Romania Sociala logo
Menu

Interviu cu Meda Gâlea, câștigătoarea premiului „Petre S. Aurelian” în științe economice al Academiei Române

autor:   11 December 2023  

Interviu cu Meda Gâlea, câștigătoarea premiului „Petre S. Aurelian” în științe economice al Academiei Române, secția de Științe economice, juridice și sociologice pentru volumul Meda Gâlea (2021) Managementul strategic al cercetării științifice, Editura Mega, Cluj-Napoca

Felicitări pentru premierea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum?

Mulțumesc frumos. Managementul strategic al cercetării științifice este în cea mai mare parte rezultatul cercetării mele doctorale, atât componenta teoretică și cea aplicativă, la care am adăugat doar anumite date statistice și câteva revizii structurale. Premisa cărții pornește de la faptul că eu am întreprins un pionierat, realizând în principal cercetarea cercetării științifice din Academia Română, urmărind anumite aspecte de management. Rezultatele obținute de mine au fost apreciate ca fiind de interes, ceea ce m-a determinat să-mi asum și diseminarea cu ISBN. Interesant este însă, cum am ajuns să realizez cercetarea doctorală și premisa acestui demers. Acum aproape zece ani, aveam o experiență importantă în activitățile suport pentru cercetarea științifică din cadrul Filialei Iași și trebuiau propuse măsuri pentru gestionarea finanțării care era, și este în continuare, total neacoperitoare nevoilor. Auzeam sloganul că finanțarea urmează performanța și așa am ajuns la concluzia că trebuie să depășesc granița departamentului financiar-contabilitate și să adun elemente care dovedesc performanța noastră instituțională, crezând că aș putea fundamenta mai bine necesarul de resurse financiare și să-i convingem pe ”finanțatori” că merităm asta. Pe de altă parte, lipsa de predictibilitate a finanțării și ideea că nu toate domeniile de cercetare au nevoi financiare identice, m-au determinat să-mi pun problema reacției în situația fluctuației bugetului alocat. Suplimentarea finanțării este ușor de gestionat de oricine și oricând, însă ce se întâmplă și cum reacționează decidenții din interiorul sistemului de cercetare bugetar, în situația în care finanțarea de bază scade, știind de exemplu că, unele sunt nevoile de resurse ale cercetătorilor care lucrează în domenii precum medicina sau chimia și cu totul altele sunt cele ale cercetătorilor din domenii precum filozofie sau teologie.

Care au fost cele mai mari provocări întâmpinate în realizarea volumului?

Provocarea principală a fost realizarea cercetării în sine, deoarece alte studii care să privească ceea ce urmăream eu cu prioritate, despre entități publice de cercetare din România, nu erau sau cel puțin eu nu le-am identificat și o vreme m-am găsit într-o situație de derută. Am cules cu greu date primare despre intrările de resurse și ieșirile de rezultate privitoare la Academia Română, pe care am încercat să le ordonez și prelucrez astfel încât să pot extrage o serie de concluzii relevante. În mod distinct cea mai mare provocare a reprezentat-o identificarea datelor pentru validarea modelului decizional PRA-nX. Date publice structurate, comparabile și continue, despre resursele consumate și rezultatele obținute sunt foarte, foarte puține. Aproape sigur această problemă o să se rezolve destul de cutând prin informatizarea funcționării sistemelor publice și prin monitorizarea electronică și a rezultatelor.

Cui se adresează lucrarea dumneavoastră?

Lucrarea se adresează în principal practicienilor managementului din entităților publice de cercetare științifică, dar și altor persoane interesate de a aplica în practică instrumente manageriale validate științific. Eu mi-am permis să-i spun ghid pentru practicienii managementului strategic instituțional din entitățile de cercetare științifică, cu toate că cineva mi-a spus că dacă schimbăm în principal livrabilelor analizate, modelul decizional este perfect pretabil și pentru alte instituții publice, cum ar fi cazul universităților. Separat, având în vedere faptul că în una din părțile aplicative am cules și prelucrat atât date socio-demografice, cât și date privind activitatea individuală în cadrul Academiei Române, dar și percepții privind anumite instrumente de lucru ori resurse, rezultate ori performanță, apreciez că această lucrare poate fi utilă și altor specialiști care studiază relații ori comportamente ale persoanelor, implicarea în activități coneze activității de bază ale unor grupuri profesionale.

