Romania Sociala logo
Menu

Maternitate în penitenciar. Studiu comparativ România-Mexic (2022), București, Editura Tritonic

autor:   4 November 2022  

Felicitări pentru publicarea cărții! Vă rugăm să ne spuneți cum a apărut ideea acesteia.

  • Cartea este lucrarea mea de doctorat publicată exact în formatul cerut de facultate pentru lucrările de doctorat în sociologie. Am avut ezitări când am hotărât să o public așa, însă am luat această decizie pentru că este cea mai transparentă modalitate de a arăta munca din spatele titlului meu de Doctor in Sociologie și pentru că, după doi ani de la prezentarea lucrării, ea oricum ar fi fost publică pe site-ul Ministrului Educației. Tind să cred că specialiștii din domeniu privesc lucrările găsite pe acest site ca formând categoria celor abandonate de autorii lor și le consideră „surse la gri” din moment ce o editură nu le-a publicat, eu am mare încredere în lucrarea mea și mi-am dorit să o văd tipărită.

Volumul abordează un subiect sensibil iar comparația România-Mexic este surprinzătoare. De unde a venit ideea și cum puteți descrie experiența studierii acestui domeniu în cele două țări?

  • Când am început studiul în Penitenciarul Târgșor nu aveam în plan plecarea în Mexic. După culegerea de date, deși făcusem interviuri cu toate femeile devenite mame pe perioada detenției, am apreciat că nu am material suficient pentru ceea ce îmi propuneam cu această cercetare și am accesat una din bursele guvernului mexican pentru cercetători străini, ca să pot face un studiu comparativ. Experiența a fost în primul rând provocatoare din punct de vedere emoțional. Intuiam că așa va fi pentru că este vorba despre cea mai curată și mai puternică relație din lumea, relația mamă-copil, pusă într-o situație cât se poate de ingrată. Copiii cu un părinte în penitenciar au propria „condamnare”: lipsa respectivului părinte, venituri familiale diminuate, uneori situație locativă incertă, traume lăsate de descinderea în urma cărora părintele a fost capturat, stigmatizare etc. și în această categorie vulnerabilă își face loc o subcategorie cu totul specială – copiii născuți după gratii a căror situație este și mai complexă.   

Care sunt principalele informații ce ar trebui să ajungă la cititori?

  • Consider că era nevoie de acest studiu la noi în țară, pe măsură ce scriam îmi dădeam seama că informațiile existente în literatura de specialitate pe această temă sunt foarte puține. În Mexic există mult mai multă preocupare pentru acești copii și în această direcție aș vrea să atragă atenția studiul meu. Nu avem statistici clare, nu există beneficii și nici servicii adaptate nevoilor copiilor a căror mamă este în penitenciar, nici pentru cei născuți pe perioada detenției, nici pentru minorii pe care femeia îi lasă acasă la momentul reținerii.

Vă rugăm să ne vorbiți puțin despre concluziile cărții.

  • Cartea în sine este o pledoarie pentru o justiție sensibilă la gen. Cât timp consturile sociale ale încarcerării femeii sunt mai mari decât cele ale încarcerării bărbatului, în special pentru prejudiciul greu de estimat cauzat copiilor, cred că tratamentul în fața justiției ar putea fi diferit, iar prevederile legale în ceea ce privește individualizarea pedepselor puțin mai detaliate.

Ce așteptări aveți odată cu publicarea volumului?

  • Așteptările sunt de la mine însămi în primul rând. Mi-ar plăcea să găsesc timpul, colaboratorii și mijloacele potrivite pentru a schimba ceva în situația mamelor din penitenciar și sper ca în acest demers să mă ajute faptul că am publicat această carte. Pentru mine adevărata însemnătatea a unei lucrări, dacă nu este o lucrare pur teoretică, este dată de schimbările pozitive atrase pentru caregoria studiată. Aceasta este adevărata validare mai ales că, în situația acestor femei și a copiilor lor, există foarte mult loc de mai bine.

Care sunt temele de cercetare pe care v-ați propus să le abordați în viitor?

  • Culegerea de data în Penitenciarul Târgșor a avut loc pe durata întregului an 2018 și întenționez ca în aproximativ 2 ani să reiau aceeași cercetare, numai în România de această dată, scopul fiind să observ evoluția în timp a maternității survenite pe perioada detenției. Până atunci temele mele de cercetare vor fi din domeniul probațiunii unde sunt angajată în prezent.  

       Vă mulțumesc pentru timpul acordat!

  •  Și eu!


Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...