Romania Sociala logo
Menu

Interviu cu Mihai Stelian Rusu, co-autor al cărții “Politici ale memoriei în România postsocialistă. Atitudini sociale față de redenumirea străzilor și înlăturarea statuilor”

autor:   16 January 2023  

Interviu cu Mihai Stelian Rusu, co-autor al cărții Mihai Stelian Rusu și Alin Croitoru, Politici ale memoriei în România postsocialistă. Atitudini sociale față de redenumirea străzilor și înlăturarea statuilor, Institutul European, Iași, 2022.

  • Câteva cuvinte despre ideea apariției cărții: de ce este important să studiem denumirile stradale? De ce este importantă politica onomastică?
  • O cercetare sociologică despre semnificația numelor de străzi și politicile memoriale ale monumentelor publice riscă să ridice multe sprâncene ironice. Cu atât mai mult într-o țară care se confruntă cu o infrastructură rutieră precară iar în multe orașe mai există drumuri neasfaltate și trotuare nepavate, o astfel de cercetare bifează toate criteriile pentru a fi întâmpinată cu proverbiala desconsiderare „Țara arde și babele se piaptănă”. Vorbă pe care am auzit-o de nenumărate ori ca reacție spontană la preocuparea mea pentru politicile (re)denumirilor stradale și ale simbolisticii spațiului public în general. Fără îndoială că infrastructura materială a spațiului public alcătuită din sistemul de transport și comunicații (autostrăzi și căi ferate, șosele și trotuare, tuneluri și viaducte) este deosebit de importantă și modelează calitatea vieții de care se bucură cetățenii. Acestea fiind spuse, nu trebuie minimalizată nici importanța suprastructurii simbolice a aceluiași spațiu public, alcătuit, printre altele, din denumirile atribuite locurilor (străzi, școli, instituții publice, parcuri și alte obiective geografice). Aceasta deoarece sistemul de denumiri stradale definește o geografie simbolică și înscrie în spațiu o memorie publică. Nomenclatorul stradal reflectă, de fapt, valorile politice, memoriile istorice și simbolurile identitare care definesc o comunitate. Prin eroii pe care alege să îi glorifice, prin episoadele istorice pe care le comemorează și prin simbolurile pe care le celebrează, denumirile străzilor constituie un amplu proiector axiologic, memorial și identitar în care putem observa prin cine și ce se definește o anumită comunitate politică. Așadar, numele de străzi sunt importante – dincolo de funcția lor pragmatică de orientare spațială – pentru că ne oferă o fereastră toponomastică prin care să înțelegem mai bine identitățile colective, alături de interferențele lor cu puterea politică și cultura spațiului public.
  • Care au fost principalele provocări în elaborarea volumului?
  • În volumul nostru, analizăm politicile redenumirilor stradale și a înlăturării monumentelor din spațiul public petrecute în România după schimbarea de regim din decembrie 1989. Ne-am propus să obținem o perspectivă comprehensivă care să dea seama de acest proces atât în dimensiunea lui factuală (străzile redenumite și monumentele înlăturate) cât și în dimensiunea lui atitudinală (modul în care oamenii se raportează la toate aceste reconfigurări simbolice survenite la nivelul spațiului public). Provocarea majoră a constat în a reuși să dezvoltăm o abordare metodologică prin care să surprindem această realitate multidimensională (denumiri stradale și monumente publice ca artefacte memoriale, pe de o parte, și atitudinile sociale față de redenumirea și înlăturarea lor, pe de altă parte). O altă provocare a fost cea legată de datele empirice: până în prezent, nu există o bază de date integrată care să includă toate denumirile străzilor din România și cu atât mai puțin redenumirile acestora de după 1989. Împreună cu echipa de cercetare a proiectului „Politicile (re)denumirilor stradale: geografii simbolice și spații identitare în România postsocialistă” (PN-III-P1-1.1-TE-2019-0238) am construit baza de date NAMESCAPE care ne-a permis să analizăm statistic tiparele redenumirilor survenite în nomenclatoarele stradale ale orașelor românești în perioada postcomunistă. Apoi, am derulat o anchetă sociologică la nivel național (pe baza unui chestionar administrat online) prin intermediul căreia am cules date atitudinale de la un eșantion neprobabilistic de peste 1.100 de respondenți. Pe baza acestor date empirice am putut realiza analizele statistice cu ajutorul cărora să explorăm diverse aspecte care relevă modul în care se raportează indivizii față de redenumirile străzilor și transformarea simbolică a spațiului simbolic în România postcomunistă.
  • Cum intenționați să continuați cercetarea? Care sunt planurile de viitor în această direcție?
  • Cartea pe care am scris-o împreună cu Alin Croitoru – Politici ale memoriei în România postsocialistă: atitudini sociale față de redenumirea străzilor și înlăturarea statuilor (Iași: Editura Institutul European, 2022) – a valorificat bazele de date toponimice și atitudinale dezvoltate pentru a surprinde situația la nivel național. De unul singur, am aprofundat acest demers printr-o cercetare ulterioară centrată pe decelarea politicilor spațiului public la nivelul Sibiului. Această focalizare pe un areal geografic mai restrâns mi-a permis să fac tranziția de la o abordare general-abstractă la una particular-concretă. Mai exact, în chestionarul online prin care am cules date atitudinale și de opinie în rândul sibienilor am putut introduce referințe la denumiri de locuri și monumente publice specifice (cum ar fi, de exemplu, întrebări legate de o eventuală redenumire a B-dului G-ral Vasile Milea, a Colegiului Național „Octavian Goga” sau referitoare la oportunitatea amplasării statuii baronului Samuel von Brukenthal recent inaugurată în Piața Mare). Dacă cercetarea realizată la nivel național avansează o perspectivă de ansamblu asupra transformărilor simbolice ale spațiului public în România postcomunistă, demersul realizat la nivel local în Sibiu dezvoltă o perspectivă granulară, capabilă să surprindă nuanțe mult mai fine ale atitudinilor sociale față de aceste schimbări. Cele două abordări sunt complementare și se completează reciproc, oferind perspective macro și micro asupra aceluiași fenomen. Rezultatele studiului focalizat pe Sibiu au fost și ele sistematizate într-o monografie al cărui autor sunt, publicată de curând cu titlul Locuri ale memoriei: politicile simbolice ale spațiului public într-un oraș memorial (Sibiu: Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2022).
  • Mulțumim și vă urăm mult succes în dezvoltarea acestei foarte importante și actuale cercetări!

Pentru mai multe detalii a se vedea https://www.euroinst.ro/titlu.php?id=1736



Facebook

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Provincialismul. Cheie de lectură posibilă a tranziției

1. Punctul de plecare Lectura recentă a trei intervenții publicate în 2023 și 2024 mi-a apărut emblematică.  Este vorba de o serie de texte de analiză politică apărute sub titlul generic România ca proiect geopolitic și interesul național în contextul dezordinii mondiale, sub semnătura analistului politic Adrian Severin. Și de   cartea ...