Romania Sociala logo
Menu

Maternitate în penitenciar. Studiu comparativ România-Mexic (2022), București, Editura Tritonic

autor:   4 November 2022  

Felicitări pentru publicarea cărții! Vă rugăm să ne spuneți cum a apărut ideea acesteia.

  • Cartea este lucrarea mea de doctorat publicată exact în formatul cerut de facultate pentru lucrările de doctorat în sociologie. Am avut ezitări când am hotărât să o public așa, însă am luat această decizie pentru că este cea mai transparentă modalitate de a arăta munca din spatele titlului meu de Doctor in Sociologie și pentru că, după doi ani de la prezentarea lucrării, ea oricum ar fi fost publică pe site-ul Ministrului Educației. Tind să cred că specialiștii din domeniu privesc lucrările găsite pe acest site ca formând categoria celor abandonate de autorii lor și le consideră „surse la gri” din moment ce o editură nu le-a publicat, eu am mare încredere în lucrarea mea și mi-am dorit să o văd tipărită.

Volumul abordează un subiect sensibil iar comparația România-Mexic este surprinzătoare. De unde a venit ideea și cum puteți descrie experiența studierii acestui domeniu în cele două țări?

  • Când am început studiul în Penitenciarul Târgșor nu aveam în plan plecarea în Mexic. După culegerea de date, deși făcusem interviuri cu toate femeile devenite mame pe perioada detenției, am apreciat că nu am material suficient pentru ceea ce îmi propuneam cu această cercetare și am accesat una din bursele guvernului mexican pentru cercetători străini, ca să pot face un studiu comparativ. Experiența a fost în primul rând provocatoare din punct de vedere emoțional. Intuiam că așa va fi pentru că este vorba despre cea mai curată și mai puternică relație din lumea, relația mamă-copil, pusă într-o situație cât se poate de ingrată. Copiii cu un părinte în penitenciar au propria „condamnare”: lipsa respectivului părinte, venituri familiale diminuate, uneori situație locativă incertă, traume lăsate de descinderea în urma cărora părintele a fost capturat, stigmatizare etc. și în această categorie vulnerabilă își face loc o subcategorie cu totul specială – copiii născuți după gratii a căror situație este și mai complexă.   

Care sunt principalele informații ce ar trebui să ajungă la cititori?

  • Consider că era nevoie de acest studiu la noi în țară, pe măsură ce scriam îmi dădeam seama că informațiile existente în literatura de specialitate pe această temă sunt foarte puține. În Mexic există mult mai multă preocupare pentru acești copii și în această direcție aș vrea să atragă atenția studiul meu. Nu avem statistici clare, nu există beneficii și nici servicii adaptate nevoilor copiilor a căror mamă este în penitenciar, nici pentru cei născuți pe perioada detenției, nici pentru minorii pe care femeia îi lasă acasă la momentul reținerii.

Vă rugăm să ne vorbiți puțin despre concluziile cărții.

  • Cartea în sine este o pledoarie pentru o justiție sensibilă la gen. Cât timp consturile sociale ale încarcerării femeii sunt mai mari decât cele ale încarcerării bărbatului, în special pentru prejudiciul greu de estimat cauzat copiilor, cred că tratamentul în fața justiției ar putea fi diferit, iar prevederile legale în ceea ce privește individualizarea pedepselor puțin mai detaliate.

Ce așteptări aveți odată cu publicarea volumului?

  • Așteptările sunt de la mine însămi în primul rând. Mi-ar plăcea să găsesc timpul, colaboratorii și mijloacele potrivite pentru a schimba ceva în situația mamelor din penitenciar și sper ca în acest demers să mă ajute faptul că am publicat această carte. Pentru mine adevărata însemnătatea a unei lucrări, dacă nu este o lucrare pur teoretică, este dată de schimbările pozitive atrase pentru caregoria studiată. Aceasta este adevărata validare mai ales că, în situația acestor femei și a copiilor lor, există foarte mult loc de mai bine.

Care sunt temele de cercetare pe care v-ați propus să le abordați în viitor?

