Romania Sociala logo
Menu

Interviu cu Sorin Mitulescu, coordonatorul volumului „Sociologi în comunism. Inceputurile unei profesii fără statut”

autor:   27 September 2022  

Stimate domnule Sorin Mitulescu, felicitări pentru volumul coordonat de dumneavoastră „Sociologi în comunism. Inceputurile unei profesii fără statut”, Editura Tritonic, 2021.

  • Vă rugăm să ne spuneți cum a luat naștere ideea unui asemenea volum?

Cartea se datorează într-o primă instanță pandemiei. În 2020 ar fi trebuit să organizăm o întâlnire a promoției 1975 (45 de ani de la absolvirea secției de sociologie din București). Nemaifiind posibilă o asemenea întîlnire fizică, am cerut colegilor să scrie câte o scurtă relatare privitoare la experiența lor personală la primul loc de muncă, în calitatea de atunci de foarte tineri sociologi. Au răspuns 24 sau 25 de absolvenți. Ideea inițială a fost ca această culegere de texte să circule printre colegi. Dar  eu, adunând contribuțiile (desigur diverse, inegale, unele strict la subiect, altele divagând cu mai mult sau mai puțin talent literar) mi-am dat seama că mă aflu în fața unui valoros material de istorie orală care ar merita aprofundat, analizat și în cele din urmă publicat. Așa a apărut ideea interviurilor de aprofundare (alăturate unora dintre evocări) ca și adăugarea unor interviuri cu foști profesori și totodată analizele transversale pe care le-am întreprins într-un capitol separat.

  • Care considerați că au fost principalele provocări ale profesiei de sociolog în ultimele decenii ale perioadei comuniste?

În România, în cei câțiva ani de de învățământ superior sociologic, se fomaseră în rândul studenților (dar și al cadrelor didactice) așteptări lipsite totuși de temei real privind perspectivele profesionale ale sociologilor. În schimb, la locurile de muncă, în multe cazuri exista o mentalitate nefavorabilă exercitării profesiei de sociolog. Nu peste tot, dar o asemenea mentalitate era predominantă. Și neîntâmplător, aceasta nici nu a fost vreodată, pe parcursul perioadei comuniste inclusă în nomenclatorul profesiilor reunoscute oficial. Pentru că – să recunoaștem – era foarte greu să folosești serviciile noilor specialiști și totodată să nu aduci atingere unor rânduieli deja tradiționale: proceduri birocratice, promovare bazată pe relații personale, ideologie egalitară, autoritarism, patriarhalism etc.

Pe de altă parte, nici pregătirea din facultate nu luase în considerare să-i înarmeze pe viitorii sociologi cu abilități specifice pentru a face față unui mediu ostil practicării unei sociologii academice.  Viitorii sociologi erau pregătiți ca și cum ar fi urmat să se insereze profesional în colective de cercetare extinsă, cu deosebire de tip cantitativ. Or aceste condiții nu erau îndeplinite aproape de nici un loc de muncă la care au fost repartizați colegii mei în vara lui 1975. Asta i-a obligat pe cei mai mulți dintre ei să inventeze diferite strategii de supraviețuire atât profesională cât și personală.

  • Care au fost strategiile de supraviețuire ale sociologilor?

Aceste strategii se conturează clar în paginile scrise de foștii absolvenți: de la reprofesionalizare la mularea pe nevoile și constrângerile unui  mediu conservator și birocratic și până la marginalizare și limitare la cultivarea propriei bunăstări (atât cât era posibil în acele vremuri). A lipsit în schimb aproape orice tentativă de solidarizare profesională ca și sprijinul din partea instituțiilor sociologice atâtea câte mai erau. De asemeni, publicarea unor rezultate ale cercetărilor  tinerilor sociologi se făcea cu  mare dificultate și selectivitate.

  • Ce aduce nou acest volum?

