Romania Sociala logo
Menu

Marele jaf postcomunist: spectacolul mărfii și revanșa capitalismului

autor:   28 March 2017   

Avatar

CopertaEmanuel Copilaș (coordonator), Marele jaf postcomunist: spectacolul mărfii și revanșa capitalismului, Iaşi, Editura Adenium, 2017.

Ca fenomen specific modernității târzii în ceea ce Immanuel Wallerstein a numit semiperiferie globală, co­munismul a fost analizat, disecat, criticat și, într‑o mare măsură, înțeles. Nu a fost epuizat, bineînțeles, ca subiect al cercetării științifice, dar, în linii mari, putem spune că reprezintă un teren epistemologic relativ acoperit din punct de vedere istoric, politologic, sociologic, antropologic ș.a.m.d., chiar dacă suscită încă – și este firesc să o facă – numeroase dezbateri.

În ultimii ani, timid, dar sigur, postcomunismul s‑a im­pus la rândul său ca un subiect important, chiar dacă marginal, pe agenda științifică, dar și publică a statelor est‑europene. S‑a observat, odată ce mirajul primilor ani de după dez­membrarea regimurilor comuniste s‑a disipat, că postcomunismul nu înseamnă nici sfârșitul istoriei, nici bunăstarea perpetuă care ar fi fost posibilă prin imitarea fără discer­nământ a politicilor economice occidentale, nici angajare civică permanentă, nici abandonarea abruptă a unei istorii politice și economico‑sociale responsabile pentru starea de minorat a Europei de Est în raport cu Occidentul.

Lucrarea de față își propune să adauge o cărămidă la acest edificiu, acela al criticii postcomunismului. Mai concret, este vorba despre postcomunismul românesc, fenomen care, desigur, nu poate fi înțeles adecvat în absența unei contex­tualizări mai largi, dar care, în același timp, are și unele caracteristici particulare, ce îl singularizează în raport cu experiențele similare din restul fostului „lagăr socialist”: anticomunismul agresiv, nedemocratic, prăbușirea politicilor sociale, o campanie de privatizări haotică și deseori irațională (aici există un punct de convergență cu Rusia post­sovietică), respectiv o supralicitare a mitului unui Occident binevoitor, care va prelua grijuliu sarcina încadrării noastre pe traiectul ferm al modernității, al democrației și bunăstării, sarcină brutal întreruptă de un regim comunist total străin de realitățile și de cultura politică ale României.

Emanuel Copilaș

Cuprins

Postcomunismul ca ideologie  Emanuel Copilaș   /   5

Partea I O privire de ansamblu asuprapostcomunismului românesc

Ideologia tranziției în România celei de‑a Doua Republici 

Horea  Băcanu   /   15

Jaful adus la zi: responsabilitatea specialiștilor

Ana  Bazac   /   28

Realitatea și imaginarul marelui jaf postcomunist. O abordare sociologică

Vladimir Pasti   /   44

Capitalismul nu este neapărat neoconservator, dar România nu îl cunoaște altfel

Dani Sandu   /   67

Farsa reformei și responsabilitatea intelectualilor publici

AdrianPaul Iliescu   /   78

Inegalitate economică și democrație în România

Gabriel Bădescu   /   92

Jefuirea speranței sau despre cum ne am furat singuri căciula

Gabriela Crețu   /    99

Privatizările României postcomuniste

Andrei Panțu   /   113

Privatizarea banilor. Cum funcționează fabricile de datorii

Cristian Dogaru   /   122

Creștere și descreștere demografică saude la comunism la postcomunism și invers

Aurelian Giugăl   /   135

Puterea cuvintelor: despre hegemonia culturală a dreptei

Alexandru Mamina   /   147

O jumătate de secol neîncheiată (1973 – 2015)

Claudiu Gaiu   /   160

Neoliberalismul ca proiect de clasă

Vladimir Borțun   /   169

Tagma jefuitorilor & urmașii (fragmentar)

Mihai Dinu Gheorghiu    /  180

Partea a II-a  Studii de caz

 

