Interviu cu Mihai Stelian Rusu, co-autor al cărții Mihai Stelian Rusu și Alin Croitoru, Politici ale memoriei în România postsocialistă. Atitudini sociale față de redenumirea străzilor și înlăturarea statuilor, Institutul European, Iași, 2022.

• Câteva cuvinte despre ideea apariției cărții: de ce este important să studiem denumirile stradale? De ce este importantă politica onomastică?
• O cercetare sociologică despre semnificația numelor de străzi și politicile memoriale ale monumentelor publice riscă să ridice multe sprâncene ironice. Cu atât mai mult într-o țară care se confruntă cu o infrastructură rutieră precară iar în multe orașe mai există drumuri neasfaltate și trotuare nepavate, o astfel de cercetare bifează toate criteriile pentru a fi întâmpinată cu proverbiala desconsiderare „Țara arde și babele se piaptănă”. Vorbă pe care am auzit-o de nenumărate ori ca reacție spontană la preocuparea mea pentru politicile (re)denumirilor stradale și ale simbolisticii spațiului public în general. Fără îndoială că infrastructura materială a spațiului public alcătuită din sistemul de transport și comunicații (autostrăzi și căi ferate, șosele și trotuare, tuneluri și viaducte) este deosebit de importantă și modelează calitatea vieții de care se bucură cetățenii. Acestea fiind spuse, nu trebuie minimalizată nici importanța suprastructurii simbolice a aceluiași spațiu public, alcătuit, printre altele, din denumirile atribuite locurilor (străzi, școli, instituții publice, parcuri și alte obiective geografice). Aceasta deoarece sistemul de denumiri stradale definește o geografie simbolică și înscrie în spațiu o memorie publică. Nomenclatorul stradal reflectă, de fapt, valorile politice, memoriile istorice și simbolurile identitare care definesc o comunitate. Prin eroii pe care alege să îi glorifice, prin episoadele istorice pe care le comemorează și prin simbolurile pe care le celebrează, denumirile străzilor constituie un amplu proiector axiologic, memorial și identitar în care putem observa prin cine și ce se definește o anumită comunitate politică. Așadar, numele de străzi sunt importante – dincolo de funcția lor pragmatică de orientare spațială – pentru că ne oferă o fereastră toponomastică prin care să înțelegem mai bine identitățile colective, alături de interferențele lor cu puterea politică și cultura spațiului public.

• Care au fost principalele provocări în elaborarea volumului?

• În volumul nostru, analizăm politicile redenumirilor stradale și a înlăturării monumentelor din spațiul public petrecute în România după schimbarea de regim din decembrie 1989. Ne-am propus să obținem o perspectivă comprehensivă care să dea seama de acest proces atât în dimensiunea lui factuală (străzile redenumite și monumentele înlăturate) cât și în dimensiunea lui atitudinală (modul în care oamenii se raportează la toate aceste reconfigurări simbolice survenite la nivelul spațiului public). Provocarea majoră a constat în a reuși să dezvoltăm o abordare metodologică prin care să surprindem această realitate multidimensională (denumiri stradale și monumente publice ca artefacte memoriale, pe de o parte, și atitudinile sociale față de redenumirea și înlăturarea lor, pe de altă parte). O altă provocare a fost cea legată de datele empirice: până în prezent, nu există o bază de date integrată care să includă toate denumirile străzilor din România și cu atât mai puțin redenumirile acestora de după 1989. Împreună cu echipa de cercetare a proiectului „Politicile (re)denumirilor stradale: geografii simbolice și spații identitare în România postsocialistă” (PN-III-P1-1.1-TE-2019-0238) am construit baza de date NAMESCAPE care ne-a permis să analizăm statistic tiparele redenumirilor survenite în nomenclatoarele stradale ale orașelor românești în perioada postcomunistă. Apoi, am derulat o anchetă sociologică la nivel național (pe baza unui chestionar administrat online) prin intermediul căreia am cules date atitudinale de la un eșantion neprobabilistic de peste 1.100 de respondenți. Pe baza acestor date empirice am putut realiza analizele statistice cu ajutorul cărora să explorăm diverse aspecte care relevă modul în care se raportează indivizii față de redenumirile străzilor și transformarea simbolică a spațiului simbolic în România postcomunistă.

• Cum intenționați să continuați cercetarea? Care sunt planurile de viitor în această direcție?

• Cartea pe care am scris-o împreună cu Alin Croitoru – Politici ale memoriei în România postsocialistă: atitudini sociale față de redenumirea străzilor și înlăturarea statuilor (Iași: Editura Institutul European, 2022) – a valorificat bazele de date toponimice și atitudinale dezvoltate pentru a surprinde situația la nivel național. De unul singur, am aprofundat acest demers printr-o cercetare ulterioară centrată pe decelarea politicilor spațiului public la nivelul Sibiului. Această focalizare pe un areal geografic mai restrâns mi-a permis să fac tranziția de la o abordare general-abstractă la una particular-concretă. Mai exact, în chestionarul online prin care am cules date atitudinale și de opinie în rândul sibienilor am putut introduce referințe la denumiri de locuri și monumente publice specifice (cum ar fi, de exemplu, întrebări legate de o eventuală redenumire a B-dului G-ral Vasile Milea, a Colegiului Național „Octavian Goga” sau referitoare la oportunitatea amplasării statuii baronului Samuel von Brukenthal recent inaugurată în Piața Mare). Dacă cercetarea realizată la nivel național avansează o perspectivă de ansamblu asupra transformărilor simbolice ale spațiului public în România postcomunistă, demersul realizat la nivel local în Sibiu dezvoltă o perspectivă granulară, capabilă să surprindă nuanțe mult mai fine ale atitudinilor sociale față de aceste schimbări. Cele două abordări sunt complementare și se completează reciproc, oferind perspective macro și micro asupra aceluiași fenomen. Rezultatele studiului focalizat pe Sibiu au fost și ele sistematizate într-o monografie al cărui autor sunt, publicată de curând cu titlul Locuri ale memoriei: politicile simbolice ale spațiului public într-un oraș memorial (Sibiu: Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2022).

• Mulțumim și vă urăm mult succes în dezvoltarea acestei foarte importante și actuale cercetări!

Pentru mai multe detalii a se vedea https://www.euroinst.ro/titlu.php?id=1736