Romania Sociala logo
Menu

Partidele politice si alegerile in 2016

autor:   6 September 2016  

Codrin Scutaru

Inainte de alegerile legislative din 2016, partidele politice din Romania nu au prezentat inca, cu 3 luni inainte de data alegerilor, un program clar de politici publice pe care vor sa-l implementeze la guvernare. In schimb exista foarte multe discutii despre ce parcurs individual pot avea liderii politici din partide, daca raman in partidele mari sau initiaza proiecte individuale. Exista o lipsa de interes vizavi de actualele alegeri care par a nu avea o miza politica majora. Acest lucru s-a intamplat si in 2008, dupa guvernarea minoritara a PNL, acest fapt fiind influentat si de decalarea alegerilor prezidentiale de cele parlamentare. In anul 2012, prin alianta politica dintre doua partide mari, PSD si PNL, impreuna cu unul mic, PC, s-a reusit o dominare a scenei politice sub miza anti-prezidentiala. Astfel, PDL, partidul care-l sustinea pe fostul presedinte Basescu a ramas in minoritate si a ramas loc pe sceptrul politic pentru un partid de extrema, populist, Partidul Poporului Dan-Diaconescu (PPDD), partid care avea sa obtina un rezultat de circa 15% la alegeri dar nu avea sa rezista pana la alegerile urmatoare.

Daca in 2004, de exemplu, se discuta de teme de tipul cotei unice de impozitare, care impartea spectrul politic in sustinatorii din zona opozitiei de atunci PNL si PD, uniti in Alianta DA si guvernantii de la PSD care sustineau cota progresiva de impozitare, anul 2016 nu a adus nici o tema majora de discutie. In anul 2008, noul sistem de vot uninominal a generat o speranta in randul populatiei, alimentata de analisti dar si de partide, ca pot sa isi aleaga un parlamentar reprezentantiv pentru zona respectiva, un soi de mini-primar. Pe acest criteriu, calitatea resurselor umane alese in Parlament a fost deficitara si s-a revenit ulterior la votul pe liste, care va fi aplicat in 2016.

Se creeaza senzatia unei perioade de stand-by in jocul politic. Trecerea la un nou profil de presedinte, de data aceasta mai putin vocal sau mai putin “jucator”, s-a produs treptat, in mai multe faze, de la finalul anului 2014 pana la inceputul lui 2016. Prima faza a fost una de asteptari enorme din partea populatiei dar si a actorilor din mediul public, cea in care presedintele era inca asociat vectorului cheie de la care se asteapta semnalul tuturor temelor importante din tara, inclusiv a celor de guvernare. In schimb, prezenta presedintelui a fost mai degraba moderata. Cea de-a doua faza a fost cea in care atentia a revenit din nou pe premier, de la final de 2015, inceput de 2016. In anul 2015 a existat o asteptare publica de la presedinte, iar in 2016 de la premierul Ciolos. Nici unul, nici celalalt nu au fost jucatori vocali din punct de vedere politic, asa cum ii vroiau partidele sau media. Daca in 2015, cele mai mari asteptari de la presedinte le avea fostul sau partid, cel din partea caruia a candidat si castigat in 2014, in 2016 exista un set de asteptari fata de premierul Ciolos de implicare a sa in viata politica. Aceste asteptari au fost infirmate de declaratiile sale dar o serie de ministri din cabinetul sau, care gestioneaza domenii de larg interes, au fost invitati de partide mai vechi, ca PNL, sau nou create ca USR, sa devina politicieni active si sa candideze.

Sunt cateva intrebari pe buzele celor care urmaresc scena politica si asteapta rezultatele acestui an electoral:

  1. Cine va castiga alegerile?

  2. Ce program de guvernare va propune partidul care va castiga alegerile? (de obicei programele se publica inainte de alegeri, ca oferta electorala)

  3. Ce premieri posibili ar putea fi nominalizati de presedintele Iohannis?

In momentul de fata, PSD sta cel mai bine in sondaje si prin anuntarea unui parteneriat cu ALDE, care e aproape de obiectivul intrarii in Parlament, par a fi favoriti pentru castigarea alegerilor. PNL, desi a obtinut un rezultat bun la locale, in ciuda erorilor date de campanii precum cea de la Bucuresti, nu a anuntat inca un posibil parteneriat care sa ii dea sperante unui procent mai mare decat cel posibil dupa redistribuire (31-32%). Cu cine ar putea sa se alieze PNL pentru a forma o majoritate? Pragmatic vorbind, cel mai sigur aliat este UDMR, care va intra cel mai probabil in noul Parlament. O alianta cu UDMR este si ea insa insuficienta pentru a face o majoritate. Au aparut in 2016 o serie de noi jucatori politici, respectiv USR al lui Nicusor Dan, care se bucura de un succes la locale, PMP al lui Traian Basescu, care a reusit negocieri pentru Consilii judetene si fuziunea prin absorbtie cu UNPR (avand acum si o baza logistica de filiale locale) si altii care sunt mai putin semnificativi acum (de calibrul partidului Alianta Noastra a lui Marian Munteanu sau mult mediatizatul PRU, partid nationalist care a recrutat o parte din echipa fostului premier PSD Ponta si care incearca sa obtina electoratul nationalist si cel care a adus 15 procente PPDD in 2012). PSD a inceput o politica de protocoale politice cu alte partide mici, nesemnificative electoral, de tipul PSRO al lui Geoana si PER, din care par a fi avantajate ultimele (voturile lor oricum nu treceau pragul electoral si le primea PSD la redistribuire).

