Romania Sociala logo
Menu

Prezentare carte: ”MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ, Ediția a III-a, revizuită și adăugită”. Nicoleta NEAMȚU (autor), Cluj-Napoca: Editura Accent, 2015

autor:   14 July 2016  

Nicoleta Neamțu

Cea de-a treia ediție a volumului, intitulat Managementul serviciilor de asistență socială, continuă în spiritul unui curs de management general al serviciilor sociale în sens larg, dar și în sens restrâns, de servicii propriu-zise de asistență socială, aprofundând abilitățile și competențele conceptuale, ale relațiilor interpersonale și cele tehnice necesare exercitării rolurilor de manager, lider și administrator în domeniul asistenței sociale la toate nivelurile ierarhice de decizie. Volumul este organizat pe linia tratării funcțiilor managementului serviciilor sociale în general și a serviciilor de asistență socială în special, consacrate în literatura internațională de specialitate.

Ediția actuală a cărții aduce completări și clarificări suplimentare față de cea precedentă (publicată în 2008) în privința specificului funcțiilor managementului serviciilor sociale, a procesului de luare a deciziilor, a meniului planificării, a organizării ca structură și proces, a strategiilor de proiectare și reproiectare a posturilor, a analizei muncii focalizată pe post și pe ocupantul acestuia, a evaluării formale și informale a performanțelor muncii asistenților sociali în procesul de supervizare, a aspectelor legate de sursele de satisfacție și insatisfacție a asistenților sociali în procesul de supervizare, a rolului supervizării în influențarea satisfacției

și motivației muncii angajaților. Se acordă o importanță sporită distincției dintre manageri și lideri și a caracteristicilor influenței la diferite niveluri de conducere/leadership.

Capitolul referitor la atragerea resurselor financiare necesare furnizării serviciilor de asistență socială este îmbogățit cu un instrument practic de evaluare a eficacității elaborării cererilor de finanțare a programelor sociale, prezentat în anexa 2 a volumului. De o înnoire consistentă beneficiază capitolul 8, referitor la evaluarea programelor sociale, atât în integralitatea sa, dar cu predilecție în secțiunea care tratează acreditarea serviciilor sociale în contextul asigurării și managementului calității. Sunt prezentate aspecte actuale în materie, atât din evoluția internațională în această arie specializată, cât și în acord cu ultimele noutăți și evoluții vizate de reglementările legale autohtone aflate în vigoare și a practicilor manageriale și administrative curente. Au fost actualizate și completate anexe noi (anexa 3 și respectiv anexa 4), care tratează diferențiat, atât acreditarea furnizorului de servicii sociale, cât și acreditarea serviciului social, în acord cu noile proceduri și practici administrative aplicate în țara noastră începând cu anul 2014.

Volumul se încheie cu un instrument practic comprehensiv de analiză și evaluare a funcționării organizațiilor și instituțiilor furnizoare de servicii sociale (anexa 5), abordând din perspectivă ecosistemică, atât relația cu mediul extern de sarcină, cât și dimensiuni relevante focalizate asupra funcționării interne. Acestea pot constitui repere relevante și utile pentru elaborarea studiilor de caz centrate pe organizații sau instituții furnizoare de servicii sociale ca sistem-client al macropracticii asistenței sociale.

CUPRINS

Prefaţă

1. Confruntarea cu provocarea managementului

Nevoia de management

Managementul:definire şi caracteristici

Funcţiile managementului

Luarea deciziilor manageriale

Niveluri de management

Abilităţi, roluri şi competenţe manageriale

2. Planificarea

Procesul general de planificare

Planificarea strategică

Managementul prin obiective

Rolul consiliului de conducere în planificare

3. Organizarea

Definirea conceptelor: organizaţie şi organizare

Teorii organizaţionale

Structură şi funcţii organizaţionale

Autoritatea organizaţională

Principiile delegării

Proiectarea posturilor

4. Coordonarea

Definire, importanţă, provocări actuale

Recrutarea

Selecţia

Orienterea şi pregătirea personalului

Promovarea

Evaluarea performanţelor în procesul de supervizare

Terminarea relaţiilor de muncă

5. Dirijarea

Conducerea

Putere şi influenţă

Motivarea

6. Supervizarea în asistenţa socială

Definire, scopuri şi principii ale supervizării

Funcţia managerială a supervizării

Funcţia educativă a procesului de supervizare

Funcţia de sprijin a supervizării

Supervizare şi evaluare

7. Strategii de obţinere de fonduri pentru organizaţiile de asistenţă socială

Întocmirea eficace a proiectului de finanțare a programelor sociale

Solicitarea directă (corespondența directă)

