Romania Sociala logo
Menu

Noul Program al Academiei: ”ONE HEALTH”

autor:   20 January 2024  

Azi a fost o discuție la Academia Română, organizată de Acad. Ioan Dumitrache,  pe tema One Health. Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei, a deschis discuțiile.

O temă lansată de vreo 10 ani în Europa. La început, sub forma unui nou cuvânt, ”ONE HEALTH”, dar sensul a prins un conținut: direcții de cercetare, programe de cercetare, politici…

Ce e nou ? Termenul, evident la origine medical, a obținut o extensie foarte importantă. Nu numai sănătatea persoanei umane, ci și a celorlalte viețuitoare (”porcul”, ”vaca”, ”pomul”); dar și a ”aerului”, ”apei”, ”pământului” deci și a întregului mediu natural.

Toți participanții au fost cuceriți de idee. O idee de sănătate, ”normalitate” aplicabilă întregii lumi a omului. E un program pe care Academia trebuie să-l dezvolte. S-a decis ca Academician Victor Voicu, președintele Secției de științe medicale, să formele un mic grup care să formuleze o propunere care va fi discutată în Prezidiul Academiei.

Cine să dezvolte un asemenea program? S-au făcut intervenții de interes pentru această nouă perspectivă. Și eu am făcut o propunere. Institutul de Cercetare a Calității Vieții se angajează să dezvolte un program centrat pe ”sănătatea societății”. Am fost impresionat de o sugestie a Doamnei director general al INCE, Luminița Chivu: e normal ca Institutul de Cercetare a Calității Vieții să se ocupe și de calitatea în general a vieții. Ar fi o mare provocare teoretică.

Toți am fost de acord: nu trebuie un institut distinct să preia această temă. Ideea este globală și multe institute, în sfera de competență a fiecăruia, se va ocupa de un aspect sau altul al ”sănătății”. Deci tema trebuie să fie obiectul reflecției unei rețele de centre și instituții. Cu institutele și centrele sale de cercetare, Academia este în poziția de a-și asuma responsabilitateacoordonării unui asemenea program, a noii rețele de cercetare. 

S-a discutat și o întrebare mai specifică: care ar trebui să fie cea mai adecvată expresie de adoptat în limba română ? UK a lansat termenul în engleză. Franța a adoptat o expresie adecvată limbii franceze. Evident, o traducere ”mecanică” în română nu sună bine: ”O sănătate”.  Să adoptăm formularea din engleză sau cea din franceză sau să căutăm o formă adecvată limbii române ? S-au făcut și câteva sugestii. Am reținut propunerea Acad. Marius Andruh: sănătate globală. Cred că această formulare exprimă exact sensul extins la sănătății.

Asadar s-a pus bazele unui nou program foarte important al Academiei Române

                 



Facebook

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...