Volumul cred că este o bună contribuție la analiza unei perioade istorice despre care se vorbește mult dar se știe destul de puțin. De pildă repartizarea absolvenților de învățănmânt superior care astăzi nu se mai practică decât pentru sectoare limitate, cu bune și cu mai puțin bune. Este totodată o contribuție la istoria sociologiei de la noi dintr-o perspectivă mai puțin sau chiar deloc avută în vedere. Nu cred că a semănat această evoluție nici măcar cu experiențele din alte țări foste socialiste în aceeași perioadă. O asemenea experiență istorică unică, fără falsă modestie, cred că ar merita să fie cunoscută și pe plan internațional.

  • Vă mulțumim foarte mult pentru timpul acordat!

Mai multe detalii despre volum sunt disponibile la adresa: 

http://www.tritonic.ro/isbn-Sociologi_in_comunism_Inceputurile_unei_profesii_fara_status-978-606-749-555-3.htm



Facebook

Se poate vedea viitorul într-o bezea?

Termenii „recompensă imediată” și„recompensă amânată” nu sunt incluși în dicționarele de specialitate de la noi. În Encyclopedia of Social Psychology editată de Roy F. Baumeister și Kathleen D. Vohs, termenul „Delay of gratification”, pe care l-am echivalat în limba română cu„recompensa amânată”, este definit astfel: „Rezistență la impulsul de a ...

O temă de cercetare: aroganța

Aflăm din presă că un ministru sau altul refuză invitația comisiilor parlamentare de a se prezenta pentru a da explicații. Nu este acesta un semn de aroganță? Liderii partidelor politice, când sunt intervievați în direct la Tv, nu spun ce opinie au în legătură cu o problemă de interes vital ...

Discursul de recepție în Academia Română, intitulat „Sociologia și visul României“, susținut de acad. Cătălin Zamfir

Înregistrarea video a discursului de recepție în Academia Română, intitulat „Sociologia și visul României“, susținut de acad. Cătălin Zamfir, Directorul Institutului de Cercetare a Calității Vieții. Răspunsul a fost oferit de acad. Victor Voicu, președintele Secției de științe medicale. Evenimentul s-a desfășurat marți, 25 octombrie 2022, ora 10:00, în Aula ...

Un model societal în criză!

Auzim cuvântul criză la tot pasul. Șoferii de taxi, acești veritabili experți ai gândirii cotidiene, vecinii și pritenii, toți sunt preocupați de criză. La nivel discursului politic, criza a devenit o amenințare permanentă. Experții și cercetătorii încearcă să contureze domeniile de manifestare a crizei. Criza este climaterică, ecologică, medicalâ, energeticâ, ...

Interviu Flavius Mihalache – România rurală în noul capitalism: 1990-2020

Stănescu, Iulian, & Mihalache, Flavius (Eds.). (2022). „România rurală în noul capitalism: 1990-2020”, Pro Universitaria. Volumul colectiv România rurală în noul capitalism: 1990-2020 a fost coordonat de Flavius Mihalache alături de Iulian Stănescu şi reprezintă rezultatul muncii echipei formate din membri cercetători științifici ai Institutului de Cercetare a Calității Vieții, ai ...

Slum-urile și urbanismul neoliberal: Reflecții asupra unei cercetări de teren

În ultima săptămâna din octombrie s-a stins Mike Davis, un bine-cunoscut teoretician și istoric al orașelor, în special al celor americane. Printre cărțile sale de succes se numără Planet of Slums, Urban Involution and the Informal Working Class (2006). În această carte, Davis demonstrează cu date cantitative și calitative că ...

Lansarea volumului omagial ”In memoriam Cornel Constantinescu, un sociolog pentru comunitate”

Joi, 10 noiembrie, la initiativa Facultății de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie din cadrul Universității din Pitești a avut loc lansarea volumului omagial ”In memoriam Cornel Constantinescu, un sociolog pentru comunitate”, apărut recent la Editura ProUniversitaria.  La eveniment au participat cadre didactice din învățământul universitar și preuniversitar, colegi și ...

Compasiunea, emoție distinctă?

Cercetările referitoare la compasiune, în principal psihosociologice, se focalizează pe rolul compasiunii în relațiile interpersonale și pe expresia compasiunii, ca emoție distinctă, universală, împărtășită de antropoidele umane. Nu manifestăm compasiune – spre exemplu – când aflăm că o persoană, din neglijență, adormind cu țigara aprinsă în pat, și-a dat foc ...