Dintre partidele mici, avantajate sunt doua in afara de UDMR: ALDE, care face parte dintr-o familie politica europeana, cea liberal si PMP care are structura de filiale UNPR incorporata.

Cu aceste date, PSD in alianta pre sau post electorala cu ALDE poate forma cel mai usor o majoritate, daca nu trece prin alte scindari (de tipul unei posibile plecari a lui Victor Ponta la PRU sau in alta parte).

Daca nu stim inca exact cine va castiga alegerile, este cu atat mai greu sa stim ce masuri vor propune partidele. PNL a lansat un program de guvernare in 2015, care nu a fost insa reluat ulterior pentru mentalul colectiv. Nu stim daca mai e valabil. PSD si ALDE nu au publicat inca nimic. Celelalte partide sunt preocupate mai degraba de a crea filiale locale si retea electorala.

Posibilii premieri de care se poate discuta sunt:

  1. Cineva de la PSD (actualul vicepremie Vasile Dancu, fost PSD, pare a fi o solutie pe care PSD ar accepta-o, daca nu vor propune pe altcineva);

  2. Premierul in functie Dacian Ciolos sau vicepremierul Costin Borc, daca sunt propusi de PNL, in contextul formarii unei majoritati.

Din solutiile de mai sus, observam ca atat Dancu cat si Ciolos ar putea fi solutii fezabile pentru o alianta respinsa acum dar nu imposibila intre PSD si PNL. Problema unei astfel de majoritati post-electorale este riscul repetarii scenariului 2009 cand PSD si PDL, parte din Guvern, s-au disociat unii de altii la final de 2009, pentru a se pregati de prezidentiale. Acelasi lucru il pot face PSD si PNL, dar au la dispozitie mai mult timp (2016-2019), astfel ca scenariul unei largi coalitii nu mai devine de ignorat.



Facebook

România s-a încurcat în multe probleme. Cine ar lua iniţiativa: clasa politică sau NOI?

Acum câteva zile, la televizor, invitat un om politic. Stil de diplomat subtil. Inteligent. O oră întreagă. De la început am fost captat. O analiză profundă a crizei în care România se află. Suntem la coada Europei. Decalajele cu Occidentul sunt şocante. Da, situaţia e gravă. Privesc cei aproape 30 de ...

DESPRE ÎMPĂRAȚI, REPUBLICI ȘI ICEBERGURI

Acest articol[1] a fost provocat de lectura eseului acad. Cătălin Zamfir intitulat “De ce împărații nu sunt aleși de popor?”, publicat pe 22 iulie de revista România Socială. Apreciez foarte mult politica editorială a revistei de a prezenta simplu, clar și pe înțelesul tuturor esențialul realităților sociale și politice românești. ...

In memoriam profesor Achim Mihu

A plecat dintre noi profesorul Achim Mihu (n.1931), sociolog, antropolog, dar și filozof. Prin cărțile sale, Sociometrie (1965), Sociologia americană a grupurilor mici (1970) și ABC-ul investigației sociologice (1971) Achim Mihu a deschis relansarea sociologiei românească în condițiile dificile ale comunismului, având un efect liberator asupra tinerei generații de sociologie de atunci. A continuat publicarea unor cărți și studii valoroase în sociologie ...

Concluzia şedinţei Parlamentului European: Europa trebuie să înveţe de la România ce înseamnă democraţia

Nu sunt doar şocat, ci, mult mai mult, profund îngrijorat. Ce s-a întâmplat astăzi în Parlamentul European (PE) impune o reformă profundă a acestei instituţii. În primul rând, din câte ştiam, în Parlamentul European se exprimă opinii politice şi, eventual, se adoptă legi pentru funcţionarea UE. Un parlamentar european, cred eu, ...

Despre capitalism, numai de bine. Fragmentul V: De la CAER la UE

Refuzul sovieticilor de a accepta Acordul de la Bretton Woods reprezintă principala cauză care a determinat izbucnirea războiului rece în 1946. (17) Iar după aceea au apărut NATO, CAER şi Tratatului de la Varşovia. Această confruntare fără menajamente dintre capitalism şi socialism a durat până în 1990, atunci când CAER ...

Ca sociolog, voi răspunde DA la referendum

Mulți colegi m-au întrebat ce voi vota la actualul referendum. Spre surprinderea multora am răspuns DA. E nevoie de o explicație. Ca sociolog sunt convins că în viitor, cu siguranță, se vor schimba multe lucruri pe care acum nici nu ni le putem imagina. Într-un secol, două sau trei familia ar ...

România deleuziană: fragmentul XXVI, despre cum ajung oamenii să sfârșească în stradă

Câteva precizări tehnice: despre cărțile funciare și numerele top. La mijlocul secolului al XIX-lea (în Imperiul Habsburgic), orașul Brașov se parcelează, iar parcelele capătă numere topografice. Se constituie astfel câteva hărți topografice ale orașului Brașov în diferite perioade. Cele mai vechi, cu valoare istorică, sunt la Arhivele Naționale-Serviciul Județean Brașov. ...

Statul paralel: care stat va câștiga?

În ultimul timp, opinia publică a fost dominată de tema statului paralel. Termenul este complet nou, dar problema este nouă ?  Eu cred că da. Dar nu este încă clar ce este de fapt statul paralel. E vital să ne clarificăm aici pentru că satul paralel pare să fie o ...