Introducere

Marcată anual la 1 octombrie, Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice a fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în 1990. Este un prilej de a vorbi despre drepturile și nevoile persoanelor vârstnice, despre contribuția lor la viața comunității și despre condițiile în care îmbătrânim. În România, datele Institutului Național de Statistică (INS) și ale Eurostat arată că nivelul de trai al vârstnicilor s-a îmbunătățit în timp, dar că dificultățile materiale persistă.

Indicatori, surse de date, analize și interpretări

La 1 ianuarie 2026, în România locuiau aproximativ 3,903 milioane de persoane de 65 de ani și peste, adică 20,5% din populația rezidentă. Femeile reprezentau 60,2% din această grupă de vârstă. În 2025, an pentru care sunt disponibile date comparabile, ponderea vârstnicilor era de 20,3% în România și de 22,0% în Uniunea Europeană (UE). Procentele pentru 2026 au fost calculate pe baza datelor INS.

Persoanele de 65 de ani și peste și pensionarii nu reprezintă aceeași categorie. Avem și pensionari cu vârste mai mici de 65 de ani, din structurile cu statut special sau pensionarii anticipat. Totodată, când vorbim despre gospodării cu pensionari, trebuie să avem în vedere faptul că pot locui și persoane de alte vârste, inclusiv persoane care lucrează. De aceea, venitul mediu al unei astfel de gospodării, pensia individuală și venitul echivalat al unei persoane vârstnice nu pot fi comparate direct. Venitul echivalat este ajustat în funcție de mărimea și componența gospodăriei. În 2025, INS raporta o rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) de 25,8% pentru pensionari, față de 28,0% pentru persoanele de 65 de ani și peste.

Tabelul 1. Sărăcia și lipsurile materiale în anul 2025

Surse: comunicatul INS nr. 154 din 29 iunie 2026 și Eurostat, ilc_li02, ilc_mdsd11, ilc_peps01n.

Persoanele vârstnice au o rată a sărăciei relative  sub media națională, dar se confruntă mai des cu lipsuri materiale și sociale severe. Veniturile regulate pot menține o persoană deasupra pragului statistic al sărăciei, fără să îi ajungă pentru toate cheltuielile necesare unui trai decent. Față de media UE pentru aceeași grupă de vârstă, România înregistrează o rată mai mare cu 14,3 puncte procentuale a deprivării materiale și sociale severe și cu 9,2 puncte procentuale a riscului de sărăcie sau excluziune socială. Rata deprivării materiale și sociale severe în rândul vârstnicilor din România este de aproximativ 3,9 ori mai mare decât cea europeană.

Sărăcia relativă a scăzut mai mult în rândul persoanelor vârstnice decât în celelalte grupe mari de vârstă. Între 2007 și 2024, rata sărăciei relative a persoanelor de 65 de ani și peste a coborât de la 29,4% la 16,4%. Scăderea de 13,0 puncte procentuale reprezintă 44,2% din nivelul inițial și este mai mare decât cea înregistrată în celelalte grupe de vârstă din tabelul 2. Comparația dintre primul și ultimul an al perioadei nu înseamnă însă că rata a scăzut în fiecare an.

Figura 1. Evoluția sărăciei relative în România pe grupe de vârstă, 2007–2024 (% din populația fiecărei grupe de vârstă)

Sursa: INS, TEMPO-Online, SAR102B (http://statistici.insse.ro)

În 2007, rata sărăciei relative în rândul vârstnicilor depășea rata pentru întreaga populație cu 4,8 puncte procentuale. În 2024, era cu 2,6 puncte procentuale sub aceasta și cu 9,8 puncte procentuale sub rata înregistrată în rândul copiilor. Așadar, situația vârstnicilor s-a îmbunătățit în raport cu cea a întregii populații. În 2025, rata a scăzut la 15,5%, cu 0,9 puncte procentuale față de 2024. Toate aceste modificări nu arată o îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai a acestei categorii de vârstă în România. În momentul de față, aproximativ una din șase persoane vârstnice rămânea sub pragul sărăciei.

Tabelul 2. Evoluția sărăciei relative pe grupe de vârstă

Sursa: INS, TEMPO-Online, SAR102B (http://statistici.insse.ro).

