Romania Sociala logo
Menu

Prima decilă de venit sau “cei mai săraci dintre săraci”

autor:   3 April 2017  

Veniturile sau cheltuielile populaţiei oferă acea situaţie clară şi concretă asupra calităţii vieţii populaţiei şi ajută astfel la luarea de măsuri, prin politici socio-economice orientate spre folosul membrilor societăţilor respective. Veniturile gospodăriilor sunt extrem de sensibile la evoluţiile nefavorabile din economie, precum şi la disfuncţionalităţile pieţei naţionale şi mondiale.

Conform indicatorilor Eurostat [1], în 2012, 124,5 milioane de persoane – 24,8 % din populaţia celor 28 de state membre UE – se aflau sub risc de sărăcie sau de excluziune socială. În contextul crizei economice şi al politicilor de austeritate, aceste cifre continuă să crească de la un an la altul. Ratele cele mai ridicate se înregistrează în Bulgaria (49,3%), România (41,7%) şi Letonia (36,2%). Cum inegalitatea socială continuă să se adâncească, creând decalaje nu doar între statele membre, ci şi între regiunile aceluiaşi stat, problema acordării venitului minim dintr-un fond european devine presantă pentru Executivul european. State precum România, Bulgaria şi statele baltice au experimentat o explozie a inegalităţilor. România este printre cele mai inegalitare societăţi dintre statele membre ale UE, cu un indice Gini de 37,4 în 2015, fiind devansată doar de Lituania (37,9) [2].

În contextul socio-economic actual al României, ca ţară integrată în Uniunea Europeană, o mare parte a populaţiei este lipsită de condiţii care să-i permită un nivel minim de trai. Aşa cum aprecia sociologul şi profesorul Cătălin Zamfir “Cei săraci sunt indivizii şi familiile ale căror venituri sau alte resurse, în special cele sub formă de pregătire şcolară şi profesională, condiţii de existenţă şi patrimoniu material, sunt sub un nivel mediu al societăţii în care trăiesc” [3]. Şi specialişti pe problema sărăciei din U.E. consideră că: “săracii sunt acele persoane, familii sau grupuri ale căror resurse (materiale, culturale şi sociale) sunt tot atât de reduse încât îi exclud de la un nivel de viaţă minim acceptabil în statele în care trăiesc”[4]. Amploarea sărăcei s-a datorat combinării a 3 factori: pierderea locurilor de muncă, deteriorarea veniturilor principale, salariile și pensiile, o politică socială de protecție plasată la un nivel foarte scăzut.

În anul 2015, veniturile gospodăriilor din prima decilă, “cei mai săraci dintre săraci” s-au format în mare parte din veniturile în natură (37,6%), urmate de cele bănești (33,8%). Aceste gospodării se compun din pensionari, șomeri şi agricultori. Veniturile totale ale unei gospodării din decila 1 era de 1279,0 lei, iar pe o persoană de 327,6 lei. Conform aprecierii gospodăriilor, în anul 2015, în gospodăriile din D1 peste 60% din totalul cheltuielilor de consum se alocă pentru alimentație (61,5%). Deficitul de resurse la D1 este de – 52,5 lei lunar pe gospodărie. Pentru acoperirea cheltuielilor s-a apelat la economii realizate de familii în perioadele anterioare depuse la bănci și alte instituții financiare sau au apelat la împrumuturi și credite de la bănci, CAR, agenți economici  și persoane particulare [5].

La nivelul anului 2015, luna octombrie, necesarul de trai în mediul urban presupunea un coş minim de consum a cărui valoare era de 2.287 de lei pentru o familie medie formată din „3,1 persoane”, adică doi adulţi şi doi copii aflaţi în întreţinerea acestora. În mediul rural, unde o parte din produse şi servicii sunt asigurate prin funcţionarea propriei gospodării, valoarea acestui coş minim era de 1.843 de lei. Studiul mai analizează şi un alt palier de consum, cel necesar supravieţuirii fizice a familiei și anume, coşul minim „de subzistenţă” [6]. Acesta avea, la aceeași lună, o valoare de 1.854 de lei în mediul urban şi de 1.609 de lei în mediul rural (ICCV). După cum se poate observa, chiar și la nivel de subzistență este o distanță între gospodăriile din D1 și coșul minim de subzistență pentru o gospodărie prezentată în tabelul următor.