Ce mesaj ați dori să adresați cititorilor interesați de această carte?

S-o citească știind că este scrisă cu gândul de a fi un instrument de lucru de folos pentru cei care aplică știința managementului în entitățile publice, în special cele de cercetare, dar nu numai. Că partea care dezvoltă aspecte despre sistemul decizional bazat pe modelare matematica poate fi o bună sursă de inspirație pentru intervenții practice. În carte vor găsi atât informații generale despre concepte teoretice de bază utilizate în management, dar și date despre unele elemente specifice cercetării științifice: resurse, tradiții, analize comparative etc. Cartea poate fi de folos și pentru că este presărată adesea cu opinii care sintetizează experiențe practice, dar și importante aspecte din numeroase lucrări științifice.

Care sunt principalele concluzii rezultate în urma realizării cercetării științifice?

În cercetarea întreprinsă de mine am pornit de la un set de premise, având un scop precis, am definit două obiective generale și am urmărit testarea a 10 ipoteze. Concluziile sunt numeroase, însă cele mai importante, care ar putea fi valorificate și în practică sunt în opinia mea cele care privesc alocarea de resurse pe institute sau centre de cercetare. Astfel, peste două treimi dintre participanții la studiul realizat de mine apreciază că performanța institutului sau centrului ar trebui să fie criteriul principal în baza căruia să fie distribuite sumele din finanțarea de bază. Pe de altă parte, din răspunsurile și comentariile respondenților la studiu am observat că aceștia dețin importante cunoștințe despre elementele care stau la baza deciziilor de management, dar și dorință de implicare ceea ce-i transformă într-o resursă de valorificat pentru optimizarea funcționării sistemului urmărind atingerea cu succes a misiunii și a obiectivelor Academiei Române. Cu toate acestea, cel mai important rezultat al cercetării mele este dat de faptul că am reușit să construiesc, să testez și să validez un model decizional, denumit PRA-nX, care folosește variabile, coeficienți de multiplicare și indicatori de importanță și operează cu relații matematice. În același timp modelul dispune de un parametru, ales de către decident, care permite alocări cu valori intermediare și implicit reglarea atentă pe parcursul proceselor a ajustărilor bugetare. Modelul decizional poate sprijini procesul managerial bazat pe criterii de performanță asumată, urmărind dirijarea controlată a finanțării în funcție de performanța dovedită, adică de ceea ce ai făcut și cu ce resurse, dar și de țintele instituționale urmărite, adică de ceea ce-și propune instituția să facă în viitor. Nu în ultimul rând trebuie menționat faptul că activitatea managementului strategic al entităților de cercetare științifică se confruntă cu probleme particulare care au nevoie de implicare cu metode specifice deoarece și această activitate a devenit una de la care toți finanțatorii așteaptă rezultate cu impact imediat.

Care sunt direcțiile dumneavoastră de cercetare pe viitor?

Având în vedere faptul că fac parte din acea categorie de personal numit de puțina vreme „pracademic”, adică sunt și practiciană și academică, am libertatea să aleg temele în care mă implic și fac asta în principal în funcție de ceea ce cunosc măcar la un nivel de bază și unde cred că ar fi nevoie de adus ceva nou și util, care necesită și o abordare pe baze științifice nu doar procedural-legislative sau de cutumă. În prezent lucrez la în două proiecte distincte, unul vizează analiza instrumentelor de lucru utilizate în managementul entităților publice urmărind cu prioritate legătura dintre forma, conținutul și elementele de continuitate, ori de discontinuitate, cu efecte asupra performanței entităților. Separat am fost cooptată de o energică echipă de cercetare care vizează studiul lanțurilor scurte de aprovizionare, comportamentul consumatorilor și altele.

