Romania Sociala logo
Menu

Marele jaf postcomunist: spectacolul mărfii și revanșa capitalismului

autor:   28 March 2017   

CopertaEmanuel Copilaș (coordonator), Marele jaf postcomunist: spectacolul mărfii și revanșa capitalismului, Iaşi, Editura Adenium, 2017.

Ca fenomen specific modernității târzii în ceea ce Immanuel Wallerstein a numit semiperiferie globală, co­munismul a fost analizat, disecat, criticat și, într‑o mare măsură, înțeles. Nu a fost epuizat, bineînțeles, ca subiect al cercetării științifice, dar, în linii mari, putem spune că reprezintă un teren epistemologic relativ acoperit din punct de vedere istoric, politologic, sociologic, antropologic ș.a.m.d., chiar dacă suscită încă – și este firesc să o facă – numeroase dezbateri.

În ultimii ani, timid, dar sigur, postcomunismul s‑a im­pus la rândul său ca un subiect important, chiar dacă marginal, pe agenda științifică, dar și publică a statelor est‑europene. S‑a observat, odată ce mirajul primilor ani de după dez­membrarea regimurilor comuniste s‑a disipat, că postcomunismul nu înseamnă nici sfârșitul istoriei, nici bunăstarea perpetuă care ar fi fost posibilă prin imitarea fără discer­nământ a politicilor economice occidentale, nici angajare civică permanentă, nici abandonarea abruptă a unei istorii politice și economico‑sociale responsabile pentru starea de minorat a Europei de Est în raport cu Occidentul.

Lucrarea de față își propune să adauge o cărămidă la acest edificiu, acela al criticii postcomunismului. Mai concret, este vorba despre postcomunismul românesc, fenomen care, desigur, nu poate fi înțeles adecvat în absența unei contex­tualizări mai largi, dar care, în același timp, are și unele caracteristici particulare, ce îl singularizează în raport cu experiențele similare din restul fostului „lagăr socialist”: anticomunismul agresiv, nedemocratic, prăbușirea politicilor sociale, o campanie de privatizări haotică și deseori irațională (aici există un punct de convergență cu Rusia post­sovietică), respectiv o supralicitare a mitului unui Occident binevoitor, care va prelua grijuliu sarcina încadrării noastre pe traiectul ferm al modernității, al democrației și bunăstării, sarcină brutal întreruptă de un regim comunist total străin de realitățile și de cultura politică ale României.

Emanuel Copilaș

Cuprins

Postcomunismul ca ideologie  Emanuel Copilaș   /   5

Partea I O privire de ansamblu asuprapostcomunismului românesc

Ideologia tranziției în România celei de‑a Doua Republici 

Horea  Băcanu   /   15

Jaful adus la zi: responsabilitatea specialiștilor

Ana  Bazac   /   28

Realitatea și imaginarul marelui jaf postcomunist. O abordare sociologică

Vladimir Pasti   /   44

Capitalismul nu este neapărat neoconservator, dar România nu îl cunoaște altfel

Dani Sandu   /   67

Farsa reformei și responsabilitatea intelectualilor publici

AdrianPaul Iliescu   /   78

Inegalitate economică și democrație în România

Gabriel Bădescu   /   92

Jefuirea speranței sau despre cum ne am furat singuri căciula

Gabriela Crețu   /    99

Privatizările României postcomuniste

Andrei Panțu   /   113

Privatizarea banilor. Cum funcționează fabricile de datorii

Cristian Dogaru   /   122

Creștere și descreștere demografică saude la comunism la postcomunism și invers

Aurelian Giugăl   /   135

Puterea cuvintelor: despre hegemonia culturală a dreptei

Alexandru Mamina   /   147

O jumătate de secol neîncheiată (1973 – 2015)

Claudiu Gaiu   /   160

Neoliberalismul ca proiect de clasă

Vladimir Borțun   /   169

Tagma jefuitorilor & urmașii (fragmentar)

Mihai Dinu Gheorghiu    /  180

Partea a II-a  Studii de caz

 

