Romania Sociala logo
Menu

Prima decilă de venit sau “cei mai săraci dintre săraci”

autor:   3 April 2017  

Veniturile sau cheltuielile populaţiei oferă acea situaţie clară şi concretă asupra calităţii vieţii populaţiei şi ajută astfel la luarea de măsuri, prin politici socio-economice orientate spre folosul membrilor societăţilor respective. Veniturile gospodăriilor sunt extrem de sensibile la evoluţiile nefavorabile din economie, precum şi la disfuncţionalităţile pieţei naţionale şi mondiale.

Conform indicatorilor Eurostat [1], în 2012, 124,5 milioane de persoane – 24,8 % din populaţia celor 28 de state membre UE – se aflau sub risc de sărăcie sau de excluziune socială. În contextul crizei economice şi al politicilor de austeritate, aceste cifre continuă să crească de la un an la altul. Ratele cele mai ridicate se înregistrează în Bulgaria (49,3%), România (41,7%) şi Letonia (36,2%). Cum inegalitatea socială continuă să se adâncească, creând decalaje nu doar între statele membre, ci şi între regiunile aceluiaşi stat, problema acordării venitului minim dintr-un fond european devine presantă pentru Executivul european. State precum România, Bulgaria şi statele baltice au experimentat o explozie a inegalităţilor. România este printre cele mai inegalitare societăţi dintre statele membre ale UE, cu un indice Gini de 37,4 în 2015, fiind devansată doar de Lituania (37,9) [2].

În contextul socio-economic actual al României, ca ţară integrată în Uniunea Europeană, o mare parte a populaţiei este lipsită de condiţii care să-i permită un nivel minim de trai. Aşa cum aprecia sociologul şi profesorul Cătălin Zamfir “Cei săraci sunt indivizii şi familiile ale căror venituri sau alte resurse, în special cele sub formă de pregătire şcolară şi profesională, condiţii de existenţă şi patrimoniu material, sunt sub un nivel mediu al societăţii în care trăiesc” [3]. Şi specialişti pe problema sărăciei din U.E. consideră că: “săracii sunt acele persoane, familii sau grupuri ale căror resurse (materiale, culturale şi sociale) sunt tot atât de reduse încât îi exclud de la un nivel de viaţă minim acceptabil în statele în care trăiesc”[4]. Amploarea sărăcei s-a datorat combinării a 3 factori: pierderea locurilor de muncă, deteriorarea veniturilor principale, salariile și pensiile, o politică socială de protecție plasată la un nivel foarte scăzut.

În anul 2015, veniturile gospodăriilor din prima decilă, “cei mai săraci dintre săraci” s-au format în mare parte din veniturile în natură (37,6%), urmate de cele bănești (33,8%). Aceste gospodării se compun din pensionari, șomeri şi agricultori. Veniturile totale ale unei gospodării din decila 1 era de 1279,0 lei, iar pe o persoană de 327,6 lei. Conform aprecierii gospodăriilor, în anul 2015, în gospodăriile din D1 peste 60% din totalul cheltuielilor de consum se alocă pentru alimentație (61,5%). Deficitul de resurse la D1 este de – 52,5 lei lunar pe gospodărie. Pentru acoperirea cheltuielilor s-a apelat la economii realizate de familii în perioadele anterioare depuse la bănci și alte instituții financiare sau au apelat la împrumuturi și credite de la bănci, CAR, agenți economici  și persoane particulare [5].

La nivelul anului 2015, luna octombrie, necesarul de trai în mediul urban presupunea un coş minim de consum a cărui valoare era de 2.287 de lei pentru o familie medie formată din „3,1 persoane”, adică doi adulţi şi doi copii aflaţi în întreţinerea acestora. În mediul rural, unde o parte din produse şi servicii sunt asigurate prin funcţionarea propriei gospodării, valoarea acestui coş minim era de 1.843 de lei. Studiul mai analizează şi un alt palier de consum, cel necesar supravieţuirii fizice a familiei și anume, coşul minim „de subzistenţă” [6]. Acesta avea, la aceeași lună, o valoare de 1.854 de lei în mediul urban şi de 1.609 de lei în mediul rural (ICCV). După cum se poate observa, chiar și la nivel de subzistență este o distanță între gospodăriile din D1 și coșul minim de subzistență pentru o gospodărie prezentată în tabelul următor.

