Romania Sociala logo
Menu

Noile ritualuri ale vasalității

autor:   10 April 2020  

Ca ins născut ceva mai devreme, aparținând, deci, generației ghiocelului, la indicația prezidențială a statului în casă, mi-am exersat reflexele de respect necondiționat față de autorități, chiar fără tradiționalul ”Să trăiți, am înțeles!”…dar, tocmai când mă pregăteam să reiau drumurile spre bibliotecă, am înțeles, din aceeași sursă, că până pe 15 mai va trebui să mai respect aceleași autorități care au preluat  ”indicația” pentru a accepta, precum melcul, statul în cochilie. După ca l-am ascultat pe domnul Velea, citind aceleași document prezidențial, m-am convins că măsura continuării anului școlar este foarte înțeleaptă, cel puțin pentru exercițiile de citit cu respectarea regulilor de punctuație.

Așadar, liber de orice contrângeri, am  luat cu asalt biblioteca nostră de familie, deoarece accesarea , pe net, a unor biblioteci ale unor importante  universități din lume mi-a produs nenunărate sincope prin invadarea ecranului laptop-ului cu diverse spoturi publicitare; unele chiar foarte decoltate/deocheate….

Am pus mâna pe câteva cărți despre Evul Mediu, perioada care mi-a rămas în memorie ca ”epocă întunecată ” a omenirii. Am sperat, astfel, ca voi avea timpul necesar și comfortul psihologic, de a mă lămuri, personal, în ce a constat ”întunericul” acestei secvențe de istorie, dar am sistat explorarea chestiunii când am ajuns la ritualurile de vasalitate.

Nu știu din ce cauză, dar după citirea acestora, m-am dus cu gândul (eretic desigur!) la noul Imperiu Euroatlantic, în  curs de constituire, dar nu prin opțiuni militare sau prin puterea de persuasiune a misionarilor,(ca pe vremuri!) ci prin cererea de ”aderare” a viitorilor UE-iști, care visează la îngerul păzitor al NATO; similar cu  ritualurile de vasalitate; am putea spune ca ”aderarea” este prima secvență a ritualului de integrare paneuropeană? M-am întrebat, rhetoric.

Din literatura invocată de noi, am aflat că în anul 757 Tassilon, Duce de Bavaria, a venit la Campiegne, pentru a se oferi ca vasal regelui Pepin le Bref (sursa:Ermold le Noir, Annales regni Francorum. In Honoram Hludowicii, traducere de E.Faral, 1932). 

Din aceeași sursă, aflăm că Harold le Danois, în 826 a intrat în vasalitatea lui Ludovic cel Pios, urmând celași ritual, care consta în percurgerea următoarei proceduri:

  1. Hominium, adică un omagiu al seniorului prin care vasalul cerea să fie primit sub autoritatea seniorului , angajându-se, public, că își oferă întreaga loialitate acestuia. Acest angajament/jurământ se depunea, de obicei în incinta unui Castel faimos al vremii , sau în interiorul unei biserici populate de personaje cu ranguri importante atât pentru senior, cât și pentru vasal.
  2. Investirea –secvența prin care vasalul, în schimbul jurământului de credință, primea un fief (germ.vieh, franc.fehu), adică o feudă, ca  resursă materială prin care vasalul să-și poată exercita , efectiv, serviciile de susținere practică  a seniorului. În semn de încheiere a procesiunii, seniorul îl atingea pe vasal cu un baston (bacullum) sau cu o simplă creangă (festuca), care-i rămânea vasalului.
  3. Aservirea – fără nici o conotație pejorativă, desemna perioada în care vasalul de afla în serviciul seniorului.

Dacă relația nu funcționa la nivelul așteptărilor mutual asumate, atunci se producea ruptura (exfectucatio) prin care vasalul denunța relația, iar acesta devenea exonerat de răspunderea de a-l mai ajuta pe senior în cazul în care acesta se afla în primejdie. În acest punct al demersului nostru, ne considerăm și noi, absolviți de prezentarea detaliilor privind dreptul de proprietate asupra feudei; deoarece s-a scris și o întreaga literatură, foarte controversată, pe această problemă.

Stând în casă câteva săptămâni, acum , eu nu mai știu ce înseamnă arestul la domiciliu, deși un prieten mi-a spus că eu trebuie să suport această pedeapsă deoarece am încălcat ospitalitatea românească: anume, nu am primit pe COVID  cu pâine si sare!

Similar cu aceste secvențe ale ritualului vasalic, calitatea de membru al UE a presupus și pentru noi , ”noii veniți”: cererea de aderare, confirmată de disponibilitatea seniorilor occidentali de a primi noi membri (vasali), angajamentul acestora de a fi alături de seniori (aquis-ul comunitar/festuca), dar și acceptarea unei monitorizări (MCV) a calității devotamentului și loialității ”noilor veniți” față de ”valorile europene”.

Experiența de până în cel mai imediat prezent a produs și o surpriză, profund nedorită; un exfectucatio, prin Brexitul asumat unilateral de Marea Britanie, ca semn al dezavuării managementului  comunitar, asemenea vasalului din feudalism prin care acesta denunța nevrednicia seniorului care, între timp, uitase să se achite de onligațiile aferente juramântului inițial, al intrării în vasalitate…

Să se fi întâmplat ceva asemănător și cu  fosta posesoare a celui mai mare Imperiu colonial?!