Comparația între veniturile de dinaintea și cele de după transferurile sociale arată cât de importante sunt pensiile. Pentru persoanele de 65 de ani și peste, rata sărăciei ar fi de 87,9% dacă din venituri s-ar elimina pensiile și celelalte transferuri sociale, precum ajutoarele și indemnizațiile. Pensiile au, prin urmare, un rol hotărâtor în protejarea vârstnicilor împotriva sărăciei monetare. Dacă pensiile sunt păstrate în calcul, dar celelalte transferuri sunt excluse, rata sărăciei relative ar fi de 20,7%. După includerea tuturor transferurilor, rata sărăciei relative ajunge la 15,5%, ceea ce arată că importanța bugetului de cheltuieli sociale și dimensiune intervenției/ transferurilor realizate prin schemele de protecție și asistență socială.

Tabelul 3. Sărăcia persoanelor de 65 de ani și peste și transferurile sociale în 2025

Sursa: INS, comunicatul privind sărăcia și excluziunea socială în anul 2025, pp. 1–2.

Rata deprivării materiale severe a persoanelor vârstnice a scăzut de la 50,1% în 2007 la 14,2% în 2020, cu 35,9 puncte procentuale. Pentru întreaga populație, rata s-a redus de la 38,0% la 14,8%. Astfel, ponderea vârstnicilor care se confruntau cu lipsuri severe a ajuns de la un nivel mult peste media națională la unul apropiat de aceasta. Potrivit acestui indicator, rata în rândul vârstnicilor a scăzut de la 36,7% în 2015 la 19,6% în 2024 și la 19,2% în 2025. Îmbunătățirea pe termen lung este importantă, dar în ultimul an reducerea a fost de numai 0,4 puncte procentuale. Aproape unul din cinci vârstnici continua să se confrunte cu lipsuri severe.

Tabelul 4. Deprivarea materială și socială severă și diferențele dintre femei și bărbați

Sursa: INS, TEMPO-Online, SAR115C (http://statistici.insse.ro).

În rândul femeilor vârstnice, rata deprivării materiale și sociale severe a scăzut mai mult, în puncte procentuale, decât în rândul bărbaților. Cu toate acestea, femeile au rămas mai expuse acestor lipsuri. În 2024, diferența era de 5,2 puncte procentuale, iar rata înregistrată în rândul femeilor era cu aproximativ 31,5% mai mare decât cea a bărbaților. Pentru întreaga populație, diferența dintre femei și bărbați era de numai 1,2 puncte procentuale, ceea ce arată că vulnerabilitatea femeilor este mai accentuată la vârste înaintate. În 2025, Eurostat indica o rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială de 32,3% la femeile de 65 de ani și peste și de 21,5% la bărbații din aceeași grupă de vârstă.

Datele AROPE (riscul de sărăciei sau excluziune socială) calculate potrivit definiției din Strategia Europa 2020 arată că ritmul reducerii sărăciei și excluziunii sociale a încetinit în timp. În rândul persoanelor vârstnice, rata a scăzut de la 57,9% în 2007 la 35,4% în 2012 și la 31,5% în 2020. Din scăderea totală de 26,4 puncte procentuale, 22,5 puncte procentuale au fost înregistrate până în 2012. Au existat și creșteri temporare, de la 32,8% în 2018 la 33,9% în 2019. Aceste date nu pot fi reunite într-o singură serie cu cele calculate potrivit indicatorului redefinit pentru Europa 2030. După definiția actuală, rata AROPE pentru vârstnici a scăzut de la 29,3% în 2024 la 28,0% în 2025, cu 1,3 puncte procentuale.

Ancheta bugetelor de familie arată că veniturile totale ale gospodăriilor de pensionari sunt sub media tuturor gospodăriilor. Acestora le rămân, așadar, mai puține resurse pentru cheltuieli suplimentare. Calculul pe persoană ține cont de faptul că gospodăriile au un număr diferit de membri: în 2025, venitul lunar era de 3.059 lei în gospodăriile de pensionari, cu aproximativ 19,1% sub media generală de 3.782 lei.

