Romania Sociala logo
Menu

O urare pentru noul ministru al cercetării

autor:   24 November 2018  

A fost un timp când era vehiculată formularea România – societate a cunoașterii. S-a dovedit însă că această formulare nu exprimă nici realitatea românească și nici programele politice. Semnificativ, ea a fost abandonată de mulți ani.

Guvernările române constant au ignorat cercetarea românească[1]. Alocările bugetare pentru cercetare au variat în jur de 0,25% din PIB. Ne-am plasat, nu doar în acest an, ci în toată perioada de tranziție la un nivel foarte scăzut, sub Bulgaria, Pakistan,  Kenia sau Ucraina. Cu câteva excepții, toate țările Uniunii Europene alocă cercetării peste 1% din PIB. Uniunea Europeană a fixat ca nivel minim pentru toate țările europene 2%.

Cercetarea este un domeniu în care România se depărtează tot mai mult de standardele europene. În ultimii ani se înregistrează scăderi importante în finanțarea bugetară: de la 0,28% din PIB în 2015 la 0,18% în 2018. Scăderile cele mai importante se înregistrează în numărul de cercetători, o adevărată prăbușire: de la 38 612 în 1993 la 18 046 în 2016. De 4,2 ori mai mică decât media UE.

Dar referitor la intenția politică? Căderea interesului pentru cercetare va continua în 2019? Azi aflăm că și alocarea bugetară derizorie este prea mare: sunt operate încă reduceri de 122 milioane lei. Cercetarea, cu cea mai mică alocare bugetară, suferă cea mai mare reducere. Ministrul finanțelor dă o explicație uluitoare: s-a tăiat doar în domeniile în care nu s-au cheltuit banii. Deci cercetarea nu a cheltuit banii, în timp ce noi ne plângem continuu că nu avem bani pentru realizarea programelor de cercetare. Ce se întâmplă?

Institutul nostru, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, are un profil sociologic. Dimitrie Gusti spunea că sociologia este știința națiunii. Adică a comunității în care trăiește. Noi lansăm programe de interes național, pe bază de cercetări empirice, ”de teren” care este laboratorul nostru. De mulți ani suntem forțați să facem sociologia României ”pe scaun în București”.

Dincolo de nivelul finanțării, este foarte clar că reglementările sistemului de cercetare a acumulat și a amplificat în timp confuziile și erorile inițiale: suprabirocratizarea, inadecvarea, dar și ignorarea politică. Este nevoie urgent o dezbatere publică a politicii cercetării.

Problema este mai gravă decât pare. Nu este vorba doar de lipsă de resurse sau de eroare în distribuirea fondurilor, ci și, o spun cu toată responsabilitatea, de prostie amplificată de răutate distructivă a unor instituții responsabile. ”OI POSDRU – MENOrganismul Interimar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – Ministerul Educației Naționale”  este un  exemplu absolut regretabil.

Stimate Domnule Ministru, vă urez să puteți face ceva pentru relansarea cercetării științifice românești, asigurându-vă totodată de întregul nostru sprijin dacă ne veți solicita.

Totodată, permiteți-mi să vă invit să vizitați Institutul de Cercetare a Calității Vieții. Dacă timpul v-ar permite, ați fi primul ministru al cercetării care, în 29 de ani, ar vizita institutul nostru.

Cu sinceră stimă,

Cătălin Zamfir,

Director al Institutului de Cercetare a Calității Vieții

 

[1] Datele de aici sunt preluate din Bogdan C. Simionescu,  Radu Dan Rusu, Cercetarea românească: problemele prezentului și provocările viitorului

 

 



Facebook

Discuție cu un sociolog al științei din România anilor ` 80, profesorul american  Vasile Pirău[1]

1.       Dragă Vasile Pirău, ce făceai în 1987 ? Cum evolua pe atunci cariera ta ? Era apropierea unui filosof (prin formație) de sociologie, una de conjunctură sau avea radăcini intelectuale mai adânci ?  Când mă gândesc la anii dinainte de 1990 (anul când am plecat la studii in SUA), mi ...

Trump, campion în comunicare

Trump. Scurtă lectură psihologică: O profeție auto-împlinită  Donald Trump este o celebritate. El stârnește senzație și când se însoară și când divorțează. El stârnește atenție și când face o mare afacere, și când face un mare faliment. S-a născut într-o familie bogată; tatăl său a fost  milionar, Dar el fiul a ...

Detectarea egoismului propriu și a egoismului altora

Este posibil ca, în anumite situații, comportamentul egoisit să fie bun și în alte situații să fie rău. Abraham Maslow Ne-am obișnuit să catalogăm egoismul ca fiind o caracteristică de personalitate negativă iar opusul său, altruismul, ca o virtute. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. În acord cu rezultatele cercetărilor moderne din ...

Ne cerem scuze: de ce?

Cine se scuză se acuză.Proverb românesc Întradevăr, cine se scuză își recunoaște vinovăția pentru ofensarea (jignirea, insultarea, înjosirea, defăimarea) intenționată sau neintenționată a unei persoane sau a unei colectivități, faptă sancționabilă moral și/sau judiciar. Tot atât de adevărat este că vinovăția recunoscută se soldează, de cele mai multe ori, cu iertarea ...

Interviu cu Tudorel-Constantin Rusu, autorul volumului „Ethos, Pathos și Logos. Resurse ale oratoriei clasice în discursul pastoral”

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava este unul din cele opt centre de orientare în cariera de cercetător înființate la nivelul celor opt Regiuni de Dezvoltare ale României și susținute prin programul PNRR. Acesta deservește Regiunea de ...

Politețea în comunicarea interpersonală verbală

Vorba dulce mult aduce! Proverb românesc Este politicos să îți alegi cu grijă cuvintele și să le rostești cu tonul potrivit situației și statutului tău social. Politețea se învață la fel ca operațiile matematice: mai întâi cele de bază (adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea), apoi cele mai complicate (extragerea rădăcinii pătrate, ridicarea ...

PE MARGINEA UNUI COMENTARIU DIN 1973 DESPRE „SOCIOLOGUL DE ÎNTREPRINDERE”. O DISCUȚIE CU ADRIAN DINU RACHIERU.

D-le Rachieru, probabil că puțini dintre cei care vă urmăresc preocupările din prezent știu că în urmă cu 50 de ani erați „sociolog de întreprindere”. Cum v-ați simțit în această postură, ca primă experiență profesională după terminarea studiilor? - Da, trecut-au cinci decenii și mai bine! Da fapt, din 1971, când, ...

O nouă perspectivă asupra pensiilor ocupaționale pentru militari și polițiști

Un grup de cercetători format din Răzvan Hoinaru, Radu Petre, Daniel Nițoi, Florentina Marin și Jahara Matisek propune un model inovator pentru pensiile ocupaționale destinate personalului militar și polițienesc din România. Acest demers vine într-un moment important pentru sistemul de pensii și are potențialul de a genera discuții semnificative în ...