Evenimentul s-a desfășurat la data de 03.12.2025 și a fost găzduit de Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București. Acesta s-a adresat studenților programului de Teologie – Asistență Socială și a oferit un cadru în care au fost prezentate și analizate dimensiunile academice ale calității vieții și bunăstării.

În calitate de moderator, lector universitar senior dr. Laurențiu Tănase a prezentat parcursul academic al dnei. Cercetător științific I Simona Stănescu din cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, precum și relevanța contribuțiilor sale științifice. De-a lungul carierei, Simona a coordonat și a participat la proiecte de cercetare naționale și internaționale care au vizat dinamica statului bunăstării și sistemele de protecție socială.

În cuvântul de deschidere, Laurențiu Tănase s-a adresat studenților, subliniind importanța și oportunitatea participării la masterclass-uri. El a evidențiat faptul că aceste sesiuni reprezintă o componentă esențială a formării academice moderne, oferind studenților acces direct la expertiza și rezultatele de cercetare ale profesorilor consacrați. De asemenea, a remarcat că masterclass-urile creează un cadru privilegiat de interacțiune cu specialiști recunoscuți în domeniu, în care cunoașterea este nu doar prezentată teoretic, ci și aprofundată prin experiența de cercetare și practica profesională a experților invitați.

Cercetătorul CS I dr. Simona Maria Stănescu (ICCV) a deschis prezentarea prin clarificarea conceptului de bunăstare și printr-un scurt istoric al statului bunăstării, evidențiind originile acestuia și evoluția direcțiilor de cercetare asociate. Ulterior, a explicat principalele tipologii ale statului bunăstării, subliniind existența celor trei modele consacrate în literatura de specialitate.

De asemenea, dna Stănescu a introdus și analizat concepte esențiale pentru înțelegerea și evaluarea statului bunăstării, precum politica publică, politica socială, sistemul de asistență socială, securitatea socială, protecția socială și inovația socială. A discutat rolul politicilor publice, al politicilor sociale și al politicilor sectoriale în configurarea intervențiilor statului.

Prezentarea a integrat și repere contemporane precum Agenda 2030, fiind subliniate provocările și oportunitățile generate de globalizare, care constituie premise importante ale transformărilor actuale din domeniul social. Întregul demers a avut un caracter interactiv, facilitând dialogul și participarea activă a studenților.

În a doua parte a prezentării, Simona Stănescu a abordat paradoxul redistribuirii, făcând referire la analiza realizată de Korpi și Palme (1998), potrivit căreia cu cât beneficiile sunt mai strict orientate către persoanele cu venituri reduse și cu cât se urmărește mai insistent realizarea egalității prin transferuri publice universale, cu atât devine mai dificilă reducerea sărăciei și inegalității. Astfel, efectul obținut poate fi contrar celui scontat: distanța dintre cei bogați și cei săraci riscă să se adâncească în loc să se diminueze, pe măsură ce politicile încearcă să reducă acest decalaj.

În continuare, a fost analizată evoluția politicii sociale românești, atât în perioada comunistă, cât și în perioada tranziției postcomuniste, evidențiindu-se transformările structurale, limitele și provocările specifice fiecărui context istoric.

Studenții au adresat întrebări referitoare la conceptul de bunăstare individuală și la accentuarea responsabilității personale în contextul politicilor publice contemporane. În cadrul discuțiilor, a fost evidențiat modul în care România se înscrie într-un trend european mai larg de adaptare a moștenirii instituționale post-comuniste la nevoile actuale ale populației, proces susținut prin identificarea și preluarea elementelor transferabile din modelele occidentale.

Dialogul a vizat, de asemenea, necesitatea unui cadru legislativ coerent, importanța consolidării unei construcții instituționale durabile în contextul reformelor administrative, precum și promovarea performanței în sectorul public. S-a discutat și despre adoptarea unor practici moderne de guvernanță, orientate spre eficiență, transparență și responsabilitate.

În concluziile prezentării, Simona Stănescu a evidențiat importanța procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, subliniind că acesta a presupus o serie de transformări esențiale, între care se numără armonizarea legislativă, consolidarea arhitecturii instituționale și identificarea unor soluții de politică socială adecvate provocărilor specifice tranziției de la economia planificată la economia de piață. De asemenea, a accentuat necesitatea dezvoltării sistemului național de asistență socială și relevanța implementării eficiente a reformelor din acest domeniu. În final, a fost abordată problematica grupurilor vulnerabile, subliniind importanța intervențiilor integrate și a politicilor publice orientate spre incluziune.