Romania Sociala logo
Menu

Prima decilă de venit sau “cei mai săraci dintre săraci”

autor:   3 April 2017  

Veniturile sau cheltuielile populaţiei oferă acea situaţie clară şi concretă asupra calităţii vieţii populaţiei şi ajută astfel la luarea de măsuri, prin politici socio-economice orientate spre folosul membrilor societăţilor respective. Veniturile gospodăriilor sunt extrem de sensibile la evoluţiile nefavorabile din economie, precum şi la disfuncţionalităţile pieţei naţionale şi mondiale.

Conform indicatorilor Eurostat [1], în 2012, 124,5 milioane de persoane – 24,8 % din populaţia celor 28 de state membre UE – se aflau sub risc de sărăcie sau de excluziune socială. În contextul crizei economice şi al politicilor de austeritate, aceste cifre continuă să crească de la un an la altul. Ratele cele mai ridicate se înregistrează în Bulgaria (49,3%), România (41,7%) şi Letonia (36,2%). Cum inegalitatea socială continuă să se adâncească, creând decalaje nu doar între statele membre, ci şi între regiunile aceluiaşi stat, problema acordării venitului minim dintr-un fond european devine presantă pentru Executivul european. State precum România, Bulgaria şi statele baltice au experimentat o explozie a inegalităţilor. România este printre cele mai inegalitare societăţi dintre statele membre ale UE, cu un indice Gini de 37,4 în 2015, fiind devansată doar de Lituania (37,9) [2].

În contextul socio-economic actual al României, ca ţară integrată în Uniunea Europeană, o mare parte a populaţiei este lipsită de condiţii care să-i permită un nivel minim de trai. Aşa cum aprecia sociologul şi profesorul Cătălin Zamfir “Cei săraci sunt indivizii şi familiile ale căror venituri sau alte resurse, în special cele sub formă de pregătire şcolară şi profesională, condiţii de existenţă şi patrimoniu material, sunt sub un nivel mediu al societăţii în care trăiesc” [3]. Şi specialişti pe problema sărăciei din U.E. consideră că: “săracii sunt acele persoane, familii sau grupuri ale căror resurse (materiale, culturale şi sociale) sunt tot atât de reduse încât îi exclud de la un nivel de viaţă minim acceptabil în statele în care trăiesc”[4]. Amploarea sărăcei s-a datorat combinării a 3 factori: pierderea locurilor de muncă, deteriorarea veniturilor principale, salariile și pensiile, o politică socială de protecție plasată la un nivel foarte scăzut.

În anul 2015, veniturile gospodăriilor din prima decilă, “cei mai săraci dintre săraci” s-au format în mare parte din veniturile în natură (37,6%), urmate de cele bănești (33,8%). Aceste gospodării se compun din pensionari, șomeri şi agricultori. Veniturile totale ale unei gospodării din decila 1 era de 1279,0 lei, iar pe o persoană de 327,6 lei. Conform aprecierii gospodăriilor, în anul 2015, în gospodăriile din D1 peste 60% din totalul cheltuielilor de consum se alocă pentru alimentație (61,5%). Deficitul de resurse la D1 este de – 52,5 lei lunar pe gospodărie. Pentru acoperirea cheltuielilor s-a apelat la economii realizate de familii în perioadele anterioare depuse la bănci și alte instituții financiare sau au apelat la împrumuturi și credite de la bănci, CAR, agenți economici  și persoane particulare [5].

La nivelul anului 2015, luna octombrie, necesarul de trai în mediul urban presupunea un coş minim de consum a cărui valoare era de 2.287 de lei pentru o familie medie formată din „3,1 persoane”, adică doi adulţi şi doi copii aflaţi în întreţinerea acestora. În mediul rural, unde o parte din produse şi servicii sunt asigurate prin funcţionarea propriei gospodării, valoarea acestui coş minim era de 1.843 de lei. Studiul mai analizează şi un alt palier de consum, cel necesar supravieţuirii fizice a familiei și anume, coşul minim „de subzistenţă” [6]. Acesta avea, la aceeași lună, o valoare de 1.854 de lei în mediul urban şi de 1.609 de lei în mediul rural (ICCV). După cum se poate observa, chiar și la nivel de subzistență este o distanță între gospodăriile din D1 și coșul minim de subzistență pentru o gospodărie prezentată în tabelul următor.