  • Culegerea de data în Penitenciarul Târgșor a avut loc pe durata întregului an 2018 și întenționez ca în aproximativ 2 ani să reiau aceeași cercetare, numai în România de această dată, scopul fiind să observ evoluția în timp a maternității survenite pe perioada detenției. Până atunci temele mele de cercetare vor fi din domeniul probațiunii unde sunt angajată în prezent.  

       Vă mulțumesc pentru timpul acordat!

  •  Și eu!


Facebook

Decretul nr. 770/1966 și politicile demografice în România comunistă. Perspective asupra controlului social și biopolitic

Miercuri, 14 octombrie 2026, Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului ale Academiei Române au organizat Conferința științifică dedicată Decretului nr. 770/1966 și politicilor demografice din România comunistă care a reunit cercetători științifici din domeniul istoriei, sociologiei și demografiei, într-un demers interdisciplinar menit să analizeze implicațiile ...

Ce trebuie să facem pentru a ajunge în RAI ?

Deschid cu mare interes laptopul. S-a anunțat viitorul posibil Prim Ministru al țării. Cred că va vorbi o jumătate de oră. Ce va face pentru următorii 2 ani. O figură bună. Vorbește bine. Să vedem ce zice. Ne-a spus că a petrecut ultimii 4-5 ani pentru intrarea României în OECD (an international ...

Interviu cu Nicoleta Mereș-Cojocaru, câștigătoarea premiului internațional Hans-Uwe Otto

În cadrul evenimentului științific The International Social Work & Society Academy (TISSA), Varșovia în perioada 28 august-2 septembrie, 2026, doamna Nicoleta Mereș - Cojocaru a primit Premiul „Hans-Uwe Otto” pentru lucrarea „Structural Neglect in Elderly Care: A Comparative Analysis of Public and Private Home Care Social Services in Romania”. Cu o ...

Un posibil răspuns la întrebarea „cum  poate fi onorată deschiderea anului universitar”?

Expoziția de sociologie vizuală, a noua în istoricul ei, realizată de studenții anului I ai Facultății de Sociologie și  Comunicare din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov cuprinde texte și fotografii cu cei care au răspuns în interviurile solicitate, în cadrul unei activități de seminar înfăptuite în anul I, semestru I, ...

Recenzie: Dumitru Otovescu și Cristina Otovescu (coord.), Sociologia contemporană. Domenii de studiu și concepte reprezentative, vol. I–II, Craiova, Editura Beladi, 2025, p. 1152

Sergiu-Lucian Raiu Lector univ. dr. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava Facultatea de Istorie, Geografie și Științe Sociale Universitarul Dumitru Otovescu, după cum ne-a obișnuit, printr-un demers de anvergură, de această dată împreună cu fiica domniei sale, Cristina Otovescu oferă sociologiei românești din nou o amplă lucrare de sinteză: Sociologia contemporană. Domenii de studiu ...

Ziua Vârstnicului la Institutul de Cercetare a Calității Vieții

Pe data de 1 octombrie 2026, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române a organizat evenimentul „Ziua Vârstnicului. Împreună pentru o îmbătrânire activă și demnă”, cu prilejul Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice. Desfășurată la Casa Academiei din București, în format hibrid, manifestarea a reunit cercetători, reprezentanți ai ...

Conferința științifică „Decretul nr. 770/1966 și politicile demografice în Româniacomunistă. Perspective asupra controlului social și biopolitic”

Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST), în parteneriat cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), organizează, miercuri, 14 octombrie 2026, conferința științifică internațională „Decretul nr. 770/1966 și politicile demografice în România comunistă. Perspective asupra controlului social și biopolitic” (Decree No. 770/1966 and Demographic Policies in Communist Romania. Perspectives on ...

O decizie care deschide o nouă istorie în cercetarea științifică în România

Adunarea Generală a Academiei Române a discutat, în sesiunea din 17 septembrie 2026, principiile care trebuie să stea la baza evaluării cercetătorilor, a institutelor și a proiectelor de cercetare. Biroul Prezidiului al Academiei Române, pe această bază, a formulat un document care conține o concepție care trebuie să orienteze activitatea institutelor ...