Romania Sociala logo
Menu

Pragurile și cum curățăm clasa politică

autor:   7 June 2017  

Ca sociolog mult timp nu m-am dumirit de ce nu-mi plăcea toată discuția despre praguri. Acum înțeleg. Prea multe discuții tehnice, desigur absolut necesare, dar ele umbresc fondul.

Disputa pragului se desfășoară în realitate în jurul unei arme puternice de luptă politică.

La o alegere electorală de mai înainte, o persoană, evident importantă, a făcut o declarație șocantă: trebuie să schimbăm clasa politică. Da, desigur. Sunt multe probleme cu clasa politică. Dar reacția mea a fost de nedumerire. Cine o va schimba. Evident, persoana importantă. Și cum ? Iată cum.

Dacă vreau să lichidez rivalul meu politic am nevoie de un grup de instrumente:

  1. Să desființăm pragurile de vinovăție. Astfel, prin farmec, toți devin vinovați. Potențial vinovați. Ce, vreți să introduceți un prag ? Asta înseamnă că dezincriminăm abuzul de funcție și promovăm corupția. Chiar mai mic, abuzul e abuz, corupția e corupție. Oricât de mic ar fi abuzul/ corupția, ele sunt infracțiuni. Pe dedesubt se vor strecura toți șmecherii. Pentru lucruri mari e greu să învinovățești. Trebuie să aduci probe solide. Dar acolo jos, la actele mici, la fleacurile vieții, și ele condamnabile, dar mult mai ușor de utilizat. Cine nu este chiar vinovat de ceva ? Dacă cauți trebuie să găsești ceva. Și justiția băsescu a demonstrat că pentru dușmanii lui s-au găsit ușor soluții. În această zonă e mult praf și poți pe oricine să învinovățești de orice. E greu să mai distingi adevărul de falsitate. DA, confuzia îmi place.
  2. Să decidă tribunalul gradul de vinovăție și să pedepsește cum va considera. De fapt nu Tribunalul, ci mulțimea de tribunale, mulțimea de judecători. Asta vreau și îmi place. O fi unul corect, dar găsim noi unul care să facă ce vrem. Asta e bine. Să decidă deci tribunalele. Alegem judecătorul convenabil, îl motivăm sau îi arătăm pisica. Și, așa, judecătorul imparțial va face ce vrem,
  3. Dar ne trebuie și o instituție care să detecteze pe vinovații pe care îi vrem. DNA pare cea mai convenabilă. Ea prinde pe corupți care or fi aceia. Noi îl indicăm, instituția îl înhață. Și cine e mai presus de orice vinovăție ? Va declanșa un proces de ani de zile. Ei și dacă un judecător poate îl va declara nevinovat. Foarte bine, dar asta după ce l-am distrus. De fapt asta și voiam. Iar procurorului îi e indiferent. Nu e sancționat chiar dacă a făcut un dosar prost și evident ostil celui acuzat.

Dar lipa unui prag al vinovăției are și numeroase efecte secundare negative.

  • De ce atâta birocrație ? Aici avem o sursă. Efectul: oamenii evită să mai aibă inițiative, să-și asume responsabilitatea unor decizii; să semneze hârtiile, ci le bagă în sertar. Frica se extinde. Se blochează sistemul.
  • De ce atâta corupție ? Lipsa pragului face sistemul juridic vulnerabil la presiunile de deciziile dorite. Este o sursă importantă a corupției sistemului juridic.
  • Crește enorm vulnerabilitatea cetățeanului în fața abuzurilor.

În fine, este normal să ne întrebăm cine și de ce pune atâta efort în lupta împotriva pragurilor de vinovăție?



Facebook

O discuție cu prof. univ.  Livia Popescu (Dordea) pe marginea unui articol publicat în 1981

Livia, ai publicat în 1981 un articol  despre preferințele de lectură ale adolescenților dintr-un centru de reeducare. Ce te-a făcut ca în anii când în România se edifica de zor „societatea socialistă multilateral dezvoltată”  să te apleci ca cercetător asupra unui grup social marginal ? După primul an și jumătate de ...

Interviu cu prof. univ. dr. Nicu GAVRILUȚĂ despre ,,Secularizarea și camuflările sacrului”, Iași, Editura Polirom, 2025

Centrul COACH-USV, Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător din Regiunea de N-E a României, deschis la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava propune un nou interviu realizat cu unul dintre cei mai prolifici sociologi contemporani ieșeni. Continuăm tradiția de a publica articole de promovare a rezultatelor ...

Destin și o viață de om – Constantin Schifirneț

România Socială vă prezintă volumul "Destin și o viață de om" al profesorului și cercetătorului Constantin Schifirneț, apărut la Editura Universității de Vest din Timișoara, în 2024. Acest volum este o incursiune autobiografică ce îmbină experiențele personale ale autorului cu analiza contextelor culturale, sociale și politice ale epocilor pe care le-a ...

Drum de lumină, bunule prieten!

A plecat încă unul dintre stâlpii generației de aur ai epocii marelui dezgheț care-a urmat celebrei Declarații din aprilie 1964. Facultatea de filosofie și proaspăt reînființata secție de sociologie au devenit atunci locurile „frumoșilor nebuni ai marilor orașe”. Șerban Cionoff era studentul eminent, strălucitor, cu lecturi impresionante în filosofia greacă, preferatul ...

Învățământul profesional și economia în România. De ce sistemul dual este o soluție limitată?

Introducere: într-un sistem de învățământ cu pierderi foarte mari, formarea inițială profesională poate fi soluția. Conform statisticilor disponibile și deja bine cunoscute, România suferă de eșecuri și pierderi cronice ale sistemului de învățământ, pierderi care se repercutează asupra multor dimensiuni ale vieții noastre economice, sociale și politice, inclusiv asupra stabilității democratice. ...

Sociologia literaturii în anii `80. O discuție cu Mihai Dinu Gheorghiu.

1. În prefața la Economia bunurilor simbolice a lui Bourdieu pe care ați tradus-o și publicat-o în 1986 (la editura Meridiane)  erați deja preocupat de receptarea discursului sociologic în sfera culturii „artistice”. Era o atitudine generată de situația din cultura românească a epocii sau un ecou al scrierilor lui Bourdieu ...

Religie, actori religioși şi practici religioase în rândul romilor din România

După 1989 numeroase apariții editoriale academice au vizat și problematica unuia dintre celei mai numeroase grupuri etnice minoritare din România – populația romă.  Chiar dacă cercetările despre romi au fost abordate din perspective trans- și interdisciplinare, încă sunt subiecte care atrag cititori, atât cei specialiști, cât și publicul profan. Volumul ...

O discuție cu profesor Zoltan Rostas: incursiune „optzecistă” în lumea sociologilor interbelici

1. Domnule profesor, astăzi sunteți recunoscut ca autor de succes a numeroase cărți de istorie orală. Cum a ajuns să vă preocupe, în anii ’80, acest domeniu? Am invocat deseori momentul Congresul Internațional de Științe Istorice din 1980, dar rădăcinile le găsesc în apariția neîncrederii în sociologia cantitativistă, care a ajuns ...