Romania Sociala logo
Menu

Problemele actuale din perspectiva trecutului și mai ales a viitorului. Șocul Hamas

autor:   25 October 2023  

Atacul de acum 2 săptămâni al Hamas asupra Israelului a șocat întreaga lume. Contrar legilor războiului. Mai mult, el ne-a impresionat prin ferocitate sa: ostatici copii, femei și bătrâni, uciderea brutală a copiilor și femeilor. 

Nu pot să găsesc o explicație credibilă. Da, cum pot oameni să facă așa mârșăvii ? 

Unii comentatori part să caute explicația în ”natura neumană” a atacatorilor.  Ce oameni sunt aceștia ?

Ca sociolog am avut de la început o rezervă față de asemenea explicații. În filosofie a fost o întreagă discuție asupra ”naturii umane”.  Desigur, omul are o tendință naturală de conservare și de centrare pe satisfacerea nevoilor sale, mai ales a celor primare, foame, apărare…. Dar să ucidă cu cruzime pe ceilalți ? Se pare că acceptăm mai degrabă ideea că, la naștere, omul are o deschidere spre evoluție în multe direcții posibile. Condițiile sociale, desigur și educația, îl pot orienta într-o direcție sau alta. Deci, unde trebuie căutată explicația ? Nici în cultura comunităților și mai ales nu în marile religii ale lumii, creștinism, mahodamism…. Dar atunci ? Crime individuale, sunt mai ușor explicabile, dar crime colective mult mai greu de înțeles.

            Cum putem explica că cei peste două milioane de arabi din fâșia Gaza au devenit așa de brutal anti-israelieni ? Sunt probleme istorice de teritoriu, dar obiectivul desființării a unei întregi țări, Israelul ? Cum explicăm atitudinea anti-semită care cel puțin latent a supraviețuit și acum nu numai în zona arabă, dar, iată, a explodat din nou. O mare parte a lumii arabe s-a solidarizat cu mica Gaza.

            Din discuțiile publice înțeleg că cei din Gaza, datorită situației lor speciale, au beneficiat de sprijin din întreaga lume; ajutor financiar și bunuri. Israelul le-a furnizat electricitate și locuri de muncă, dar nu în țara lor, ci în Israel. Deci populați din Gaza este ajutată de comunități externe diferite.

Cineva chiar a spus că oamenii de aici nu prea muncesc. Afirmația, fără precizări, este nu numai insultătoare, dar de fapt și falsă. Dacă ei nu muncesc, o fac nu  pentru că sunt leneși, ci pentru că nu au ce să muncească și, apoi, de ce ar munci pentru venituri foarte mici, în condițiile în care primesc deja minimul necesar ? Atunci de ce atâta violență ?  Foarte ciudat.

            În minte îmi vin de fapt și alte cazuri. Arabii actuali din Gaza nu sunt unici în istorie. Germanii în societatea lui Hitler au devenit extrem de violenți împotriva altor popoare, evreilor în primul rând, dar și împotriva polonezilor și rușilor. …O violență șocantă. Ce i-a apucat pe germanii care, în școală învățau frumoasa filosofie germană și ascultau muzica superbă a lui Beethoven, să facă crime mult mai oribile ? E o eroare să căutăm explicația în starea de spirit a arabilor din zonă sau a nemților de atunci. Ci să căutăm factorii care au produs și ”starea de spirit”.

Eu cred că explicația trebuie căutată într-o stare socială mai generală, pe care azi o găsim în lumea arabă, dar ea a fost și în Germania hitleristă și în multe alte locuri: zone de disperare colectivă, lipsa de perspectivă, oamenii nu văd ce pot să facă de a ieși din situația lor critică și, atunci, furia împotriva lumi și  a celorlalți este singura direcție posibilă de acțiune. E greu de explicat de ce nu numai cei din Gaza, dar și mobilizarea impresionantă a multor grupuri de arabi, din Libia și Siria, și, foarte ciudat, arabii veniți să se integreze în țările europene mai prospere. Mă pot gândi că, desigur erau tensiuni vechi, dar să pui ca program desființarea unei țări, adică a unei populații ? Nu îngrijorătoarea ca atare este problema, ci cauzele ei.    

De ce împotriva Israelului ? Religia ? Clar nu. Religiile nu îndeamnă la agresivitate. Comportamentul evreilor ? Nu prea văd. Sunt persoane civilizate și nu agresive… Mă gândesc că dacă nu erau evreii, se găseau alte teme de ”mobilizare socială împotrivă” pentru a vărsa frustrarea acumulată.

