Romania Sociala logo
Menu

Interviu cu Sorin Mitulescu, coordonatorul volumului „Sociologi în comunism. Inceputurile unei profesii fără statut”

autor:   27 September 2022  

Stimate domnule Sorin Mitulescu, felicitări pentru volumul coordonat de dumneavoastră „Sociologi în comunism. Inceputurile unei profesii fără statut”, Editura Tritonic, 2021.

  • Vă rugăm să ne spuneți cum a luat naștere ideea unui asemenea volum?

Cartea se datorează într-o primă instanță pandemiei. În 2020 ar fi trebuit să organizăm o întâlnire a promoției 1975 (45 de ani de la absolvirea secției de sociologie din București). Nemaifiind posibilă o asemenea întîlnire fizică, am cerut colegilor să scrie câte o scurtă relatare privitoare la experiența lor personală la primul loc de muncă, în calitatea de atunci de foarte tineri sociologi. Au răspuns 24 sau 25 de absolvenți. Ideea inițială a fost ca această culegere de texte să circule printre colegi. Dar  eu, adunând contribuțiile (desigur diverse, inegale, unele strict la subiect, altele divagând cu mai mult sau mai puțin talent literar) mi-am dat seama că mă aflu în fața unui valoros material de istorie orală care ar merita aprofundat, analizat și în cele din urmă publicat. Așa a apărut ideea interviurilor de aprofundare (alăturate unora dintre evocări) ca și adăugarea unor interviuri cu foști profesori și totodată analizele transversale pe care le-am întreprins într-un capitol separat.

  • Care considerați că au fost principalele provocări ale profesiei de sociolog în ultimele decenii ale perioadei comuniste?

În România, în cei câțiva ani de de învățământ superior sociologic, se fomaseră în rândul studenților (dar și al cadrelor didactice) așteptări lipsite totuși de temei real privind perspectivele profesionale ale sociologilor. În schimb, la locurile de muncă, în multe cazuri exista o mentalitate nefavorabilă exercitării profesiei de sociolog. Nu peste tot, dar o asemenea mentalitate era predominantă. Și neîntâmplător, aceasta nici nu a fost vreodată, pe parcursul perioadei comuniste inclusă în nomenclatorul profesiilor reunoscute oficial. Pentru că – să recunoaștem – era foarte greu să folosești serviciile noilor specialiști și totodată să nu aduci atingere unor rânduieli deja tradiționale: proceduri birocratice, promovare bazată pe relații personale, ideologie egalitară, autoritarism, patriarhalism etc.

Pe de altă parte, nici pregătirea din facultate nu luase în considerare să-i înarmeze pe viitorii sociologi cu abilități specifice pentru a face față unui mediu ostil practicării unei sociologii academice.  Viitorii sociologi erau pregătiți ca și cum ar fi urmat să se insereze profesional în colective de cercetare extinsă, cu deosebire de tip cantitativ. Or aceste condiții nu erau îndeplinite aproape de nici un loc de muncă la care au fost repartizați colegii mei în vara lui 1975. Asta i-a obligat pe cei mai mulți dintre ei să inventeze diferite strategii de supraviețuire atât profesională cât și personală.

  • Care au fost strategiile de supraviețuire ale sociologilor?

Aceste strategii se conturează clar în paginile scrise de foștii absolvenți: de la reprofesionalizare la mularea pe nevoile și constrângerile unui  mediu conservator și birocratic și până la marginalizare și limitare la cultivarea propriei bunăstări (atât cât era posibil în acele vremuri). A lipsit în schimb aproape orice tentativă de solidarizare profesională ca și sprijinul din partea instituțiilor sociologice atâtea câte mai erau. De asemeni, publicarea unor rezultate ale cercetărilor  tinerilor sociologi se făcea cu  mare dificultate și selectivitate.

  • Ce aduce nou acest volum?

