Romania Sociala logo
Menu

„POLITICI SOCIALE ÎN ROMÂNIA DUPĂ 30 DE ANI. AŞTEPTĂRI ŞI RĂSPUNSURI”

autor:   22 December 2020  

Cum arată România după 30 de ani de democrație, o radiografie obiectivă a tranziției, construită din cele 16 studii de autor. Cele 16 lucrări așezate într-un volum coordonat de Elena Zamfir, Mălina Voicu și Simona Maria Stănescu, oferă o imagine de ansamblu a profilului general al politicilor publice în România postcomunistă. În decembrie 1989, am avut șansa unui început unic în existența acestei țări. Am început să creăm acte normative noi, politici sociale inovative, administrație restructurată și o viață politică democratică. Dar oare România arată astăzi așa cum ne-am dorit în momentele de sacrificiu din 1989? Răspunde ea nevoilor cetățenilor? Cititorul poate găsi, cu siguranță, răspunsurile căutate, parcurgând cu răbdare această lucrare.

Volumul cuprinde 16 studii de analiză longitudinală și transversală, realizate de 21 autori din ICCV, cu o vastă experiență în domeniul social, economic, politic, cu rezultate excepționale recunoscute atât la nivel național, cât și internațional . În ordine alfabetică: Ionuț-Marian Anghel, Daniel Arpinte, Dan Banciu, Bianca Buligescu, Sorin Cace, Ștefan Cojocaru, Sebastian Fitzek, Luminița Ionescu, Monica Marin, Adina Mihăilescu, Daniel Popa, Mihnea Preotesi, Lucian Rotariu, Mariana Stanciu, Manuela Sofia Stănculescu, Simona Maria Stănescu,Sebastian Țoc, Bogdan Voicu, Mălina Voicu, Cătălin Zamfir și Elena Zamfir. Printre autori cititorul întâlnește doi reprezentanțide seamă ai domeniului social, ale căror contribuții științifice au pus bazele reconstrucției asistenței sociale și ale sociologiei în România post decembristă, dar și a formării de specialiști în domeniul politicilor sociale.

Studiile volumului sunt interconectate și interdependente, iar parcurgerea lor integrală este singura modalitate de a ne oferi o imagine de ansamblu asupra politicilor sociale din România în cei 30 de ani după Revoluție.

Fiecare temă propusă de autori este parte componentă a întregului, precum piesele unui puzzle pe care trebuie să-l rezolvi pentru a avea o imagine de ansamblu completă. Prezentarea autorilor, în primele pagini ale lucrării, într-un fel pregătește cititorul pentru o lecturare alături de scriitori, făcându-l totodată să înțeleagă perspectiva influențată de specializarea și expertiza fiecăruia.

Volumul conturează profilul general al politicilor publice în România postcomunistă, în evoluția lor, evidențiind începutul promițător al Revoluției decembriste plin de entuziasm și speranțe. Atunci, multe personalități de marcă ale vieții academice, sociale, politice etc., motivate de un patriotism sincer, și-au plasat propriile „aspirații” într-un proiect de reconstrucție a țării. Din păcate însă, în realitate, după 30 de ani, constatăm că țintele propuse în anii 90 nu au fost atinse așa cum ne-am fi dorit.

Studiile de autor din acest volum realizează de fapt o pledoarie subtilă pentru schimbarea paradigmei politicilor sociale actuale, subliniind funcțiile sociale ale statului în crearea bunăstării individuale și colective. Sunt analizate pe rând punctele slabe ale politicilor sociale publice postdecembriste și principalele lor cauze. În final sunt făcute propuneri pragmatice de schimbare a politicilor socialeîn acord cu nevoile reale. Se accentuează necesitatea adoptării unor măsuri active  cum ar fi : stabilirea corectă a  priorităților de dezvoltare; inițierea unor politici publice active; preocupări pentru planuri și măsuri eficiente de implementare; identificarea unor resurse financiare și umane; propuneri de implementare cu măsuri concrete și termeni de realizare.

Volumul evidențiază modele concrete de politici sociale și eficiența lor în timp  prin raportare la programele ideologice ale partidelor și la formele de guvernământ. Sunt aduse exemple de măsuri și acțiuni concrete de implementare a deciziilor politice în procesul  creării bunăstării individuale și colective prin raportare la eficiența lor în timp. Se precizează totodată că multe din orientările de politici sociale „nu au avut o bază reală”, în contrabalans cu argumentele științifice produse de cercetători. Analizele autorilor și datele statistice la nivel european subliniază că inegalitatea și polarizarea socială au crescut în ultimii ani, iar formele excluziunii sociale au atins cote din cele mai crescute pentru România comparativ cu țările membre UE .

Autorii,  tranșează în mod cât se poate de direct tranziția din România ultimilor 30 de ani, ca fiind un „duș rece”, conținutul lucrării evidențiind problemele sociale grave cronicizate în timp. Costurile sociale și umane au fost prea mari, în timp ce funcțiile statului social s-au redus treptat.

Lansez invitația cititorului să parcurgă cu interes acest volum, deoarece va avea ocazia să găsească răspunsuri la întrebări pe care mulți dintre noi le-am avut în ultimele decenii.





Facebook

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Provincialismul. Cheie de lectură posibilă a tranziției

1. Punctul de plecare Lectura recentă a trei intervenții publicate în 2023 și 2024 mi-a apărut emblematică.  Este vorba de o serie de texte de analiză politică apărute sub titlul generic România ca proiect geopolitic și interesul național în contextul dezordinii mondiale, sub semnătura analistului politic Adrian Severin. Și de   cartea ...