Pledoarii posibile: parcagii, automobileși inegalități în București

Liviu Chelcea, Ioana Iancu    /   193

Avansul măsurilor neoliberale în sănătate: o scurtă retrospectivă

Ciprian Domnișoru    /   210

De la naționalizare la privatizare și despre mită-crație

Vasile Ernu   /   222

POSDRU, suflete moarte

Dinu Guțu   /   233

Câteva considerații asupra exploatării muncitorilor români

Alexandru Boguș   /   241

Predarea religiei în școala românească de după 1989

Călin Goina   /   254

De la mit la jaf. Cazul satului Nadăș, județul Arad

Ioan Biriș   /   267

Locuire socială, dar nu pentru săraci

Irina Zamfirescu   /   278

Producția de peisaj cultural și noile forme de turismîn satele dobrogene

Monica Stroe, Bogdan Iancu   /   291

Cum s-a privatizat teatrul în România

Iulia Popovici   /   298

Scrisoare despre România

Alexandru Petria   /   308

Occident fără Occident sau despre discursul demagogical elitelor autohtone

Aurelian Giugăl   /   313

Note despre autori   /   321



Facebook

Cultură şi calitatea vieţii 1918-2018. Câteva reflecţii

Cultura, alături de economie şi politică, este parte a condiţiilor de viaţă din societate. Valorile modelează aspiraţiile oamenilor pentru o viaţă (mai) bună, ceea ce este o sursă a variaţiei calităţii vieţii în spaţiu şi timp. Cultura creează nevoi pe care comunitatea le consideră esenţiale pentru bunăstarea ei. Lectura, vizionarea spectacolelor de teatru sau film, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Soluţia de ultimă instanţă

Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus, vom observa că finanţarea pierderilor acumulate în băncile „too big to fail” prin majorarea nesustenabilă a datoriilor guvernamentale a reprezentat soluţia de ultimă instanţă utilizată de Fed, BCE şi BCJ după aproape două decenii de „altruism monetar”. Evident, aceste „naţionalizări” de credite putrede, practicate în mod sistematic ...

Alin Gavreliuc, Psihologia socială și dinamica personalității. Acumulări, sinteze, perspectve, Iași, Editura Polirom, 2019 (519 p.)

Lectura sagace a cărţii domnului Alin Gavreliuc, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, va dezvălui rosturile psihologiei sociale, care în viziunea autorului sunt acelea de a ne ajuta „Să rămînem şi să sporim calitatea noastră de oameni: discernămîntul, ancorat într‑o serie de atitudini şi valori netranzacţionale, precum renunţarea la sine pentru celălalt, cultivarea libertăţii, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Două decenii pierdute

După cum este cunoscut, economia Zonei Euro (ZE) a fost grav afectată de implozia economico-financiară din 2008. Din această cauză, ZE a înregistrat în ultimul deceniu o creştere economică cu mult sub aşteptări. Într-adevăr, dacă analizăm la nivel mondial dinamica produsului intern brut (PIB) cuantificat în dolari internaţionali, vom constata ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Se mai poate salva Zona Euro?

Aşa cum rezultă din studiul de caz anterior, solvabilitatea guvernului francez este în acest moment extrem de precară datorită nivelului nesustenabil al datoriilor acumulate. Guvernul francez s-a împotmolit, deci, în datorii. Şi în aceeaşi situaţie se află şi guvernele din Grecia, Portugalia, Italia, Belgia, Cipru şi Spania. În toate aceste ţări, reducerea datoriilor guvernamentale nu ...

Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc

În luna decembrie 2018 a apărut cartea lui Sebastian Țoc, cercetător ICCV, Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc, București, Editura Pro Universitaria. Cartea își propune să explice cum factorii socio-familiali și cei școlari influențează în diverse contexte rezultatele educaționale ale elevilor. Fiind compusă din cinci capitole, introducere și concluzii, lucrarea ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Studiu de caz: datoria publică a Franţei

Dar cum poate fi validată afirmaţia că guvernele menţionate sunt înglodate în datorii? Evident, printr-un studiu de caz ipotetic. Să presupunem, deci, că executivul de la Paris va decide ameliorarea semnificativă a bonităţii sale financiare prin diminuarea nivelului datoriei publice de la 100% la 50% din PIB. Să presupunem, de asemenea, că Franţa va înregistra ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 6. Salariaţii din sectorul public: de la percepţia falsă la realitatea statului minimal

Creşterea numărului de salariaţi din sectorul public al economiei reprezintă o problemă crucială în cazul ţării noastre. Deşi foarte mulţi compatrioţi cred că numărul de salariaţi din învăţământ, sănătate, apărare şi administraţia publică este mult prea mare, această percepţie, indusă în mod sistematic de anumiţi lideri de opinie, este complet falsă, întrucât locuitorii ţării noastre beneficiază ...