Volumul cred că este o bună contribuție la analiza unei perioade istorice despre care se vorbește mult dar se știe destul de puțin. De pildă repartizarea absolvenților de învățănmânt superior care astăzi nu se mai practică decât pentru sectoare limitate, cu bune și cu mai puțin bune. Este totodată o contribuție la istoria sociologiei de la noi dintr-o perspectivă mai puțin sau chiar deloc avută în vedere. Nu cred că a semănat această evoluție nici măcar cu experiențele din alte țări foste socialiste în aceeași perioadă. O asemenea experiență istorică unică, fără falsă modestie, cred că ar merita să fie cunoscută și pe plan internațional.

  • Vă mulțumim foarte mult pentru timpul acordat!

Mai multe detalii despre volum sunt disponibile la adresa: 

http://www.tritonic.ro/isbn-Sociologi_in_comunism_Inceputurile_unei_profesii_fara_status-978-606-749-555-3.htm



Facebook

Manifestare științifică organizată de Agenția Națională pentru Romi „Dezrobirea romilor şi semnificaţia sa pentru minoritatea romă şi societatea românească”

În data de 20.02.2024, a fost organizat evenimentul „Dezrobirea romilor şi semnificaţia sa pentru minoritatea romă şi societatea românească”, Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române. Manifestarea științifică a fost organizată de Agenția Națională pentru Romi, sub egida Academiei Române și a fost ocazionată de Ziua Dezrobicrii Romilor din ...

Sprijinul oferit României de FMI

FMI ne-a vizitat. Un moment foarte important. FMI este o instituție internațională foarte importantă, cu o forță de competență și economică extraordinară. E important să utilizăm competența acestei instituții și, desigur, sprijinul ei. Pe baza informațiilor obținute din mass-media mi-am făcut o imagine asupra situației. Scuze dacă ea nu este ...

NOUA LEGE A PENSIEI: un moment al SPERNȚELOR sau al ADEVĂRULUI?

Ieri, la Realitatea a fost o nouă discuție pe tema pensiilor. De 3 ani, aproape zilnic, sunt discuții pe metodologia calcului pensiilor. Concluzia discuțiilor din ultimii ani de dezbatere a fost că pensiile sunt foarte scăzute și, desigur, e necesar o creștere a lor. În plus, sistemul este plin de ...

Autodezvăluirea și deschizătorii

Oamenii se autodezvăluie de bună voie, pentru că acest lucru reprezintă o activitate cu valoare intrinsecă, la fel de recompensatoare ca alimentația și sexul.                                           Diana I. Tamir, Jason P. Mitchell Unii oameni au o fire deschisă, îi „citești” ca pe o poezie pentru copii. Alții sunt închiși în ei, nu ar ...

Interviu cu Ciprian Iftimoaei – “Sociologia elitelor. Abordări clasice și contemporane”

Ciprian Iftimoaei (2023). Sociologia elitelor. Abordări clasice și contemporane, Iași: Editura Institutul European Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum? Această carte este despre cei ce ne conduc, elita sau elitele conducătoare, care se află în vârful sistemului de putere sau al ...

Interviu – Cătălin Zamfir (2023), România în criză, Editura Academiei Române, București

Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premisele publicării acestui volum? Ce aduce nou cartea dumneavoastră față de literatura existentă în domeniu? Cred că ar trebui mai întâi să spunem câteva cuvinte despre profilul sociologiei românești din această perioadă, după 1989. Sociologia românească a adoptat paradigma ...

Interviu cu Aurelian Muntean – Date cantitative și calitative. Introducere în metode și tehnici de analiză a datelor, cu aplicații în R, Stata, Excel și NVIVO

Aurelian Muntean și Andreea Stancea (2022) Date cantitative și calitative. Introducere în metode și tehnici de analiză a datelor, cu aplicații în R, Stata, Excel și NVIVO, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca Interviu cu Aurelian Muntean. Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum? ...

”Pentru România”

24 ianuarie, sărbătoare națională. Este ziua unirii românilor. La 165 de ani, o nouă etapă a unirii noastre: Moldova și Țara Românească, împreună, au creat România Mică. Sentimentul unirii era mult mai vechi, de două milenii: o limbă comună. În 1859 a avut loc o unire „oficială”, administrativ-politică. 1918: România ...