Romania Sociala logo
Menu

Marele jaf postcomunist: spectacolul mărfii și revanșa capitalismului

autor:   28 March 2017   

Avatar

CopertaEmanuel Copilaș (coordonator), Marele jaf postcomunist: spectacolul mărfii și revanșa capitalismului, Iaşi, Editura Adenium, 2017.

Ca fenomen specific modernității târzii în ceea ce Immanuel Wallerstein a numit semiperiferie globală, co­munismul a fost analizat, disecat, criticat și, într‑o mare măsură, înțeles. Nu a fost epuizat, bineînțeles, ca subiect al cercetării științifice, dar, în linii mari, putem spune că reprezintă un teren epistemologic relativ acoperit din punct de vedere istoric, politologic, sociologic, antropologic ș.a.m.d., chiar dacă suscită încă – și este firesc să o facă – numeroase dezbateri.

În ultimii ani, timid, dar sigur, postcomunismul s‑a im­pus la rândul său ca un subiect important, chiar dacă marginal, pe agenda științifică, dar și publică a statelor est‑europene. S‑a observat, odată ce mirajul primilor ani de după dez­membrarea regimurilor comuniste s‑a disipat, că postcomunismul nu înseamnă nici sfârșitul istoriei, nici bunăstarea perpetuă care ar fi fost posibilă prin imitarea fără discer­nământ a politicilor economice occidentale, nici angajare civică permanentă, nici abandonarea abruptă a unei istorii politice și economico‑sociale responsabile pentru starea de minorat a Europei de Est în raport cu Occidentul.

Lucrarea de față își propune să adauge o cărămidă la acest edificiu, acela al criticii postcomunismului. Mai concret, este vorba despre postcomunismul românesc, fenomen care, desigur, nu poate fi înțeles adecvat în absența unei contex­tualizări mai largi, dar care, în același timp, are și unele caracteristici particulare, ce îl singularizează în raport cu experiențele similare din restul fostului „lagăr socialist”: anticomunismul agresiv, nedemocratic, prăbușirea politicilor sociale, o campanie de privatizări haotică și deseori irațională (aici există un punct de convergență cu Rusia post­sovietică), respectiv o supralicitare a mitului unui Occident binevoitor, care va prelua grijuliu sarcina încadrării noastre pe traiectul ferm al modernității, al democrației și bunăstării, sarcină brutal întreruptă de un regim comunist total străin de realitățile și de cultura politică ale României.

Emanuel Copilaș

Cuprins

Postcomunismul ca ideologie  Emanuel Copilaș   /   5

Partea I O privire de ansamblu asuprapostcomunismului românesc

Ideologia tranziției în România celei de‑a Doua Republici 

Horea  Băcanu   /   15

Jaful adus la zi: responsabilitatea specialiștilor

Ana  Bazac   /   28

Realitatea și imaginarul marelui jaf postcomunist. O abordare sociologică

Vladimir Pasti   /   44

Capitalismul nu este neapărat neoconservator, dar România nu îl cunoaște altfel

Dani Sandu   /   67

Farsa reformei și responsabilitatea intelectualilor publici

AdrianPaul Iliescu   /   78

Inegalitate economică și democrație în România

Gabriel Bădescu   /   92

Jefuirea speranței sau despre cum ne am furat singuri căciula

Gabriela Crețu   /    99

Privatizările României postcomuniste

Andrei Panțu   /   113

Privatizarea banilor. Cum funcționează fabricile de datorii

Cristian Dogaru   /   122

Creștere și descreștere demografică saude la comunism la postcomunism și invers

Aurelian Giugăl   /   135

Puterea cuvintelor: despre hegemonia culturală a dreptei

Alexandru Mamina   /   147

O jumătate de secol neîncheiată (1973 – 2015)

Claudiu Gaiu   /   160

Neoliberalismul ca proiect de clasă

Vladimir Borțun   /   169

Tagma jefuitorilor & urmașii (fragmentar)

Mihai Dinu Gheorghiu    /  180

Partea a II-a  Studii de caz

 