Pledoarii posibile: parcagii, automobileși inegalități în București

Liviu Chelcea, Ioana Iancu    /   193

Avansul măsurilor neoliberale în sănătate: o scurtă retrospectivă

Ciprian Domnișoru    /   210

De la naționalizare la privatizare și despre mită-crație

Vasile Ernu   /   222

POSDRU, suflete moarte

Dinu Guțu   /   233

Câteva considerații asupra exploatării muncitorilor români

Alexandru Boguș   /   241

Predarea religiei în școala românească de după 1989

Călin Goina   /   254

De la mit la jaf. Cazul satului Nadăș, județul Arad

Ioan Biriș   /   267

Locuire socială, dar nu pentru săraci

Irina Zamfirescu   /   278

Producția de peisaj cultural și noile forme de turismîn satele dobrogene

Monica Stroe, Bogdan Iancu   /   291

Cum s-a privatizat teatrul în România

Iulia Popovici   /   298

Scrisoare despre România

Alexandru Petria   /   308

Occident fără Occident sau despre discursul demagogical elitelor autohtone

Aurelian Giugăl   /   313

Note despre autori   /   321



Facebook

Chiar vrem o societate a cunoașterii?

Am fost impresionat când, nu demult, Președintele țarii a declarat că România este o societate a cunoașterii. Foarte frumos. Ce spune cea mai importantă personalitate politică nu este o simplă „vorbă” care „zboară” fără niciun efect. ”Vorba” Președintelui României poate avea trei semnificații. 1. O estimare, în cunoștință de cauză, ...

Apariție editorială: Sebastian Fitzek (2020) Sacrul și puterea politică – abordări psihociale ale imaginarului colectiv

Semnalăm apariția în luna septembrie 2020 a volumului Sacrul și puterea politică – abordări psihociale ale imaginarului colectiv în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria. Referenții științific sunt: Prof. Univ. Dr. Nicolae Frigioiu și Prof. Univ. Dr. Constantin Schifirneț. După o scurtă introducere în lumea imaginarului colectiv, cele 11 ...

Un ”experiment editorial”: 23 Gânditori în autoprezentări subiective (Marin Diaconu, coord.)

Coordonatorul acestei culegeri, Marin Diaconu, este la al doilea „experiment editorial”  ” 23 Gânditori în autoprezentări subiective” ( Ed. Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2020). Primul volum cumulează biografiile a „17 gânditori în autoprezentări subiective”(Editura Aius, 2008). Cei care au răspuns pozitiv invitației lui în acest nou proiect, ...

Apariție editorială: Hatos, Adrian. (2020). Resursele culturale și consumul cultural în județul Bihor. Analiza situației la sfârșitul anului 2019.

Hatos, Adrian (2020) Resursele culturale și consumul cultural în județul Bihor. Analiza situației la sfărșitul anului 2019, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, ISBN 978-606-37-0721-6, 109 pagini, Profesor Universitar Doctor Abilitat în cadrul Departamentului de Sociologie-Asistență Socială, Facultatea de Științe Socio-Umane, Universitatea din Oradea și director al Școlii Doctorale de Sociologie, Universitatea din ...

Apariție editorială: Oana Lup, Elena Cristina Mitrea „Învățământul universitar din România în contextul pandemiei COVID-19: experiențele studenților”

Semnalăm apariția raportului de cercetare „Învățământul universitar din România în contextul pandemiei COVID-19: experiențele studenților”, realizat de Oana Lup și Elena Cristina Mitrea, Editura Institutului de Cercetare Făgăraș (2020). Autoarele sunt cadre didactice în cadrul Facultății de Științe Socio-Umane a Universității Lucian Blaga, Sibiu. Raportul surprinde reacțiile studenților vis-a-vis de trecerea ...

Datoria guvernamentală şi deficitele de cont curent au scăpat de sub control

Conform celei mai recente prognoze publicate de Fondul Monetar Internaţional (FMI), datoria publică a României va înregistra în 2024 un nivel de 62,2% din produsul intern brut (PIB). Cu alte cuvinte, experţii FMI ne avertizează că, foarte probabil, nivelul de îndatorare al statului român va depăşi în acel an pragul ...

Educație: un nou raport privind echitatea în educația școlară în Europa

Rețeaua Eurydice a Comisiei Europene a publicat un raport privind echitatea în educația școlară în Europa. Contribuția sistemelor de educație echitabile la dezvoltarea de societăți europene mai echitabile și mai favorabile incluziunii este una majoră. Raportul analizează 42 de sisteme de educație europene din 37 de țări europene și identifică politicile și structurile ...

In memoriam Ion Glodeanu (1941-2020)

Aduceri aminte... Fiecare generație marchează veacul printr-un duh al ei și prin oamenii lor de vrednică pomenire. Ion Glodeanu este între aceștia. Absolvent al Facultății de Sociologie, unde i-a avut profesori pe H H Stahl, co-fondator cu Dimitrie Gusti a Școlii Sociologice de la București, pe Gheorghe Focşa, fost student ...