În final țin să precizez că la prezentarea publică a rezultatelor cercetării doctorale, unul dintre membrii comisiei a apreciat lucrarea ca fiind una de ”utilitate publică” ceea ce mi-a dat curaj să continui.

Vă mulțumim pentru timpul acordat!

Volumul este disponibil în Biblioteca Virtuală de Sociologie la adresa:

O recenzie a volumului este disponibilă în revista Sociologie Românească la adresa:

https://revistasociologieromaneasca.ro/sr/article/view/1794


Facebook

Sociologia literaturii în anii `80. O discuție cu Mihai Dinu Gheorghiu.

1. În prefața la Economia bunurilor simbolice a lui Bourdieu pe care ați tradus-o și publicat-o în 1986 (la editura Meridiane)  erați deja preocupat de receptarea discursului sociologic în sfera culturii „artistice”. Era o atitudine generată de situația din cultura românească a epocii sau un ecou al scrierilor lui Bourdieu ...

Alegeri haotice : noiembrie 2024. Nevroze și anomalii colective

Între normalitate și patologie  Și dacă am încerca să brodăm o serie de lecturi posibile despre turul întâi din campania electorală/noiembrie 2024 ? Ne-am gândit la o lectură comunicațională, în care să interpelăm interacțiuni și iritante în comunicare, în contextul de campanie electorală.  Și începem cu contextul. El a fost taxat de analiști ...

O discuție cu profesor Zoltan Rostas: incursiune „optzecistă” în lumea sociologilor interbelici

1. Domnule profesor, astăzi sunteți recunoscut ca autor de succes a numeroase cărți de istorie orală. Cum a ajuns să vă preocupe, în anii ’80, acest domeniu? Am invocat deseori momentul Congresul Internațional de Științe Istorice din 1980, dar rădăcinile le găsesc în apariția neîncrederii în sociologia cantitativistă, care a ajuns ...

Discuție cu un sociolog al științei din România anilor ` 80, profesorul american  Vasile Pirău[1]

1.       Dragă Vasile Pirău, ce făceai în 1987 ? Cum evolua pe atunci cariera ta ? Era apropierea unui filosof (prin formație) de sociologie, una de conjunctură sau avea radăcini intelectuale mai adânci ?  Când mă gândesc la anii dinainte de 1990 (anul când am plecat la studii in SUA), mi ...

DEZBATERE DE CARTE – Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023.

DEZBATERE DE CARTE Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023. Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane 31 octombrie 2024 Dezbatere România în crizăDownload

Detectarea egoismului propriu și a egoismului altora

Este posibil ca, în anumite situații, comportamentul egoisit să fie bun și în alte situații să fie rău. Abraham Maslow Ne-am obișnuit să catalogăm egoismul ca fiind o caracteristică de personalitate negativă iar opusul său, altruismul, ca o virtute. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. În acord cu rezultatele cercetărilor moderne din ...

Nostalgia, o emoție dulce-amăruie

Nostalgia consolidează relațiile sociale. Tim Wildschut Ne este dor de cineva drag ce nu mai este printre noi, ne este dor de părinții care s-au stins, de prietenii care nu mai sunt, de iubita sau iubitul care ne-a părăsit, sau de anii tinereții, de un eveniment fericit din trecut. Psihologii numesc o ...

Interviu cu Tudorel-Constantin Rusu, autorul volumului „Ethos, Pathos și Logos. Resurse ale oratoriei clasice în discursul pastoral”

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava este unul din cele opt centre de orientare în cariera de cercetător înființate la nivelul celor opt Regiuni de Dezvoltare ale României și susținute prin programul PNRR. Acesta deservește Regiunea de ...