Romania Sociala logo
Menu

Interviu cu Sorin Mitulescu, coordonatorul volumului „Sociologi în comunism. Inceputurile unei profesii fără statut”

autor:   27 September 2022  

Stimate domnule Sorin Mitulescu, felicitări pentru volumul coordonat de dumneavoastră „Sociologi în comunism. Inceputurile unei profesii fără statut”, Editura Tritonic, 2021.

  • Vă rugăm să ne spuneți cum a luat naștere ideea unui asemenea volum?

Cartea se datorează într-o primă instanță pandemiei. În 2020 ar fi trebuit să organizăm o întâlnire a promoției 1975 (45 de ani de la absolvirea secției de sociologie din București). Nemaifiind posibilă o asemenea întîlnire fizică, am cerut colegilor să scrie câte o scurtă relatare privitoare la experiența lor personală la primul loc de muncă, în calitatea de atunci de foarte tineri sociologi. Au răspuns 24 sau 25 de absolvenți. Ideea inițială a fost ca această culegere de texte să circule printre colegi. Dar  eu, adunând contribuțiile (desigur diverse, inegale, unele strict la subiect, altele divagând cu mai mult sau mai puțin talent literar) mi-am dat seama că mă aflu în fața unui valoros material de istorie orală care ar merita aprofundat, analizat și în cele din urmă publicat. Așa a apărut ideea interviurilor de aprofundare (alăturate unora dintre evocări) ca și adăugarea unor interviuri cu foști profesori și totodată analizele transversale pe care le-am întreprins într-un capitol separat.

  • Care considerați că au fost principalele provocări ale profesiei de sociolog în ultimele decenii ale perioadei comuniste?

În România, în cei câțiva ani de de învățământ superior sociologic, se fomaseră în rândul studenților (dar și al cadrelor didactice) așteptări lipsite totuși de temei real privind perspectivele profesionale ale sociologilor. În schimb, la locurile de muncă, în multe cazuri exista o mentalitate nefavorabilă exercitării profesiei de sociolog. Nu peste tot, dar o asemenea mentalitate era predominantă. Și neîntâmplător, aceasta nici nu a fost vreodată, pe parcursul perioadei comuniste inclusă în nomenclatorul profesiilor reunoscute oficial. Pentru că – să recunoaștem – era foarte greu să folosești serviciile noilor specialiști și totodată să nu aduci atingere unor rânduieli deja tradiționale: proceduri birocratice, promovare bazată pe relații personale, ideologie egalitară, autoritarism, patriarhalism etc.

Pe de altă parte, nici pregătirea din facultate nu luase în considerare să-i înarmeze pe viitorii sociologi cu abilități specifice pentru a face față unui mediu ostil practicării unei sociologii academice.  Viitorii sociologi erau pregătiți ca și cum ar fi urmat să se insereze profesional în colective de cercetare extinsă, cu deosebire de tip cantitativ. Or aceste condiții nu erau îndeplinite aproape de nici un loc de muncă la care au fost repartizați colegii mei în vara lui 1975. Asta i-a obligat pe cei mai mulți dintre ei să inventeze diferite strategii de supraviețuire atât profesională cât și personală.

  • Care au fost strategiile de supraviețuire ale sociologilor?

Aceste strategii se conturează clar în paginile scrise de foștii absolvenți: de la reprofesionalizare la mularea pe nevoile și constrângerile unui  mediu conservator și birocratic și până la marginalizare și limitare la cultivarea propriei bunăstări (atât cât era posibil în acele vremuri). A lipsit în schimb aproape orice tentativă de solidarizare profesională ca și sprijinul din partea instituțiilor sociologice atâtea câte mai erau. De asemeni, publicarea unor rezultate ale cercetărilor  tinerilor sociologi se făcea cu  mare dificultate și selectivitate.

  • Ce aduce nou acest volum?

Volumul cred că este o bună contribuție la analiza unei perioade istorice despre care se vorbește mult dar se știe destul de puțin. De pildă repartizarea absolvenților de învățănmânt superior care astăzi nu se mai practică decât pentru sectoare limitate, cu bune și cu mai puțin bune. Este totodată o contribuție la istoria sociologiei de la noi dintr-o perspectivă mai puțin sau chiar deloc avută în vedere. Nu cred că a semănat această evoluție nici măcar cu experiențele din alte țări foste socialiste în aceeași perioadă. O asemenea experiență istorică unică, fără falsă modestie, cred că ar merita să fie cunoscută și pe plan internațional.