Tabelul 5. Veniturile și cheltuielile medii lunare ale gospodăriilor (lei)

Sursa: INS, TEMPO-Online, BUF104I, BUF105I, BUF106J și BUF107I (http://statistici.insse.ro).

Venitul total pe persoană din gospodăriile de pensionari a crescut cu 15,3% între 2024 și 2025, fără a lua în calcul efectul scumpirilor. De aceea, creșterea în lei nu arată, singură, cât s-a îmbunătățit puterea de cumpărare. Diferența dintre orașe și sate rămâne importantă: 3.349 lei pe persoană în mediul urban și 2.758 lei în mediul rural, adică un venit cu aproximativ 21,4% mai mare la oraș. Pensiile reprezintă aproximativ 64,0% din veniturile gospodăriilor de pensionari, iar salariile brute și celelalte drepturi salariale, 24,4%. Salariile pot proveni și de la alți membri ai gospodăriei. Reținem și faptul că, veniturile totale care rezultă din Ancheta bugetelor de familie (ABF) includ și venituri în natură, cum sunt produsele din gospodăria proprie folosite pentru consum, iar cheltuielile totale includ impozite și contribuții. Prin urmare, diferența dintre veniturile și cheltuielile medii nu reprezintă suma economisită lunar de fiecare pensionar.

Tabelul 6. Structura cheltuielilor de consum în anul 2025

Sursa: INS, TEMPO-Online, BUF109I. Notă: procentele sunt calculate din cheltuielile totale de consum, nu din toate cheltuielile gospodăriei.

Hrana, locuința și sănătatea reprezintă împreună 62,6% din cheltuielile de consum ale gospodăriilor de pensionari, față de 54,5% pentru toate gospodăriile. Bugetele pensionarilor sunt astfel mai expuse scumpirilor bunurilor și serviciilor esențiale. Cheltuielile pentru sănătate au o pondere de 10,6%, ceea ce arată presiunea lor asupra bugetului, fără a însemna că toate nevoile medicale sunt acoperite. Ponderea mai mică a cheltuielilor pentru activități recreative poate avea atât cauze financiare, cât și explicații legate de nevoi și obiceiuri diferite. Datele din tabel nu permit stabilirea contribuției fiecăreia dintre aceste cauze.

Datele din 2026 arată o scădere a puterii de cumpărare a pensiilor. În trimestrul II 2026, numărul mediu al pensionarilor era de 4,913 milioane, cu 7 mii mai puțini decât în trimestrul anterior. Pensia medie brută pentru totalul pensionarilor era de 2.942 lei. În sistemul asigurărilor sociale de stat, pensia medie brută era de 2.821 lei, iar cea netă, de 2.700 lei. Cele două valori brute se referă la categorii diferite de pensionari și trebuie analizate separat.

Tabelul 7. Evoluția recentă a pensiilor

Sursa: INS, comunicatul nr. 227 din 11 septembrie 2026, pp. 1–2.

Pensia medie brută pentru totalul pensionarilor a crescut cu numai 0,3%, atât față de trimestrul I 2026, cât și față de trimestrul II 2025. În schimb, indicele pensiei medii reale a fost de 98,1% față de trimestrul precedent, ceea ce înseamnă o scădere a puterii de cumpărare cu 1,9%. Acest indice ține cont de pensia medie netă și de evoluția prețurilor de consum și se referă la asigurările sociale de stat și la sistemele MApN, MAI și SRI. El nu se calculează prin simpla scădere a inflației din variația pensiei medii brute pentru totalul pensionarilor. În figura 2 este reprezentată evoluția celor doi indicatori: indicele pensiei nominale nete și indicele prețurilor de consum.

Figura 2. Evoluția indicelui pensiei nominale și a indicelui prețurilor de consum în perioada 2024–2026

Sursa: INS, comunicatul nr. 227 din 11 septembrie 2026 privind numărul de pensionari și pensia medie lunară, p. 1.