 

date

Bibliografie

  1. http://www.agerpres.ro/economie/2015/10/27/ins-romania-primul-loc-in-ue-privind-rata-saraciei-relative-12-24-19
  2. Prelucrări după Eurostat, ilc_di12, ilc_di12b, ilc_di12c oct.2016. Notă: * calculat ca medie aritmetică; *1 fără Irlanda.
  3. Zamfir, Cătălin, 1995. “Dimensiuni ale sărăciei 1994”, Ed. Expert, Bucureşti
  4. Eurostat, 19 decembrie 1984
  5. INS, 2016. “Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul populației, în anul 2015”, București
  6. Mihăilescu, Adina, 2012. “Coşul de consum al populaţiei României”, Editura Expert, Bucureşti

 



Facebook

Sociologia literaturii în anii `80. O discuție cu Mihai Dinu Gheorghiu.

1. În prefața la Economia bunurilor simbolice a lui Bourdieu pe care ați tradus-o și publicat-o în 1986 (la editura Meridiane)  erați deja preocupat de receptarea discursului sociologic în sfera culturii „artistice”. Era o atitudine generată de situația din cultura românească a epocii sau un ecou al scrierilor lui Bourdieu ...

Alegeri haotice : noiembrie 2024. Nevroze și anomalii colective

Între normalitate și patologie  Și dacă am încerca să brodăm o serie de lecturi posibile despre turul întâi din campania electorală/noiembrie 2024 ? Ne-am gândit la o lectură comunicațională, în care să interpelăm interacțiuni și iritante în comunicare, în contextul de campanie electorală.  Și începem cu contextul. El a fost taxat de analiști ...

O discuție cu profesor Zoltan Rostas: incursiune „optzecistă” în lumea sociologilor interbelici

1. Domnule profesor, astăzi sunteți recunoscut ca autor de succes a numeroase cărți de istorie orală. Cum a ajuns să vă preocupe, în anii ’80, acest domeniu? Am invocat deseori momentul Congresul Internațional de Științe Istorice din 1980, dar rădăcinile le găsesc în apariția neîncrederii în sociologia cantitativistă, care a ajuns ...

Discuție cu un sociolog al științei din România anilor ` 80, profesorul american  Vasile Pirău[1]

1.       Dragă Vasile Pirău, ce făceai în 1987 ? Cum evolua pe atunci cariera ta ? Era apropierea unui filosof (prin formație) de sociologie, una de conjunctură sau avea radăcini intelectuale mai adânci ?  Când mă gândesc la anii dinainte de 1990 (anul când am plecat la studii in SUA), mi ...

DEZBATERE DE CARTE – Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023.

DEZBATERE DE CARTE Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023. Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane 31 octombrie 2024 Dezbatere România în crizăDownload

Detectarea egoismului propriu și a egoismului altora

Este posibil ca, în anumite situații, comportamentul egoisit să fie bun și în alte situații să fie rău. Abraham Maslow Ne-am obișnuit să catalogăm egoismul ca fiind o caracteristică de personalitate negativă iar opusul său, altruismul, ca o virtute. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. În acord cu rezultatele cercetărilor moderne din ...

Nostalgia, o emoție dulce-amăruie

Nostalgia consolidează relațiile sociale. Tim Wildschut Ne este dor de cineva drag ce nu mai este printre noi, ne este dor de părinții care s-au stins, de prietenii care nu mai sunt, de iubita sau iubitul care ne-a părăsit, sau de anii tinereții, de un eveniment fericit din trecut. Psihologii numesc o ...

Interviu cu Tudorel-Constantin Rusu, autorul volumului „Ethos, Pathos și Logos. Resurse ale oratoriei clasice în discursul pastoral”

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava este unul din cele opt centre de orientare în cariera de cercetător înființate la nivelul celor opt Regiuni de Dezvoltare ale României și susținute prin programul PNRR. Acesta deservește Regiunea de ...