Romania Sociala logo
Menu

New Societies, Old Minorities / New Minorities, Old Societies?

autor:   31 March 2016  

THE 4TH INTERNATIONAL RSS CONFERENCE, SIBIU, 29 SEPTEMBER – 01 OCTOBER, 2016, CALL FOR SECTIONS 

Societies and social actors constantly face challenges under the impact of many countervailing forces that act within the economic, demographic, political, educational and social realms. In their search for improving their living, people may adopt alternative life strategies and more flexible arrangements that profoundly affect the architecture and fabric of communities.

Some changes are easily discernible or self-evident: international migration permanently increased the stock of migrants, transforming, in various contexts, both immigrants and residents, into visible minorities. New waves of migrants and specific events where migrants are involved raise major questions about the nature and capacity of the security systems across European societies and their axiological foundations.

An increase in number of elderly members of the population creates, in turn, the perspective of new majorities and minorities forming. This raises important challenges to public social security systems and calls into question their sustainability.

In addition to demographic processes and trends, the global economic and financial turbulence of the last decades give salience to the voices of the particular: old minorities challenge the foundation and legitimacy of states almost across all Europe; at a different level both old EU members and new ones interrogate the status and relevance of the Union, its mechanisms, objectives and future.

Digitalization, teleworking, the accelerating pace of business, part time contracts, and job sharing transformed the rules of the labour markets and triggered fractionalization. The dynamics of the labour market (e.g. the creation of new jobs at the expense of other redundant qualifications, segregation of gender, class and race within local and global labour markets), compounded by the limited capacity of the education systems to level the playing field, impact upon long term youth unemployment and raise major social and societal challenges.

Eastern European societies concomitantly experienced democratization, with straightforward changes in the state organization and various civil rights, but also in terms of inequality and social structure, to mention only few areas where changes were almost dramatic. The lesson of democracy was seldom learnt the hard way, starting with the simplistic rule of majority and slowly moving towards receptiveness to minorities. More subtle transformations (such as changes in values) produced deep and long lasting modifications, and also contributed towards the emergence of visible minorities and/or majorities. In addition, ‘counter silent revolutions’ and corruption tended to counterbalance change and, somehow paradoxically, might have actually emphasized the visibility of “minorities”.

Scholars in the social sciences are invited to submit section proposals aiming to debate such themes within the framework of the 4th International Conference of the Romanian Sociological Society (RSS) “New Societies, Old Minorities/ New Minorities, Old Societies?”, hosted by the Lucian Blaga University of Sibiu (LBUS) between 29th of September and 1st of October 2016.

The conference will be preceded by the Midterm Conference of the European Sociological Association RN36, with the topic “Social transformations: new challenges, practices, and critique” (September 28th-29th 2016). Both events will be hosted in the premises of the Lucian Blaga University of Sibiu.

Important details:

Calendar

Deadline for submitting section proposals: 05.03.2016

Announcement of list of accepted sections and call for papers: 15.03.2016

Deadline for submitting paper proposals: 15.05.2016

Announcement of accepted papers: 15.06.2016

Registration deadline: 01.08.2016

Conference: September 29th – October 1st.

The 2016 Midterm Conference of the European Sociological Association RN36 (September 28th-29th) will precede the conference.

Official language of the conference: English.

Participation fees: 60 EUR

SSR members: 45 EUR

Participation fees for convenors: 30 EUR

ESA RN36 participants: 30 EUR



Facebook

Cultură şi calitatea vieţii 1918-2018. Câteva reflecţii

Cultura, alături de economie şi politică, este parte a condiţiilor de viaţă din societate. Valorile modelează aspiraţiile oamenilor pentru o viaţă (mai) bună, ceea ce este o sursă a variaţiei calităţii vieţii în spaţiu şi timp. Cultura creează nevoi pe care comunitatea le consideră esenţiale pentru bunăstarea ei. Lectura, vizionarea spectacolelor de teatru sau film, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Soluţia de ultimă instanţă

Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus, vom observa că finanţarea pierderilor acumulate în băncile „too big to fail” prin majorarea nesustenabilă a datoriilor guvernamentale a reprezentat soluţia de ultimă instanţă utilizată de Fed, BCE şi BCJ după aproape două decenii de „altruism monetar”. Evident, aceste „naţionalizări” de credite putrede, practicate în mod sistematic ...

Alin Gavreliuc, Psihologia socială și dinamica personalității. Acumulări, sinteze, perspectve, Iași, Editura Polirom, 2019 (519 p.)

Lectura sagace a cărţii domnului Alin Gavreliuc, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, va dezvălui rosturile psihologiei sociale, care în viziunea autorului sunt acelea de a ne ajuta „Să rămînem şi să sporim calitatea noastră de oameni: discernămîntul, ancorat într‑o serie de atitudini şi valori netranzacţionale, precum renunţarea la sine pentru celălalt, cultivarea libertăţii, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Două decenii pierdute

După cum este cunoscut, economia Zonei Euro (ZE) a fost grav afectată de implozia economico-financiară din 2008. Din această cauză, ZE a înregistrat în ultimul deceniu o creştere economică cu mult sub aşteptări. Într-adevăr, dacă analizăm la nivel mondial dinamica produsului intern brut (PIB) cuantificat în dolari internaţionali, vom constata ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Se mai poate salva Zona Euro?

Aşa cum rezultă din studiul de caz anterior, solvabilitatea guvernului francez este în acest moment extrem de precară datorită nivelului nesustenabil al datoriilor acumulate. Guvernul francez s-a împotmolit, deci, în datorii. Şi în aceeaşi situaţie se află şi guvernele din Grecia, Portugalia, Italia, Belgia, Cipru şi Spania. În toate aceste ţări, reducerea datoriilor guvernamentale nu ...

Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc

În luna decembrie 2018 a apărut cartea lui Sebastian Țoc, cercetător ICCV, Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc, București, Editura Pro Universitaria. Cartea își propune să explice cum factorii socio-familiali și cei școlari influențează în diverse contexte rezultatele educaționale ale elevilor. Fiind compusă din cinci capitole, introducere și concluzii, lucrarea ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Studiu de caz: datoria publică a Franţei

Dar cum poate fi validată afirmaţia că guvernele menţionate sunt înglodate în datorii? Evident, printr-un studiu de caz ipotetic. Să presupunem, deci, că executivul de la Paris va decide ameliorarea semnificativă a bonităţii sale financiare prin diminuarea nivelului datoriei publice de la 100% la 50% din PIB. Să presupunem, de asemenea, că Franţa va înregistra ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 6. Salariaţii din sectorul public: de la percepţia falsă la realitatea statului minimal

Creşterea numărului de salariaţi din sectorul public al economiei reprezintă o problemă crucială în cazul ţării noastre. Deşi foarte mulţi compatrioţi cred că numărul de salariaţi din învăţământ, sănătate, apărare şi administraţia publică este mult prea mare, această percepţie, indusă în mod sistematic de anumiţi lideri de opinie, este complet falsă, întrucât locuitorii ţării noastre beneficiază ...