Romania Sociala logo
Menu

O urare pentru noul ministru al cercetării

autor:   24 November 2018   

Cătălin Zamfir

A fost un timp când era vehiculată formularea România – societate a cunoașterii. S-a dovedit însă că această formulare nu exprimă nici realitatea românească și nici programele politice. Semnificativ, ea a fost abandonată de mulți ani.

Guvernările române constant au ignorat cercetarea românească[1]. Alocările bugetare pentru cercetare au variat în jur de 0,25% din PIB. Ne-am plasat, nu doar în acest an, ci în toată perioada de tranziție la un nivel foarte scăzut, sub Bulgaria, Pakistan,  Kenia sau Ucraina. Cu câteva excepții, toate țările Uniunii Europene alocă cercetării peste 1% din PIB. Uniunea Europeană a fixat ca nivel minim pentru toate țările europene 2%.

Cercetarea este un domeniu în care România se depărtează tot mai mult de standardele europene. În ultimii ani se înregistrează scăderi importante în finanțarea bugetară: de la 0,28% din PIB în 2015 la 0,18% în 2018. Scăderile cele mai importante se înregistrează în numărul de cercetători, o adevărată prăbușire: de la 38 612 în 1993 la 18 046 în 2016. De 4,2 ori mai mică decât media UE.

Dar referitor la intenția politică? Căderea interesului pentru cercetare va continua în 2019? Azi aflăm că și alocarea bugetară derizorie este prea mare: sunt operate încă reduceri de 122 milioane lei. Cercetarea, cu cea mai mică alocare bugetară, suferă cea mai mare reducere. Ministrul finanțelor dă o explicație uluitoare: s-a tăiat doar în domeniile în care nu s-au cheltuit banii. Deci cercetarea nu a cheltuit banii, în timp ce noi ne plângem continuu că nu avem bani pentru realizarea programelor de cercetare. Ce se întâmplă?

Institutul nostru, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, are un profil sociologic. Dimitrie Gusti spunea că sociologia este știința națiunii. Adică a comunității în care trăiește. Noi lansăm programe de interes național, pe bază de cercetări empirice, ”de teren” care este laboratorul nostru. De mulți ani suntem forțați să facem sociologia României ”pe scaun în București”.

Dincolo de nivelul finanțării, este foarte clar că reglementările sistemului de cercetare a acumulat și a amplificat în timp confuziile și erorile inițiale: suprabirocratizarea, inadecvarea, dar și ignorarea politică. Este nevoie urgent o dezbatere publică a politicii cercetării.

Problema este mai gravă decât pare. Nu este vorba doar de lipsă de resurse sau de eroare în distribuirea fondurilor, ci și, o spun cu toată responsabilitatea, de prostie amplificată de răutate distructivă a unor instituții responsabile. ”OI POSDRU – MENOrganismul Interimar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – Ministerul Educației Naționale”  este un  exemplu absolut regretabil.

Stimate Domnule Ministru, vă urez să puteți face ceva pentru relansarea cercetării științifice românești, asigurându-vă totodată de întregul nostru sprijin dacă ne veți solicita.

Totodată, permiteți-mi să vă invit să vizitați Institutul de Cercetare a Calității Vieții. Dacă timpul v-ar permite, ați fi primul ministru al cercetării care, în 29 de ani, ar vizita institutul nostru.

Cu sinceră stimă,

Cătălin Zamfir,

Director al Institutului de Cercetare a Calității Vieții

 

[1] Datele de aici sunt preluate din Bogdan C. Simionescu,  Radu Dan Rusu, Cercetarea românească: problemele prezentului și provocările viitorului

 

 



Facebook

Apariție editorială: Septimiu Chelcea, Psihologia Publicității. Despre reclamele vizuale

Septimiu Chelcea, Psihologia Publicității. Despre reclamele vizuale, București, Editura Pro Universitaria, 2021 (302 p. 44,20 lei) Motto-ul cărții: „Publicitatea este știință, tehnică, artă și conștiință”. Ne face o deosebită plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea. Structura cărții cuprinde două părți: I) ABC-ul publicității (123 de pagini); II) Abordarea psihosociologică a publicității ...

AȘA A FOST? AȘA ÎMI ADUC AMINTE (I)

Am participat la reinstituționalizarea învățămntului sociologic în comunism și la prefacerea lui în capitalism. Despre aceste evenimente și despre „amănuntul biografic” depun mărturie. Nu încerc să adun pietricele și fire de nisip pentru a-mi ridica un soclu. Am păcatele mele. Și nu puține. Îmi atribui, totuși, calitatea de a nu ...

Exerciții de gândire sociologică: oscilația mondial/național

Mulți se întrebă: cum s-ar putea realiza o lume mondializată ? Acum, lumea este compusă din ”țări”. Dar economia pare să devină tot mai mondializată. Cum va putea lumea să fie în aceste condiții ?  Problema este că economia, în realitate, nu e atât de mondializată cum s-a tot spus. Toate ...

Există distinct o paradigmă a sociologiei românești?

Mi-am amintit o banalitate despre poziția specială a sociologiei. Uneori însă banalitățile sunt importante de avut în minte. Sociologia este știința societății. Dar e nevoie de o precizare care explodează simplitatea definiției. În primul rând, sociologia, prin  vocația ei e ”universală”, o știință de oriunde și oricând. Există lucrări de ...

AȘA A FOST? AȘA ÎMI ADUC AMINTE (II)

Asistent universitar: nici student, nici profesor  Oricât ar fi de prozaic, mi-am cerut transferul la Universitate şi pentru că asistenţii stagiari primeau un salariu mai mare decât cercetătorii stagiari în institutele Academiei R.S.R. Prin Ordinul Nr. 1595 din 8.11.1968, semnat de Rectorul prof. dr. doc. Jean Livescu, am fost numit „în ...

Sociologii în comunism. Începuturile unei profesii fără statut*

Notă. Profesorul Septimiu Chelcea a avut bunăvoința de a-mi acorda acest interviu online pentru volumul în pregătire. Lucrarea reunește amintirile absolvenților din Promoția 1975. Sorin Mitulescu: Domnule profesor ați predat cursul de „Metode și tehnici de cercetare sociologică” la seria noastră. Cu toată stima, aș vrea să vă adresez câteva întrebări ...

Binele și infantilizarea

Libertatea de a gândi  Libertatea de a gândi a fost totdeauna un fel de boală. Iată-ne vindecați! Asta o spunea eseistul Philippe Muray în anii 1990. Zilele astea mi-am amintit de analiza psihanalitică a socialismului din România,  pe care o face Vasile Dem Vasilescu în cartea În căutarea sinelui (2014). El vorbește ...

Unde începe și unde se termină fericirea la actori – III

Experiența 5 Actorul B, creează liniștit în marile teatre din România și, mai mult decât atât, reușește să își aloce timp și pentru spectacole independente, turnee, filme, reclame ș.a.m.d. . Un actor complex, talentat, dedicat – o vedetă în adevăratul sens al cuvântului apreciat de public pentru munca și talentul său. ...