Pensia medie netă pentru limită de vârstă reprezenta 52,5% din câștigul salarial mediu net în trimestrul II 2026. INS precizează că definiția indicatorului s-a schimbat față de trimestrul anterior, când raportul era de 57,9%. În noul calcul sunt incluse și pensiile pentru limită de vârstă fără stagiu complet de cotizare. Prin urmare, diferența de 5,4 puncte procentuale nu poate fi pusă în întregime pe seama unei înrăutățiri a situației economice.

Pensiile au un rol esențial în protejarea vârstnicilor împotriva sărăciei. Totuși, reducerea sărăciei monetare nu a înlăturat lipsurile materiale din viața de zi cu zi. Cheltuielile pentru hrană, locuință și sănătate consumă o parte importantă a bugetelor gospodăriilor de pensionari, lăsând mai puține resurse pentru alte nevoi.

Pensia medie nu arată diferențele mari dintre beneficiari. Pensionarii pentru limită de vârstă reprezentau 80,7% dintre pensionarii de asigurări sociale. Celelalte categorii aveau pensii medii foarte diferite, iar o parte dintre beneficiarii lor aveau mai puțin de 65 de ani.

Tabelul 8. Categorii de pensii de asigurări sociale în trimestrul II 2026

Sursa: INS, comunicatul nr. 227 din 11 septembrie 2026, p. 2. Datele se referă la pensiile de asigurări sociale, nu doar la cele din sistemul asigurărilor sociale de stat.

Femeile reprezentau 55,0% dintre pensionarii de asigurări sociale pentru limită de vârstă, dar pensia lor medie era de 2.590 lei, față de 4.113 lei în cazul bărbaților. Diferența de 1.523 lei înseamnă că pensia medie a femeilor era cu 37,0% mai mică. În cazul pensiilor anticipate, media era de 2.594 lei la femei și de 4.266 lei la bărbați.

Statisticile oficiale arată că veniturile din muncă au un rol limitat în completarea resurselor după 65 de ani. În 2025, Ancheta forței de muncă în gospodării (AMIGO), realizată de INS, estima 79.702 persoane ocupate de 65 de ani și peste, dintre care 40.795 erau salariați. Eurostat indica o rată de ocupare de 2,1% în România, față de 7,2% în UE. Pentru persoanele între 65 și 74 de ani, ratele erau de 3,3% și, respectiv, de 12,0%. Așadar, diferența se menține și atunci când comparația se limitează la o grupă de vârstă mai restrânsă.

Rata mică de ocupare arată că puține persoane vârstnice obțin venituri din activități incluse în definiția statistică a ocupării. Indicatorul nu arată însă dacă retragerea din activitate este o alegere sau dacă este determinată de probleme de sănătate ori de lipsa locurilor de muncă potrivite. Din 2021, potrivit noii metodologii INS/Eurostat, activitatea agricolă desfășurată exclusiv sau în principal pentru consumul propriei gospodării nu mai este inclusă în ocupare.

Tabelul 9. Sărăcia și ocuparea în rândul persoanelor de 65 de ani și peste în 2025

Sursa: Eurostat, ilc_peps01n și lfsa_ergan. Datele se referă la femei și bărbați de 65 de ani și peste; pentru ocupare sunt incluse toate cetățeniile. Tabelul prezintă o selecție de țări, nu un clasament complet.

Pentru comparațiile internaționale, Eurostat folosește venitul disponibil median anual echivalat, ajustat la mărimea și componența gospodăriei. Mediana este valoarea care împarte populația în două jumătăți: una cu venituri mai mici, cealaltă cu venituri mai mari. În seria Eurostat pentru 2025, acest venit era, la persoanele de 65 de ani și peste, de 11.916 standarde ale puterii de cumpărare în România și de 20.886 în UE. Valoarea pentru România reprezenta aproximativ 57,1% din cea europeană. Exprimate în euro, veniturile erau de 7.585 și, respectiv, de 21.063. Standardele puterii de cumpărare sunt unități folosite pentru a ține cont de diferențele de prețuri dintre țări. Chiar și după această ajustare, decalajul veniturilor rămâne mare. Rata sărăciei vârstnicilor din România, de 15,5%, este ușor sub cea a UE, de 16,3%, deși veniturile sunt mult mai mici, iar lipsurile materiale, mult mai răspândite. Explicația este că pragul sărăciei se stabilește separat în fiecare țară, în raport cu veniturile populației sale.