Personal, nu răspunsul la această întrebare mă interesează, ci modul cum Marii Seniori de la Bruxelles s-au preocupat de proaspeții vasali căzuți în ambuscada COVID!? Dumneavoastra, ce părere aveți? Vă întreb pe cei asemenea mie, deoarece știu că cei intrați, cabotin, în rolul de aristocrați de carton nu pot avea păreri; ei doar diseminează opiniile din ”Vest”, unde această problemă nu există, vesticii trăind în ”explicația” cu ”deficiența democratică” a Estului, care pune capac la toate dubitațiile fie ele carteziene, sau nu.

Nu mai spun nimic despre această presupusă ”deficiență”, deoarece am mai scris un pamflet pe această chestiune, iar acum îmi arată obrazul chiar și oglinda!

Astăzi dimineața, câinele de companie al vecinei, care este bine crescut (cam de înălțimea unui vițel) și care mă privea cu ură înainte de COVID, acum, s-a bucurat ca un copil răsfățat: m-a văzut și pe mine cu mască/botnița lui de oraș, adică s-a văzut răzbunat… Eu a avut voie, fiecare dimineața să iasă la….plimbare; cine se scoală de dimineața, bate câmpii toată ziua. Asta este valabil numai la oameni, (cu precădere cei care și-au schimbat penele) după reformarea, hotărâtă, a proverbelor și zicătorilor românești: Paremiologia  trebuia, și ea, reformată în stil orbanist!

Cine a spus că există riscul însingurării prin statul acasă ? Prezidentul nostru a prelungit perioada de covidofobie cu încă o lună de zile. Norocul nostru că nu este orthodox, că atunci ar fi dat dispoziție Patriarhului să prelungească și Săptămâna Mare.

A consemnat : Un om care Paște sănătos,

Pentru conformitate,

Stefan   Buzărnescu




Facebook

O nouă apariție editorială la Springer: Sebastian Fitzek analizează rolul blockchainului în sistemele europene de sănătate

La Editura Springer a apărut volumul Blockchain as an Audit Layer in EU Healthcare. Trust, Governance, and Evidence Artifacts aligned with the GDPR, EHDS, and NIS2, semnat de Sebastian Fitzek, cercetător în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române. Lucrarea abordează una dintre provocările majore generate de digitalizarea ...

Simpozionul Național „Violența ca fenomen social și intervenția asistenței sociale” – Ediția a II-a

Simpozionul național „Violența ca fenomen social și intervenția asistenței sociale”, desfășurat la Centrul Universitar Pitești în data de 14.05.2026, a reunit specialiști din domeniile asistenței sociale, teologiei, psihologiei, sociologiei, dreptului și administrației publice pentru a analiza fenomenul violenței dintr-o perspectivă interdisciplinară și pentru a identifica soluții concrete de prevenție și ...

Cum va fi viitorul? Problema timpului în sociologie

Problema timpului în științe. Unele științe nu au problema timpului global. Este cazul științelor „universaliste”, precum fizica sau chimia. În aceste științe se înregistrează o indiferență temporală atunci când faptele pe care încearcă să le explice sunt trecute, prezente sau viitoare. Temporalul nu are paradigme diferite. Temporalitatea e acceptată doar ...

MASTERCLASS INTERNAȚIONAL „Empatie și Voluntariat – Valori creștine fundamentale în asistența socială”

În cadrul programului de mobilitate ERASMUS+, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București – Secția de Teologie Asistență Socială a organizat în data de 07.05.2026 masterclass-ul internațional intitulat „Empatie și Voluntariat–Valori creștine fundamentale în asistența socială”, desfășurat în Amfiteatrul „I.G. Coman” al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din ...

Cercetarea și justiția în dialog: ICCV a găzduit Dezbaterea privind repararea prejudiciilor victimelor infracțiunilor și reutilizarea socială a bunurilor confiscate

București, 27 iulie 2026 – Cum poate statul să răspundă mai eficient nevoilor victimelor infracțiunilor? În ce măsură recuperarea produsului infracțiunii și reutilizarea socială a bunurilor confiscate pot contribui la consolidarea justiției sociale? Aceste întrebări au constituit punctul de plecare al Dezbaterii „Repararea prejudiciului produs victimelor prin infracțiuni săvârșite cu ...

Violență și fundamentalism în societatea contemporană – reflecții interdisciplinare în cadrul unei dezbateri internaționale organizate de Academia Română

La data de 4 mai 2026, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române a găzduit dezbaterea internațională „Violență și fundamentalism în societatea contemporană”, eveniment care a reunit, într-un cadru interdisciplinar, cercetători și cadre universitare din România, Franța, Spania și Statele Unite ale Americii. Structurată pe o succesiune ...

DRUMUL DE LA CEL MAI MARE ZID CĂTRE O MASĂ MAI LUNGĂ

Autori: Daniel Nițoi[1], Zun Chu Eain[2] [1] Cercetător Științific III, Institutul de Cercetare a Calității Vieții - Academia Română, București, România, email: daniel.nitoi@iccv.ro, ORCID ID 0009-0007-1306-7932. [2] Specialist în drept internațional, Director Adjunct, Ministerul Dezvoltării Digitale și Comunicațiilor, Republica Uniunea Myanmar, e-mail: 108993chu@gmail.com Ultimii ani sunt presărați de evenimente pe care umanitatea nu ...

Bridging Research & Education Systems: International Dialogue and Best Practices

Conferința internațională „Bridging Research & Education Systems: International Dialogue and Best Practices”, desfășurată pe 28 aprilie 2026 în sala de conferințe a Institutului de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) din cadrul Academiei Române, a reunit specialiști, cercetători și reprezentanți ai mediului academic din mai multe țări. Evenimentul a avut ca ...