 

date

Bibliografie

  1. http://www.agerpres.ro/economie/2015/10/27/ins-romania-primul-loc-in-ue-privind-rata-saraciei-relative-12-24-19
  2. Prelucrări după Eurostat, ilc_di12, ilc_di12b, ilc_di12c oct.2016. Notă: * calculat ca medie aritmetică; *1 fără Irlanda.
  3. Zamfir, Cătălin, 1995. “Dimensiuni ale sărăciei 1994”, Ed. Expert, Bucureşti
  4. Eurostat, 19 decembrie 1984
  5. INS, 2016. “Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul populației, în anul 2015”, București
  6. Mihăilescu, Adina, 2012. “Coşul de consum al populaţiei României”, Editura Expert, Bucureşti

 



Facebook

Cultură şi calitatea vieţii 1918-2018. Câteva reflecţii

Cultura, alături de economie şi politică, este parte a condiţiilor de viaţă din societate. Valorile modelează aspiraţiile oamenilor pentru o viaţă (mai) bună, ceea ce este o sursă a variaţiei calităţii vieţii în spaţiu şi timp. Cultura creează nevoi pe care comunitatea le consideră esenţiale pentru bunăstarea ei. Lectura, vizionarea spectacolelor de teatru sau film, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Soluţia de ultimă instanţă

Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus, vom observa că finanţarea pierderilor acumulate în băncile „too big to fail” prin majorarea nesustenabilă a datoriilor guvernamentale a reprezentat soluţia de ultimă instanţă utilizată de Fed, BCE şi BCJ după aproape două decenii de „altruism monetar”. Evident, aceste „naţionalizări” de credite putrede, practicate în mod sistematic ...

Alin Gavreliuc, Psihologia socială și dinamica personalității. Acumulări, sinteze, perspectve, Iași, Editura Polirom, 2019 (519 p.)

Lectura sagace a cărţii domnului Alin Gavreliuc, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, va dezvălui rosturile psihologiei sociale, care în viziunea autorului sunt acelea de a ne ajuta „Să rămînem şi să sporim calitatea noastră de oameni: discernămîntul, ancorat într‑o serie de atitudini şi valori netranzacţionale, precum renunţarea la sine pentru celălalt, cultivarea libertăţii, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Două decenii pierdute

După cum este cunoscut, economia Zonei Euro (ZE) a fost grav afectată de implozia economico-financiară din 2008. Din această cauză, ZE a înregistrat în ultimul deceniu o creştere economică cu mult sub aşteptări. Într-adevăr, dacă analizăm la nivel mondial dinamica produsului intern brut (PIB) cuantificat în dolari internaţionali, vom constata ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Se mai poate salva Zona Euro?

Aşa cum rezultă din studiul de caz anterior, solvabilitatea guvernului francez este în acest moment extrem de precară datorită nivelului nesustenabil al datoriilor acumulate. Guvernul francez s-a împotmolit, deci, în datorii. Şi în aceeaşi situaţie se află şi guvernele din Grecia, Portugalia, Italia, Belgia, Cipru şi Spania. În toate aceste ţări, reducerea datoriilor guvernamentale nu ...

Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc

În luna decembrie 2018 a apărut cartea lui Sebastian Țoc, cercetător ICCV, Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc, București, Editura Pro Universitaria. Cartea își propune să explice cum factorii socio-familiali și cei școlari influențează în diverse contexte rezultatele educaționale ale elevilor. Fiind compusă din cinci capitole, introducere și concluzii, lucrarea ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Studiu de caz: datoria publică a Franţei

Dar cum poate fi validată afirmaţia că guvernele menţionate sunt înglodate în datorii? Evident, printr-un studiu de caz ipotetic. Să presupunem, deci, că executivul de la Paris va decide ameliorarea semnificativă a bonităţii sale financiare prin diminuarea nivelului datoriei publice de la 100% la 50% din PIB. Să presupunem, de asemenea, că Franţa va înregistra ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 6. Salariaţii din sectorul public: de la percepţia falsă la realitatea statului minimal

Creşterea numărului de salariaţi din sectorul public al economiei reprezintă o problemă crucială în cazul ţării noastre. Deşi foarte mulţi compatrioţi cred că numărul de salariaţi din învăţământ, sănătate, apărare şi administraţia publică este mult prea mare, această percepţie, indusă în mod sistematic de anumiţi lideri de opinie, este complet falsă, întrucât locuitorii ţării noastre beneficiază ...