Romania Sociala logo
Menu

Problemele actuale din perspectiva trecutului și mai ales a viitorului. Șocul Hamas

autor:   25 October 2023  

Atacul de acum 2 săptămâni al Hamas asupra Israelului a șocat întreaga lume. Contrar legilor războiului. Mai mult, el ne-a impresionat prin ferocitate sa: ostatici copii, femei și bătrâni, uciderea brutală a copiilor și femeilor. 

Nu pot să găsesc o explicație credibilă. Da, cum pot oameni să facă așa mârșăvii ? 

Unii comentatori part să caute explicația în ”natura neumană” a atacatorilor.  Ce oameni sunt aceștia ?

Ca sociolog am avut de la început o rezervă față de asemenea explicații. În filosofie a fost o întreagă discuție asupra ”naturii umane”.  Desigur, omul are o tendință naturală de conservare și de centrare pe satisfacerea nevoilor sale, mai ales a celor primare, foame, apărare…. Dar să ucidă cu cruzime pe ceilalți ? Se pare că acceptăm mai degrabă ideea că, la naștere, omul are o deschidere spre evoluție în multe direcții posibile. Condițiile sociale, desigur și educația, îl pot orienta într-o direcție sau alta. Deci, unde trebuie căutată explicația ? Nici în cultura comunităților și mai ales nu în marile religii ale lumii, creștinism, mahodamism…. Dar atunci ? Crime individuale, sunt mai ușor explicabile, dar crime colective mult mai greu de înțeles.

            Cum putem explica că cei peste două milioane de arabi din fâșia Gaza au devenit așa de brutal anti-israelieni ? Sunt probleme istorice de teritoriu, dar obiectivul desființării a unei întregi țări, Israelul ? Cum explicăm atitudinea anti-semită care cel puțin latent a supraviețuit și acum nu numai în zona arabă, dar, iată, a explodat din nou. O mare parte a lumii arabe s-a solidarizat cu mica Gaza.

            Din discuțiile publice înțeleg că cei din Gaza, datorită situației lor speciale, au beneficiat de sprijin din întreaga lume; ajutor financiar și bunuri. Israelul le-a furnizat electricitate și locuri de muncă, dar nu în țara lor, ci în Israel. Deci populați din Gaza este ajutată de comunități externe diferite.

Cineva chiar a spus că oamenii de aici nu prea muncesc. Afirmația, fără precizări, este nu numai insultătoare, dar de fapt și falsă. Dacă ei nu muncesc, o fac nu  pentru că sunt leneși, ci pentru că nu au ce să muncească și, apoi, de ce ar munci pentru venituri foarte mici, în condițiile în care primesc deja minimul necesar ? Atunci de ce atâta violență ?  Foarte ciudat.

            În minte îmi vin de fapt și alte cazuri. Arabii actuali din Gaza nu sunt unici în istorie. Germanii în societatea lui Hitler au devenit extrem de violenți împotriva altor popoare, evreilor în primul rând, dar și împotriva polonezilor și rușilor. …O violență șocantă. Ce i-a apucat pe germanii care, în școală învățau frumoasa filosofie germană și ascultau muzica superbă a lui Beethoven, să facă crime mult mai oribile ? E o eroare să căutăm explicația în starea de spirit a arabilor din zonă sau a nemților de atunci. Ci să căutăm factorii care au produs și ”starea de spirit”.

Eu cred că explicația trebuie căutată într-o stare socială mai generală, pe care azi o găsim în lumea arabă, dar ea a fost și în Germania hitleristă și în multe alte locuri: zone de disperare colectivă, lipsa de perspectivă, oamenii nu văd ce pot să facă de a ieși din situația lor critică și, atunci, furia împotriva lumi și  a celorlalți este singura direcție posibilă de acțiune. E greu de explicat de ce nu numai cei din Gaza, dar și mobilizarea impresionantă a multor grupuri de arabi, din Libia și Siria, și, foarte ciudat, arabii veniți să se integreze în țările europene mai prospere. Mă pot gândi că, desigur erau tensiuni vechi, dar să pui ca program desființarea unei țări, adică a unei populații ? Nu îngrijorătoarea ca atare este problema, ci cauzele ei.    

De ce împotriva Israelului ? Religia ? Clar nu. Religiile nu îndeamnă la agresivitate. Comportamentul evreilor ? Nu prea văd. Sunt persoane civilizate și nu agresive… Mă gândesc că dacă nu erau evreii, se găseau alte teme de ”mobilizare socială împotrivă” pentru a vărsa frustrarea acumulată.

            Soluția: nu să dai alimente și locuri de muncă ”în altă țară”, ci posibilități de dezvoltare a comunității, oportunități și resurse de dezvoltare colectivă. Cauzele acestor procese sociale îngrijorătoare cred că trebuie căutate în starea actuală a întregii lumi. Lumea este scindată într-un segment relativ mic de țări prospere și o mare majoritate de țări etichetate ”în curs de dezvoltare”, dar rămasă foarte mult timp într-o stare incertă de subdezvoltare, cu prea puține speranțe. Pericolul cel mai mare al lumii viitoare nu trebuie căutat în lumea arabă, ci în polarizarea în creștere a lumii. Lumea fixată într-o subdezvoltare fără speranțe este sursa conflictelor actuale și viitoare. Îmi este teamă că asta e lumea actuală, a noastră a tuturor.



Facebook

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...