  • Vă mulțumim foarte mult pentru timpul acordat!

Mai multe detalii despre volum sunt disponibile la adresa: 

http://www.tritonic.ro/isbn-Sociologi_in_comunism_Inceputurile_unei_profesii_fara_status-978-606-749-555-3.htm



Facebook

O nouă apariție editorială la Springer: Sebastian Fitzek analizează rolul blockchainului în sistemele europene de sănătate

La Editura Springer a apărut volumul Blockchain as an Audit Layer in EU Healthcare. Trust, Governance, and Evidence Artifacts aligned with the GDPR, EHDS, and NIS2, semnat de Sebastian Fitzek, cercetător în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române. Lucrarea abordează una dintre provocările majore generate de digitalizarea ...

Simpozionul Național „Violența ca fenomen social și intervenția asistenței sociale” – Ediția a II-a

Simpozionul național „Violența ca fenomen social și intervenția asistenței sociale”, desfășurat la Centrul Universitar Pitești în data de 14.05.2026, a reunit specialiști din domeniile asistenței sociale, teologiei, psihologiei, sociologiei, dreptului și administrației publice pentru a analiza fenomenul violenței dintr-o perspectivă interdisciplinară și pentru a identifica soluții concrete de prevenție și ...

Cum va fi viitorul? Problema timpului în sociologie

Problema timpului în științe. Unele științe nu au problema timpului global. Este cazul științelor „universaliste”, precum fizica sau chimia. În aceste științe se înregistrează o indiferență temporală atunci când faptele pe care încearcă să le explice sunt trecute, prezente sau viitoare. Temporalul nu are paradigme diferite. Temporalitatea e acceptată doar ...

MASTERCLASS INTERNAȚIONAL „Empatie și Voluntariat – Valori creștine fundamentale în asistența socială”

În cadrul programului de mobilitate ERASMUS+, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București – Secția de Teologie Asistență Socială a organizat în data de 07.05.2026 masterclass-ul internațional intitulat „Empatie și Voluntariat–Valori creștine fundamentale în asistența socială”, desfășurat în Amfiteatrul „I.G. Coman” al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din ...

Cercetarea și justiția în dialog: ICCV a găzduit Dezbaterea privind repararea prejudiciilor victimelor infracțiunilor și reutilizarea socială a bunurilor confiscate

București, 27 iulie 2026 – Cum poate statul să răspundă mai eficient nevoilor victimelor infracțiunilor? În ce măsură recuperarea produsului infracțiunii și reutilizarea socială a bunurilor confiscate pot contribui la consolidarea justiției sociale? Aceste întrebări au constituit punctul de plecare al Dezbaterii „Repararea prejudiciului produs victimelor prin infracțiuni săvârșite cu ...

Violență și fundamentalism în societatea contemporană – reflecții interdisciplinare în cadrul unei dezbateri internaționale organizate de Academia Română

La data de 4 mai 2026, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române a găzduit dezbaterea internațională „Violență și fundamentalism în societatea contemporană”, eveniment care a reunit, într-un cadru interdisciplinar, cercetători și cadre universitare din România, Franța, Spania și Statele Unite ale Americii. Structurată pe o succesiune ...

DRUMUL DE LA CEL MAI MARE ZID CĂTRE O MASĂ MAI LUNGĂ

Autori: Daniel Nițoi[1], Zun Chu Eain[2] [1] Cercetător Științific III, Institutul de Cercetare a Calității Vieții - Academia Română, București, România, email: daniel.nitoi@iccv.ro, ORCID ID 0009-0007-1306-7932. [2] Specialist în drept internațional, Director Adjunct, Ministerul Dezvoltării Digitale și Comunicațiilor, Republica Uniunea Myanmar, e-mail: 108993chu@gmail.com Ultimii ani sunt presărați de evenimente pe care umanitatea nu ...

Bridging Research & Education Systems: International Dialogue and Best Practices

Conferința internațională „Bridging Research & Education Systems: International Dialogue and Best Practices”, desfășurată pe 28 aprilie 2026 în sala de conferințe a Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) din cadrul Academiei Române, a reunit specialiști, cercetători și reprezentanți ai mediului academic din mai multe țări. Evenimentul a avut ca ...