Concluzii și recomandări de politici publice

Datele INS și Eurostat arată rolul important al pensiilor în protejarea persoanelor vârstnice împotriva sărăciei. Cu toate acestea, cheltuielile esențiale ocupă o parte importantă a bugetelor gospodăriilor de pensionari, care rămân vulnerabile la scumpiri. Diferențele dintre femei și bărbați, precum și dintre orașe și sate, cer măsuri adaptate situației fiecăruia. În România anului 2026, protejarea puterii de cumpărare și accesul la îngrijire ar trebui să fie priorități ale politicilor destinate vârstnicilor.

Guvernul ar trebui să urmărească efectul inflației asupra pensiilor și să asigure reguli previzibile de actualizare a acestora, cu finanțare stabilită în buget. Sprijinul suplimentar pentru hrană, energie și medicamente ar trebui să ajungă cu prioritate la persoanele cu venituri reduse și cheltuieli mari raportate la resursele lor. Procedurile simple și ajutorul oferit de serviciile sociale locale pot face aceste măsuri accesibile și celor care nu se descurcă singuri cu cererile și documentele.

Accesul la îngrijire pentru persoanele vârstnice trebuie îmbunătățit mai ales acolo unde deplasarea la medic este dificilă. Extinderea îngrijirii la domiciliu, a serviciilor medicale comunitare și a transportului către consultații ar ajuta persoanele cu mobilitate redusă și pe cele din mediul rural. Centrele de zi și serviciile care preiau temporar îngrijirea pot susține atât vârstnicii, cât și familiile lor. Aceste recomandări sunt în acord cu Strategia națională privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă pentru perioada 2023–2030, aprobată prin HG nr. 1.492/2022.

Sprijinul local ar trebui acordat pe baza nevoilor concrete, cu atenție la femeile cu pensii mici și la persoanele vârstnice care locuiesc singure. Primăriile, serviciile sociale și medicii de familie ar putea identifica împreună cazurile în care lipsa banilor se adaugă problemelor de sănătate sau izolării. Ajutorul pentru încălzire, adaptarea locuinței la dificultățile de mobilitate și sprijinul pentru activitățile zilnice ar trebui coordonate, astfel încât persoana să nu fie nevoită să caute singură fiecare serviciu.

Participarea persoanelor vârstnice la viața comunității merită susținută prin transport accesibil, activități culturale și de socializare și sprijin pentru folosirea serviciilor digitale. Este important ca accesul la servicii publice să fie accesibil atât la ghișeu, cât și prin telefon sau online. Pentru persoanele vârstnice apte de muncă, care doresc să-și completeze veniturile, este nevoie de flexibilizare programului de lucru, munca cu timp parțial și combaterea discriminării pe criteriul de vârstă destul de întâlnită în țara noastră.

Surse de date

INS, populația rezidentă la 1 ianuarie, POP105A, 2025–2026; Eurostat, indicatori ai structurii populației, demo_pjanind, 2025, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online

INS, comunicatul nr. 154 din 29 iunie 2026, Principalii indicatori privind sărăcia și excluziunea socială în anul 2025, pp. 1–4.

INS–TEMPO, SAR102B, Rata sărăciei relative pe grupe de vârstă, 2007 și 2024.

INS–TEMPO, SAR112B, Rata deprivării materiale severe pe grupe de vârstă, 2007 și 2024.

INS, Ancheta bugetelor de familie, veniturile și cheltuielile medii lunare pe gospodărie și pe persoană, 2024–2025, https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/abf_tr1r26.pdf  

INS, comunicatul nr. 227 din 11 septembrie 2026, Numărul de pensionari și pensia medie lunară în trimestrul II 2026, pp. 1–3 și notele metodologice, https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pensii_tr2r2026.pdf   

Eurostat, metadatele EU-SILC, definiția venitului echivalat, perioada de referință a veniturilor și populația acoperită, https://ec.europa.eu/eurostat

Eurostat, venitul disponibil median echivalat, ilc_di03, anul anchetei 2025, https://ec.europa.eu/eurostat/en/data/database.