Romania Sociala logo
Menu

Lupta sau colaborarea lui David cu Goliat: actualizarea mitului

autor:   30 October 2021  

Ca toți copiii, mi-au plăcut basmele. Realitatea era foarte confuză. Basmele, în limbajul lor, puneau o ordine în realitate. Erau naive, dar ofereau un mesaj plin de sens.

Miturile, elaborate pe un material istoric foarte diferit, rămâne totuși relevant și azi, pentru că se referă la structuri profunde constante.

David și Goliat. Goliat, un uriaș foarte puternic. David, un mic păstor de oi. Fiecare era reprezentant al unei comunități. Goliat reprezenta pe filistinieni, iar micul David al israeliților. Lupta era între două comunități: cine va supune pe cealaltă. ”Trimite pe cineva care să lupte cu Goliat. Dacă el învinge, voi veți  deveni robii noștri”.

Basmul l-am citit când eram mic. Nu mi s-a părut prea captivant. Unul mic ia o praștie și îl pocnește cu o piatră în frunte pe Goliat. Mare brânză. Dar totuși mi-a rămas într-un colț al memoriei.

România este într-o criză profundă. Situația a devenit tot mai confuză. Cine ne scoate din criza asta? Îmi vine în minte mitul. Evident, România este David. Dacă noi suntem ciobănașul David, cine e uriașul Goliat ? Nu mai avem un dușman cum era pe vremuri. Dar era o forță externă puternică cu care colaborăm. Florin Georgescu ne-a oferit un nume sintetic pentru uriașul care și-a asumat funcția de a ne sprijini în perioada tranziției, IFI, Instituțiile financiare Internaționale. Colaborare, nu luptă.

Colaborarea lui David cu Goliat a fost foarte promițătoare. Goliat nu ne-a jefuit așa cum se întâmpla acum 3000 de ani, ci ne-a ajutat cu expertiză. O mulțime de programe, care desigur ne-au și costat. De curiozitate am deschi internetul: programele cu BM. În fiecare an cred că sunt în medie 10 programe, care fiecare costă zeci și sute de milioane Euro. Aceste programe nu produc ceva, ci sunt de ”suport”, oferă expertiză, ajutor tehnic. Și ce s-a întâmplat după 31 ani ? O criză din care nu știm cum vom ieșim. Începem să ne întrebăm dacă uriașul Goliat nu s-a dovedit a avea, ca în basm, picioare de lut.

Și cine este vinovat pentru această criză? Se vehiculează unele explicații: programul a fost bun, expertiza internațională a fost excelentă, rămân doar românii, corupți și incompetenți. Dar, totuși, în 31 de ani, România nu a fost singură, ci susținută și orientată de IFI. Ei nu au nici-o răspundere ? Responsabilitatea pentru rezultatele oricărei colaborări trebuie asumată de toți partenerii. Acum începem să avem îndoieli asupra alianței cu Goliat.

Dar ce înseamnă cooperarea lui David cu Goliat ? Asta înseamnă că între cei doi a existat un consens perfect ?  În teoria deciziei am demonstrat o ”teoremă” fundamentală, de care sunt foarte mândru: ”în incertitudine ireductibilă, probabilă este diversitatea de opinii, consensul este improbabil”. Pe scurt, mai puțin tehnic, ”incertitudinea generează dissens”, diversitate de opinii și prin comunicare rareori se instaurează consensul. De fapt de aceea s-a inventat și votul.

Aplicat această teoremă, David și Goliat inevitabil vor avea adesea opinii diferite. Se va pune la vot ? Consensul complet dintre ei poate fi realizat doar atunci când ”Goliat este șeful lui David”. Libertatea lui David este posibilă doar când obține dreptul de a gândi distinct, independent de Goliat.

Să analizăm mai atent lucrurile. Este aceasta o relație profesor/elev ? Dar tocmai aici este problema. Relația profesor/elev nu durează ”pe vecie”, ci doar când elevul este copil, hai să zicem adolescent. Apoi, relația încetează. Elevul, cu ajutorul profesorului, devine tot mai independent. Gândind cu capul lui devine responsabil. 31 ani de tranziție a relației profesor/elev e cam mult. România a devenit matură și e cazul să-și asume responsabilitatea.

Basmul spune cu claritate: oricum ar fi lumea, responsabilitatea nu trebuie căutat în afară. Golemul nostru nu poate fi considerat ca principalul vinovat. Tu, dinăuntru, ești responsabil.  România trebuie să se trezească și să-și ia soarta în mâinile sale. Nimeni dinafară nu e responsabil și nici nu are capacitatea de a te salva. Caută deci forțele interioare. De ce nu apelezi la ele ? A fost o decizie corectă că David a ignorat forțele interioare, inclusiv competența proprie, și a mizat aproape integral pe colaborarea cu ISI ?

Pe cine se poate baza David ? Iată, de exemplu, noi, sociologii, suntem aici. Sociologia a primit de la Gusti misiunea de a fi ”știință a națiunii”. Pe ea de ce nu o chemi ? Ai cam ignorat-o.