Pledoarii posibile: parcagii, automobileși inegalități în București

Liviu Chelcea, Ioana Iancu    /   193

Avansul măsurilor neoliberale în sănătate: o scurtă retrospectivă

Ciprian Domnișoru    /   210

De la naționalizare la privatizare și despre mită-crație

Vasile Ernu   /   222

POSDRU, suflete moarte

Dinu Guțu   /   233

Câteva considerații asupra exploatării muncitorilor români

Alexandru Boguș   /   241

Predarea religiei în școala românească de după 1989

Călin Goina   /   254

De la mit la jaf. Cazul satului Nadăș, județul Arad

Ioan Biriș   /   267

Locuire socială, dar nu pentru săraci

Irina Zamfirescu   /   278

Producția de peisaj cultural și noile forme de turismîn satele dobrogene

Monica Stroe, Bogdan Iancu   /   291

Cum s-a privatizat teatrul în România

Iulia Popovici   /   298

Scrisoare despre România

Alexandru Petria   /   308

Occident fără Occident sau despre discursul demagogical elitelor autohtone

Aurelian Giugăl   /   313

Note despre autori   /   321



Facebook

Puterea Big Tech de a influența politica și cultura: considerente etice

Știrile false de pe internet și contracararea lor este un subiect frecvent dezbătut în ultimii ani. Majoritatea strategiilor guvernamentale implică cooperarea guvernelor cu platformele de socializare pentru a opri răspândirea știrilor false și dezinformarea. Nu este întotdeauna clar ce presupune această cooperare, având în vedere că algoritmii specifici utilizați de ...

România, UE, flagelul demografic şi politica struţului

Studiul de caz prezentat în continuare reflectă cu claritate impactul devastator al actualei pandemii asupra situaţiei demografice a României. Astfel, în anul trecut, România a înregistrat o diminuare semnificativă a numărului de naşteri, respectiv creşteri fără precedent în ceea ce priveşte numărul deceselor şi a sporului natural negativ. (1)  AR = ...

Unde începe și unde se termină fericirea la actori

Experiența 3 – Observatorul. Nu de multe ori accesul în „laboratorul de teatru” este interzis celor din afară. Și nu pentru că se întâmplă lucruri care nu trebuiesc văzute ci dimpotrivă, există lucruri excepționale care, din păcate nu reușesc să ajungă în fața publicului din diverse motive. Actorii, atunci când se ...

Postfaţă la cartea despre mine

Am fost impresionat când am aflat de iniţiativa unor colegi de a aduna gândurile lor despre mine într-o carte. Acum am cartea în faţă. Este foarte frumoasă. Mărturisesc însă că prima reacţie a fost să pun cartea deoparte. Apreciam gestul, dar mă aşteptam la vorbe frumoase, multe dintre ele convenţionale. Am ...

Știința va produce o lume mai prosperă și mai egală sau mai polarizată?

Vladimir Putin, președintele Rusiei, una dintre cele mai puternice țări ale lumii, estimează rolul științei în lumea actuală: ”cele mai avansate țări ale lumii definesc știința drept una din prioritățile strategice și cine va fi primul, acela conduce omenirea” [1]. Afirmația m-a șocat. Nu știu ce gândește Putin despre organizarea ...

Contribuția domnului Academician Cătălin Zamfir la dezvoltarea domeniului calității vieții – o perspectivă subiectivă

Prima mea discuție cu domnul Academician Cătălin Zamfir, ca în cazul multor sociologi colegi de generație de la Universitatea din București, a fost de fapt cu Profesorul Cătălin Zamfir. S-a întâmplat la seminarul de Paradigme ale gândirii sociologice. Și astăzi când predau același curs la Universitatea din Oradea – în ...

Apariție editorială/ Interviu in honorem Sanda Golopenția, volum editat de Zoltán Rostás și Theodora-Eliza Văcărescu

Apariție editorială/ Interviu in honorem Sanda Golopenția, volum editat de Zoltán Rostás și Theodora-Eliza Văcărescu, București, Editura Spandugino, 2020, 664 de pagini și 8 planșe. Simona Stănescu: – Fiindcă asemenea omagii nu sunt dese în lumea academică, este justificată întrebarea: cine a propus și de ce a fost propusă această culegere? Theodora-Eliza ...

„Dezvoltare şi schimbare socială proiectată: in honorem Cătălin Zamfir”

Marţi, 9 februarie, academicianul Cătălin Zamfir împlineşte 80 de ani.  Cu acest frumos prilej aniversar, ne face plăcere să anunţăm apariţia volumului Dezvoltare şi schimbare socială proiectată: in honorem Cătălin Zamfir.  Apărut la Editura Pro Universitaria, volumul cuprinde 32 contribuţii ale unor personalităţi ştiinţifice şi culturale, în cea mai mare parte foşti ...