            Soluția: nu să dai alimente și locuri de muncă ”în altă țară”, ci posibilități de dezvoltare a comunității, oportunități și resurse de dezvoltare colectivă. Cauzele acestor procese sociale îngrijorătoare cred că trebuie căutate în starea actuală a întregii lumi. Lumea este scindată într-un segment relativ mic de țări prospere și o mare majoritate de țări etichetate ”în curs de dezvoltare”, dar rămasă foarte mult timp într-o stare incertă de subdezvoltare, cu prea puține speranțe. Pericolul cel mai mare al lumii viitoare nu trebuie căutat în lumea arabă, ci în polarizarea în creștere a lumii. Lumea fixată într-o subdezvoltare fără speranțe este sursa conflictelor actuale și viitoare. Îmi este teamă că asta e lumea actuală, a noastră a tuturor.



Facebook

Decretul nr. 770/1966 și politicile demografice în România comunistă. Perspective asupra controlului social și biopolitic

Miercuri, 14 octombrie 2026, Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului ale Academiei Române au organizat Conferința științifică dedicată Decretului nr. 770/1966 și politicilor demografice din România comunistă care a reunit cercetători științifici din domeniul istoriei, sociologiei și demografiei, într-un demers interdisciplinar menit să analizeze implicațiile ...

Ce trebuie să facem pentru a ajunge în RAI ?

Deschid cu mare interes laptopul. S-a anunțat viitorul posibil Prim Ministru al țării. Cred că va vorbi o jumătate de oră. Ce va face pentru următorii 2 ani. O figură bună. Vorbește bine. Să vedem ce zice. Ne-a spus că a petrecut ultimii 4-5 ani pentru intrarea României în OECD (an international ...

Interviu cu Nicoleta Mereș-Cojocaru, câștigătoarea premiului internațional Hans-Uwe Otto

În cadrul evenimentului științific The International Social Work & Society Academy (TISSA), Varșovia în perioada 28 august-2 septembrie, 2026, doamna Nicoleta Mereș - Cojocaru a primit Premiul „Hans-Uwe Otto” pentru lucrarea „Structural Neglect in Elderly Care: A Comparative Analysis of Public and Private Home Care Social Services in Romania”. Cu o ...

Un posibil răspuns la întrebarea „cum  poate fi onorată deschiderea anului universitar”?

Expoziția de sociologie vizuală, a noua în istoricul ei, realizată de studenții anului I ai Facultății de Sociologie și  Comunicare din cadrul Universității „Transilvania” din Brașov cuprinde texte și fotografii cu cei care au răspuns în interviurile solicitate, în cadrul unei activități de seminar înfăptuite în anul I, semestru I, ...

Recenzie: Dumitru Otovescu și Cristina Otovescu (coord.), Sociologia contemporană. Domenii de studiu și concepte reprezentative, vol. I–II, Craiova, Editura Beladi, 2025, p. 1152

Sergiu-Lucian Raiu Lector univ. dr. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava Facultatea de Istorie, Geografie și Științe Sociale Universitarul Dumitru Otovescu, după cum ne-a obișnuit, printr-un demers de anvergură, de această dată împreună cu fiica domniei sale, Cristina Otovescu oferă sociologiei românești din nou o amplă lucrare de sinteză: Sociologia contemporană. Domenii de studiu ...

Ziua Vârstnicului la Institutul de Cercetare a Calității Vieții

Pe data de 1 octombrie 2026, Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române a organizat evenimentul „Ziua Vârstnicului. Împreună pentru o îmbătrânire activă și demnă”, cu prilejul Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice. Desfășurată la Casa Academiei din București, în format hibrid, manifestarea a reunit cercetători, reprezentanți ai ...

Conferința științifică „Decretul nr. 770/1966 și politicile demografice în Româniacomunistă. Perspective asupra controlului social și biopolitic”

Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST), în parteneriat cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), organizează, miercuri, 14 octombrie 2026, conferința științifică internațională „Decretul nr. 770/1966 și politicile demografice în România comunistă. Perspective asupra controlului social și biopolitic” (Decree No. 770/1966 and Demographic Policies in Communist Romania. Perspectives on ...

O decizie care deschide o nouă istorie în cercetarea științifică în România

Adunarea Generală a Academiei Române a discutat, în sesiunea din 17 septembrie 2026, principiile care trebuie să stea la baza evaluării cercetătorilor, a institutelor și a proiectelor de cercetare. Biroul Prezidiului al Academiei Române, pe această bază, a formulat un document care conține o concepție care trebuie să orienteze activitatea institutelor ...