Romania Sociala logo
Menu

Interviu cu Sorin Mitulescu, coordonatorul volumului „Sociologi în comunism. Inceputurile unei profesii fără statut”

autor:   27 September 2022  

Stimate domnule Sorin Mitulescu, felicitări pentru volumul coordonat de dumneavoastră „Sociologi în comunism. Inceputurile unei profesii fără statut”, Editura Tritonic, 2021.

  • Vă rugăm să ne spuneți cum a luat naștere ideea unui asemenea volum?

Cartea se datorează într-o primă instanță pandemiei. În 2020 ar fi trebuit să organizăm o întâlnire a promoției 1975 (45 de ani de la absolvirea secției de sociologie din București). Nemaifiind posibilă o asemenea întîlnire fizică, am cerut colegilor să scrie câte o scurtă relatare privitoare la experiența lor personală la primul loc de muncă, în calitatea de atunci de foarte tineri sociologi. Au răspuns 24 sau 25 de absolvenți. Ideea inițială a fost ca această culegere de texte să circule printre colegi. Dar  eu, adunând contribuțiile (desigur diverse, inegale, unele strict la subiect, altele divagând cu mai mult sau mai puțin talent literar) mi-am dat seama că mă aflu în fața unui valoros material de istorie orală care ar merita aprofundat, analizat și în cele din urmă publicat. Așa a apărut ideea interviurilor de aprofundare (alăturate unora dintre evocări) ca și adăugarea unor interviuri cu foști profesori și totodată analizele transversale pe care le-am întreprins într-un capitol separat.

  • Care considerați că au fost principalele provocări ale profesiei de sociolog în ultimele decenii ale perioadei comuniste?

În România, în cei câțiva ani de de învățământ superior sociologic, se fomaseră în rândul studenților (dar și al cadrelor didactice) așteptări lipsite totuși de temei real privind perspectivele profesionale ale sociologilor. În schimb, la locurile de muncă, în multe cazuri exista o mentalitate nefavorabilă exercitării profesiei de sociolog. Nu peste tot, dar o asemenea mentalitate era predominantă. Și neîntâmplător, aceasta nici nu a fost vreodată, pe parcursul perioadei comuniste inclusă în nomenclatorul profesiilor reunoscute oficial. Pentru că – să recunoaștem – era foarte greu să folosești serviciile noilor specialiști și totodată să nu aduci atingere unor rânduieli deja tradiționale: proceduri birocratice, promovare bazată pe relații personale, ideologie egalitară, autoritarism, patriarhalism etc.

Pe de altă parte, nici pregătirea din facultate nu luase în considerare să-i înarmeze pe viitorii sociologi cu abilități specifice pentru a face față unui mediu ostil practicării unei sociologii academice.  Viitorii sociologi erau pregătiți ca și cum ar fi urmat să se insereze profesional în colective de cercetare extinsă, cu deosebire de tip cantitativ. Or aceste condiții nu erau îndeplinite aproape de nici un loc de muncă la care au fost repartizați colegii mei în vara lui 1975. Asta i-a obligat pe cei mai mulți dintre ei să inventeze diferite strategii de supraviețuire atât profesională cât și personală.

  • Care au fost strategiile de supraviețuire ale sociologilor?

Aceste strategii se conturează clar în paginile scrise de foștii absolvenți: de la reprofesionalizare la mularea pe nevoile și constrângerile unui  mediu conservator și birocratic și până la marginalizare și limitare la cultivarea propriei bunăstări (atât cât era posibil în acele vremuri). A lipsit în schimb aproape orice tentativă de solidarizare profesională ca și sprijinul din partea instituțiilor sociologice atâtea câte mai erau. De asemeni, publicarea unor rezultate ale cercetărilor  tinerilor sociologi se făcea cu  mare dificultate și selectivitate.

  • Ce aduce nou acest volum?

Volumul cred că este o bună contribuție la analiza unei perioade istorice despre care se vorbește mult dar se știe destul de puțin. De pildă repartizarea absolvenților de învățănmânt superior care astăzi nu se mai practică decât pentru sectoare limitate, cu bune și cu mai puțin bune. Este totodată o contribuție la istoria sociologiei de la noi dintr-o perspectivă mai puțin sau chiar deloc avută în vedere. Nu cred că a semănat această evoluție nici măcar cu experiențele din alte țări foste socialiste în aceeași perioadă. O asemenea experiență istorică unică, fără falsă modestie, cred că ar merita să fie cunoscută și pe plan internațional.

  • Vă mulțumim foarte mult pentru timpul acordat!

Mai multe detalii despre volum sunt disponibile la adresa: 

http://www.tritonic.ro/isbn-Sociologi_in_comunism_Inceputurile_unei_profesii_fara_status-978-606-749-555-3.htm



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...