Cine este responsabil de relațiile cam reci ale lui David cu sociologia românească ? L-a captivat alianța cu Goliat. Foarte bine. Dar, ca în orice ”dragoste”, există și ceva ”gelozie”. Goliat nu prea l-a îndemnat pe David să diversifice resursele de sprijin, mai ales pe cele interne. Chiar a dat semne de enervare. Ce mai vreți voi cu sociologia voastră ? Noi analizăm, cu competență de vârf, problemele voastre globale, economice, politice, starea societății românești. Am preluat strategia reformei economice, soluțiile la problemele voastre globale: sărăcia, devenită problema critică a României, situația copiilor etc. etc. Desigur, trebui să aveți și voi ceva sociologie. Să se ocupe, de pildă, cu persoanele cu dizabilități, cu copiii abandonați și alte probleme ca acestea.

În loc să coopereze cu sociologia în analiza realității sociale românești, IFI a decis să dezvolte propriile sale programe de cercetare a realității românești, excluzând competența internă. S-a creat o competiție, evident inegală, cine cercetează problemele critice  ale societății românești.  IFI pare chiar să dea semne de enervare față de sociologia românească.

Doar câteva exemple. În anii 90 sociologia românească a lansat programe de cercetare a problemelor sociale ale României care au stârnit un interes public deosebit: starea sărăciei, situația socială a copiilor, starea socială a populației de romi. Toate pe largi eșantioane naționale. Apoi, în anii 2001-2004 s-a dezvoltat un program de dezvoltare social-economică a României, antisărăcie și promovare a incluziunii sociale. Toate aceste programe au fost stopate prin lipsa de suport financiar și politic, preluate de ISI: evaluarea stării de sărăcie, situația copiilor….

Deci, programe importante pentru România, a rămas doar Goliat.  

Deci, pe programe importante pentru România, a rămas doar Goliat.  



Facebook

Așteptările populației – factor explicativ al ratei de vaccinare anti-COVID-19

Este salutară formarea grupului de inițiativă pentru cristalizarea „Proiectului de Țară Post-criză” și de bun augur angajamentul colectivului de cercetători știițifici de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții de a sprijini „depășirea actualei crize și promovarea dezvoltării sociale și economice coerentă și durabilă a țării” – după cum anunță, ...

O dilemă morală fundamentală: vinovăția sau cârnații

Ieri am văzut un film românesc, ”Examenul”. În 1977 a fost un caz real, cazul Râmaru, care a șocat întreaga comunitate: o crimă oribilă. S-a scris foarte multe despre el de atunci. M-a surprins că acesta este primul film, pe care eu îl știu, cotat nu cu uzualul 16+ pentru multe ...

Romanul, un laborator sociologic! Surse de imaginație sociologică

În sociologie am învățat să dezbatem idei, concepte, paradigme. Așa s-a consolidat disciplina. Sociologia a impus un limbaj, paradigme, metode și cercetări diversificate. Nu e vorba de a face aici un proces sociologiei. Este vorba de o posibilă și necesară complementaritate între sociologie și roman. De ce nu o posibilă ...

România ruptă între două paradigme[1]. Cum se explică subdezvoltarea României ?

1989. Românii în stradă. Entuziasm: șansa amețitoare de a crea un alt tip de societate. Îndoieli: nimic nu se schimbă. În mintea oamenilor un model difuz: o societate liberă și prosperă, o societate ”ca în Occident”; modelul țărilor europene dezvoltate. Ianuarie1990. Intelectualii și-au asumat responsabilitatea de a clarifica modelul de societate pe ...

Sociologii români pentru Proiectul de Țară Post-criză

S-a încheiat Conferința internațională ”Inegalitățile sociale și calitatea Vieții”, Noiembrie 15-19, 2021, organizată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Asociația Română de Sociologie.  S-au înscris 125 participanți, 102 comunicări dintre care 25 din alte țări: Canada, Cehia, Danemarca, Italia, Norvegia, Olanda, Polonia, Spania,  Spania, UK, USA, Belarus. Ce putem spune ...

România deleuziană, fragmentul XLIII. Romanul „Răscoala” ( Liviu Rebreanu) într-o citire postmodernă (partea I). Lecturi posibile (IX)

lui Mihai Dinu Gheorghiu, ca recunoaștere a meritului de a fi deschizător de drum  al sociologiei literaturii în spațiul cultural  românesc Scrierea este o formă de dragostea susține Sloterdijk, citându-l pe Nietzsche, căci ea „ transformă iubirea faţă de cel mai aproape şi faţă de oricine în iubirea faţă de viaţa necunoscută, ...

România deleuziană, fragmentul XLIV (44). Romanul „Răscoala” ( Liviu Rebreanu) într-o citire postmodernă (partea a II-a). Lecturi posibile (X)

Octav Băncilă „1907” [Muzeului Național de Artă al României] Componenta social-umană a dispozitivului. Întreg acest asamblaj economic-juridic funcționează pe baza învoielilor agricole încheiate între deținătorul de pământ și țăran. Sistemul era construit pe ciclul: înfometare – muncă - ameninţarea cu moartea prin înfometare. În condițiile în care, cum spune Leonte Onișor, ...

Henri H. Stahl – metodologul Școlii sociologice de la București

„Regula cea mare de la care nu trebuie să se abată cercetătorul comunităților rurale, sociologul în general, este aceea a respectului, mai mult decât atât, a iubirii pentru cei pe care-i cercetează” (Stahl, 1934/2001, p. 10) S-au împlinit la 4 august a.c. 120 de ani de la nașterea celui care va ...