Sponsorizarea

Activitățile comerciale

Cotizațiile membrilor

Evenimentele speciale

Metoda donațiilor prin deduceri salariale

Mecanismul prevederii 2%

8. Evaluarea programelor sociale

Scopuri şi dimensiuni ale evaluării programelor sociale

Tipuri de evaluare a programelor sociale

Măsurarea rezultatelor programelor sociale

Eficacitatea şi eficienţa programelor sociale

Acreditarea serviciilor sociale în contextul asigurării și managementului calității

Anexa 1. Proiectarea unui program/proiect social

Anexa 2. Proiectul/Cererea de finanțare: itemi necesari și grila de evaluare a acestora

Anexa 3. Cerere de acreditare a furnizorului de servicii sociale

Anexa 4. Cerere de acreditare a serviciului social

Anexa 5. Dimensiuni de analiză a funcționării organizației/instituției furnizoare

de servicii sociale

Referințe bibliografice



Facebook

Familia în destinul european. Un proiect creştin de redefinire a relaţiilor dintre familie şi stat

Papa Francisc a subliniat în enciclica sa „Laudato Si” că societatea actuală are o urgentă nevoie de „un umanism capabil să aducă împreună diferitele căi ale cunoaşterii, incluzând economia, în serviciul unei viziuni integrale” (LS 141). Altfel spus, acţiunea de a săvârşi binele presupune un efort comun şi nu dispersat, pentru că Domnul acţionează ...

Ce fel de democrație promovează Parlamentul european?

Am intrat în Uniunea Europeană. E cazul să ne asumăm responsabilitatea: ea va fi așa cum o vom construi noi cu toții Integrarea României în UE intră într-o nouă fază. Am fot cu toții entuziaști. Din întreaga Europă românii aveau cea mai ridicată încredere în noua alianță. Acum începem să vedem și problemele și ...

Indiferent ce se va întâmpla, să nu uităm că suntem profund datori Sorinei

În 24 iunie, în România socială, concludeam la o scurtă reflecţie asupra scandalului SORINA: ”Poate, în final, Sorina va fi ”luată”. Dar atunci noi românii ne-am simţi înfrânţi de o justiţie care nu mai este a noastră, ci capabilă de orice nedreptăţi în numele independenţei ei. Impactul moral va fi dezastros. Singura speranţă: nu ...

26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.

26 IUNIE- ZIUA DRAPELULUI NAȚIONAL.La mulți ani ROMÂNIA! La mulți ani cetățeni ai României care respectați acest simbol sfânt, oriunde v-ați afla!

Mass-media şi construirea opiniei publice

În prezent, sunt revizuite nu numai teoriile clasice ale comunicării (spirala tăcerii, stabilirea ordinii de zi, paza la intrare, fluxul comunicării în două trepte ş.a) în acord cu tehnologia digitală, ci şi ipotezele despre relaţia dintre mass-media şi opinia publică. Este repusă în discuţie chiar problema de fond: influenţează mass-media construirea opiniei publice? Marco Dohle ...

O justiţie absolut incorectă dar definitivă este mai importantă decât soarta unui copil?

Sorina, o fetiță de 8 ani, este târâtă cu brutalitate în văzul multor martori, de o doamnă procuror și băgată cu forța într-o mașină neagră. Sorina țipă disperată: Mami, nu mă lăsa. Evenimentul este filmat și, la televizor, milioane de români sunt șocați și indignați. Asistăm la un eveniment care probabil ...

Gatekeeping: controlul informaţiilor mass-media

Teoria numită metaforic „Paza la intrare” (Gatekeeping) a fost prefigurată încă din primele decenii ale secolului trecut, a fost extinsă considerabil în numeroase cercetări de teren în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi a fost revizuită recent, în acord cu noilemedia. Repere Pentru prima dată, termenul de „gate keeper” a fost folosit ...

De ce România nu are un Proiect de Ţară?

Am citi cu mult interes studiile lui Vladimir Pasti şi Iulian Stănescu[1]. Ei constată că, după întreaga perioadă postcomunistă, nu avem o Agendă socială de dezvoltare. Eu aş spune mai apăsat: România nu are un PROIECT DE ȚARĂ. Sunt şi eu nemulţumit că partidele politice în disputele electorale nu luptă cu programe de dezvoltare social-economică ...