Romania Sociala logo
Menu

O întrebare: ce fel de cârmaci, ce fel de comandant?

autor:   22 December 2019   

Cătălin Zamfir

Circulă în ultimul timp o filozofie sintetizată în dictonul: statul de drept. Formularea este normală, dar riscă să fie banală şi, extinsă, chiar periculoasă. Cu toţii vrem justiţie, desigur. Nu orice justiţie, ci bună, corectă.

Statul are misiunea de a crea legi şi de a acţiona pentru impunerea lor. Nu există un stat care să nu aibă promovarea justiţiei ca o misiune de bază a sa. Ceea ce pare a fi ceva de la sine înţeles, repetarea ei ascunde însă un mesaj: statul de drept este preocuparea prioritară a statului.

În mintea mea ideea este asociată cu imaginea unui vapor în mijlocul oceanului. Cârmaciul este priceput. Dă comenzi bune. Toţi marinarii răspund cu promptitudine la comenzile lui. După câteva ore însă avem o surpriză: vaporul merge într-o parte, apoi în alta, merge înainte, se întoarce. În realitate nu cârmaciul orientează vaporului, ci curenţii subterani îl duc într-o direcţie sau alta. Vapor bun, cârmaci priceput. El se concentrează pe conducerea vaporului în a răspunde la valuri şi vânturi. Dar asta nu e suficient. E grav dacă el nu ştie încotro trebuie să meargă vaporul şi nici nu se gândeşte la asta. Cârmaciul are nevoie şi de un comandant.

Justiţia este un cârmaci. Dar ea nu este comandantul ţării. Funcţionarea legală a societăţii este o condiţie absolut necesară, dar ea nu este obiectivul statului. Liderul politic care îşi pune ca obiectiv prioritar legalitatea este exact cum este cârmaciul, poate priceput, dar vaporul merge în voia valurilor şi vânturilor. Societatea are nevoie de o viziune care să cristalizeze direcţia în care ea să meargă şi o strategie de acţiune.

E clar. Avem nevoie de o justiţie corectă şi eficientă. Dar e bine ca ea să fie discretă, nu să ţină locul proiectului de dezvoltare a societăţii.  



Facebook

Despre infracționalitate în contextul pandemiei COVID-19

Structurile internaționale din domeniul ordinii și securității publice, precum Organizația Națiunilor Unite (ONU), Organizația Internațională a Forțelor de Poliție (INTERPOL) și Oficiul European de Poliție (EUROPOL), semnalează faptul că în contextul pandemiei COVID-19, ne confruntăm cu noi forme de activități criminale, aflate în continuă creștere numerică. Suntem avertizați cu privire la faptul că grupările infracționale ...

Recenzie: Vlad Ovidiu Cioacă, Viața cotidiană în România comunistă, Ed. Beladi & Sitech, Craiova, 2019

Prof.univ.dr. Stefan Buzărnescu; Asist.univ.dr. Liliana Gabriela Ilie Schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989, dincolo de controversele inevitabile, a generat scrieri de factură impresionistă și continuă să genereze și astăzi, după trei decenii, scrieri de profiluri foarte deosebite: de la mărturii ale participanților nemijlociți la Eveniment, la pretinse analize ”obiective” ale ...

„Femei în noapte”. Lumea în care am intrat

Ieri am văzut un film serial, Women in Night. De regulă filmele mă relaxează și aproape le uit. Acesta a fost o excepție. M-a tulburat cum rar mi se întâmplă. La terminarea filmului m-am simțit bolnav. Fragmente ale filmului m-au obsedat toată noaptea.  O agenție olandeză: se aranja participarea unui grup ...

Avem o problemă: ce facem cu creșterea perioadei de viață?

Crizele creează probleme noi, dar și pune în centrul atenției problemele latente.   Eram puști și mă pasionau cărțile științifico-fantastice. Am citit o carte despre conflictul mașinilor cu oamenii. Stăteam sub un pom și în minte îmi compuneam și eu o poveste pe această temă. „Povestea” mea mi-o aduc aminte. O hală imensă ...

Sensibilitatea sociologică. În timp ce…

În stare de urgență sanitară (pandemia cu coronavirus obligă), focul actualității pune la încercare sensibilitatea sociologică. Sociologul încearcă să practice gîndirea vie și să descifreze jocul de umbră și lumină a «anormalității». Sau  poate a unei «noi normalități », care ar putea fi prelungită.  Ce se simte, ce se vede ...

COVID 19 și ce va fi după: Digitalizarea

Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții ...

Să reînvățăm alfabetul empatiei

În plină euforie a globalizării cotată, deja, ca ”mișcare istorică ireversibilă” coronavirus a trimis la coșul de gunoi al prognozelor toate așteptările globaliștilor: o anonimă epidemie a evoluat, fulgerător, către stadiul de pandemie, sfidând vremelnicele alcătuiri ale limitelor de decizie ale tuturor autorităților de pe toate continentele! După cum se știe, Globalizarea, ca proiect, și-a propus ...

Drepturi și responsabilități în contextul pandemiei COVID-19

La data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat faptul că infecția cu virusul COVID-19, identificat pentru prima dată în decembrie 2019 la Wuhan - China, a atins nivelul unei pandemii. În ultimul deceniu, OMS a declarat stare de pandemie în alte cinci situații de urgență pentru sănătatea publică: „gripa porcină” ...