 

date

Bibliografie

  1. http://www.agerpres.ro/economie/2015/10/27/ins-romania-primul-loc-in-ue-privind-rata-saraciei-relative-12-24-19
  2. Prelucrări după Eurostat, ilc_di12, ilc_di12b, ilc_di12c oct.2016. Notă: * calculat ca medie aritmetică; *1 fără Irlanda.
  3. Zamfir, Cătălin, 1995. “Dimensiuni ale sărăciei 1994”, Ed. Expert, Bucureşti
  4. Eurostat, 19 decembrie 1984
  5. INS, 2016. “Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul populației, în anul 2015”, București
  6. Mihăilescu, Adina, 2012. “Coşul de consum al populaţiei României”, Editura Expert, Bucureşti

 



Facebook

Semestrul European: analiza raportului de tara pentru România – 1

Document de lucru sau document oficial al Comisiei? În mod surprinzător, cel mai recent Raport privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor economice (PCDE) al Comisiei Europene referitor la România nu este un document asumat de executivul de la Bruxelles, ci un „document de lucru al serviciilor Comisiei Europene”. Într-adevăr, cei care vor ...

România deleuziană. Fragmentul XXIX despre copilărie. Amintiri din secolul XX (II)

Proiectele de sociologie vizuală ale studenților Facultății de Sociologie și Comunicare, Universitatea „Transilvania” din Brașov” au demarat în 2006. Din 2008, ele s-au focalizat pe vârstnicii din lumea satului, pe considerentul că există  șanse mai mari ca adevărul să precumpănească în raport cu imaginea de sine. Lucrurile chiar așa stau și ele confirmă  indirect,  o ...

Academia Română – Câteva precizări privind Conținutul Rezoluției de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia și chestiunea autonomiei

Academia Română face aceste precizări ca urmare a apariției în presă a unor declarații aparținând domnului Kelemen Hunor, președintele UDMR. Termenul de autonomie, în înțelesul invocat de unii lideri politici actuali, nu este folosit decât o singură dată în textul Rezoluției de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, anume la articolul ...

Prioritate absolută în sociologia românească

În sincronie cu toate instituțiile purtătoare de ethos românesc, ICCV a luat inițiativa de a redacta istoria socială a dinamicii spațiului social românesc în secolul care a marcat Marea Unire a tuturor românilor, opus finalizat recent și lansat în circuitul științific de profil. Cu un nivel de expertiză de tip academic, textul prezintă efortul de ...

Centenar Tiberiu Bogdan

La 21 martie se împlinesc 100 de ani de la nașterea celui care a fost Profesorul Tiberiu Bogdan (m. 1995). A fost nu numai un excelent profesor pentru studenți, ci și un model de profesor pentru profesori. Om de o amplă cultură și de desăvârșită probitate științifică, Tiberiu Bogdan a ținut primele cursuri de ...

Fake news-urile: cocktailuri cu minciuni

După evenimentele din Decembrie ’89, limba română s-a îmbogățit cu multe neologisme. Între acestea, expresia „fake news” a prins teren nu numai în limbajul specialiștilor în comunicare, ci și în vorbirea de zi cu zi. În limba engleză, sintagma „fake news” a apărut în urmă cu 130 de ani, în ...

Economia României după Marea Unire, volumul II

În luna decembrie 2018 a apărut lucrarea Economia României după Marea Unire, vol. II Economia sectorială, coordonator principal academician Aurel Iancu. Apărut în condiţii grafice deosebite la prestigioasa Editură a Academiei Române, Volumul continuă seria Civilizaţia românească, coordonator Victor Spinei, din care fac parte, între altele, Istoria socială a României, autor Cătălin Zamfir şi Demografia ...

Am văzut și eu în-juriștii la… grevă!

Curiozitatea, această singură boală feminină de care suferă toți bărbații, mi-a pricinuit recent un îngrijorător simptom de cronicizare... Ca simplu cetățean cu varii probleme prin capitală n-am putut părăsi urb-ea, etalon al țării fără a trece și prin fața unei clădiri (pe treptele căreia își făcea o poznă de grup justiția  ...