduri de organizare a muncii și altele.

  • Vă multumim pentru timpul acordat!

Mai multe detalii privind cartea se găsesc la link-ul : https://www.prouniversitaria.ro/carte/introducere-in-studiul-schi



Facebook

Personalitatea machiavelică

Din 1968, când Richard Christie, profesor de psihologie socială la Columbia University (Canada), și Florence L. Geis, profesoară de psihologie la University of Delaware (SUA), au publicat primul studiu în care s-a folosit termenul „machiavelism” și până în prezent, s-au scris numeroase cărți și aticole științifice despre această trăsătură de ...

România deleuziană. Fragmentul XLIX (49) despre milă (VII)

James Tissot „Suite de l’enfant prodigue : le depart”- (vers 1880) [Musée des Beaux-Arts de Nantes] Mila ca bunătate „Un om avea doi fii. Şi a zis cel mai tânăr dintre ei tatălui său: Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine din avere. Şi el le-a împărţit averea. Şi nu după ...

Avuţia naţională a României

Semnalăm apariţia volumul colectiv Avuţia naţională a României, coordonator prof. univ. dr. Florin Georgescu, autori Gheorghe Gherghina, Bogdan Cozmâncă, Florian Neagu, Liliana Pintilia, Livia Drăguşin. Lucrarea are la bază analizele privind formarea şi evoluţia capitalului şi a capitalismului în România de după 1989 realizate de Florin Georgescu în Capitalul în România ...

Gelozia la locul de muncă

Etimologic, cuvântul „gelozie”, provenit din limba greacă, semnifică un „Sentiment chinuitor provocat de bănuiala sau certitudinea că persoana iubită nu este fidelă” (vezi Dicționar esențial de neologisme al limbii române, 2009, p. 411). De remarcat că această definiție corespunde doar „geloziei romantice”, termen introdus în vocabularul psihologiei în anul 1981 ...

Gelozia retroactivă, o temă de cercetare excentrică?

Gelozia implică trei entități: două persoane care sunt într-o relație emoțională și o a treia persoană care amenință real sau virtual relația. Când cea de-a treia persoană primejduiește relația romantică numai prin amintirea sa, vorbim despre „gelozie retroactivă” (sau „gelozie retrospectivă”). Spre deosebire de gelozia romantică orientată spre viitor, gelozia ...

Coordonate statistice privind îmbătrânirea populației României

Acest articol reprezintă o sinteză din studiul Demographic Ageing. Romania in the European Context, realizat în co-autorat și publicat în Romanian Journal of Population Studies (2022), la care am adăugat o serie de considerații ținând cont de datele provizorii de la Recensământul Populației și Locuințelor runda 2021, publicate de Institutul ...

Cercetare, militantism : pragul

Punere în oglindă  Am scris despre cuplul sociologie/literatură , pentru că literatura poate alimenta imaginația sociologică, în descrierea de situații, tipuri de personaje și interacțiuni între personaje .  Sociologia s-a îndepărtat de literatură pentru a se constituie ca disciplină, dar literatura era sociologică înainte de constituirea sociologiei ca disciplină. Să ne gândim de ...

O poveste de neadormit copiii petrecută în 31 decembrie 1989

Povestea de mai jos trimite, poate, pe oricare dintre noi, la gândul rolului întâmplărilor cu miez și coajă din viața noastră cea de toate zilele și nopțile. Mai ales a celor deosebite, importante pentru semnificația lor venită din lumina și negurile ceremonialelor de trecere de la un an la altul. ...