Romania Sociala logo
Menu

Problemele actuale din perspectiva trecutului și mai ales a viitorului. Șocul Hamas

autor:   25 October 2023  

Atacul de acum 2 săptămâni al Hamas asupra Israelului a șocat întreaga lume. Contrar legilor războiului. Mai mult, el ne-a impresionat prin ferocitate sa: ostatici copii, femei și bătrâni, uciderea brutală a copiilor și femeilor. 

Nu pot să găsesc o explicație credibilă. Da, cum pot oameni să facă așa mârșăvii ? 

Unii comentatori part să caute explicația în ”natura neumană” a atacatorilor.  Ce oameni sunt aceștia ?

Ca sociolog am avut de la început o rezervă față de asemenea explicații. În filosofie a fost o întreagă discuție asupra ”naturii umane”.  Desigur, omul are o tendință naturală de conservare și de centrare pe satisfacerea nevoilor sale, mai ales a celor primare, foame, apărare…. Dar să ucidă cu cruzime pe ceilalți ? Se pare că acceptăm mai degrabă ideea că, la naștere, omul are o deschidere spre evoluție în multe direcții posibile. Condițiile sociale, desigur și educația, îl pot orienta într-o direcție sau alta. Deci, unde trebuie căutată explicația ? Nici în cultura comunităților și mai ales nu în marile religii ale lumii, creștinism, mahodamism…. Dar atunci ? Crime individuale, sunt mai ușor explicabile, dar crime colective mult mai greu de înțeles.

            Cum putem explica că cei peste două milioane de arabi din fâșia Gaza au devenit așa de brutal anti-israelieni ? Sunt probleme istorice de teritoriu, dar obiectivul desființării a unei întregi țări, Israelul ? Cum explicăm atitudinea anti-semită care cel puțin latent a supraviețuit și acum nu numai în zona arabă, dar, iată, a explodat din nou. O mare parte a lumii arabe s-a solidarizat cu mica Gaza.

            Din discuțiile publice înțeleg că cei din Gaza, datorită situației lor speciale, au beneficiat de sprijin din întreaga lume; ajutor financiar și bunuri. Israelul le-a furnizat electricitate și locuri de muncă, dar nu în țara lor, ci în Israel. Deci populați din Gaza este ajutată de comunități externe diferite.

Cineva chiar a spus că oamenii de aici nu prea muncesc. Afirmația, fără precizări, este nu numai insultătoare, dar de fapt și falsă. Dacă ei nu muncesc, o fac nu  pentru că sunt leneși, ci pentru că nu au ce să muncească și, apoi, de ce ar munci pentru venituri foarte mici, în condițiile în care primesc deja minimul necesar ? Atunci de ce atâta violență ?  Foarte ciudat.

            În minte îmi vin de fapt și alte cazuri. Arabii actuali din Gaza nu sunt unici în istorie. Germanii în societatea lui Hitler au devenit extrem de violenți împotriva altor popoare, evreilor în primul rând, dar și împotriva polonezilor și rușilor. …O violență șocantă. Ce i-a apucat pe germanii care, în școală învățau frumoasa filosofie germană și ascultau muzica superbă a lui Beethoven, să facă crime mult mai oribile ? E o eroare să căutăm explicația în starea de spirit a arabilor din zonă sau a nemților de atunci. Ci să căutăm factorii care au produs și ”starea de spirit”.

Eu cred că explicația trebuie căutată într-o stare socială mai generală, pe care azi o găsim în lumea arabă, dar ea a fost și în Germania hitleristă și în multe alte locuri: zone de disperare colectivă, lipsa de perspectivă, oamenii nu văd ce pot să facă de a ieși din situația lor critică și, atunci, furia împotriva lumi și  a celorlalți este singura direcție posibilă de acțiune. E greu de explicat de ce nu numai cei din Gaza, dar și mobilizarea impresionantă a multor grupuri de arabi, din Libia și Siria, și, foarte ciudat, arabii veniți să se integreze în țările europene mai prospere. Mă pot gândi că, desigur erau tensiuni vechi, dar să pui ca program desființarea unei țări, adică a unei populații ? Nu îngrijorătoarea ca atare este problema, ci cauzele ei.    

De ce împotriva Israelului ? Religia ? Clar nu. Religiile nu îndeamnă la agresivitate. Comportamentul evreilor ? Nu prea văd. Sunt persoane civilizate și nu agresive… Mă gândesc că dacă nu erau evreii, se găseau alte teme de ”mobilizare socială împotrivă” pentru a vărsa frustrarea acumulată.

            Soluția: nu să dai alimente și locuri de muncă ”în altă țară”, ci posibilități de dezvoltare a comunității, oportunități și resurse de dezvoltare colectivă. Cauzele acestor procese sociale îngrijorătoare cred că trebuie căutate în starea actuală a întregii lumi. Lumea este scindată într-un segment relativ mic de țări prospere și o mare majoritate de țări etichetate ”în curs de dezvoltare”, dar rămasă foarte mult timp într-o stare incertă de subdezvoltare, cu prea puține speranțe. Pericolul cel mai mare al lumii viitoare nu trebuie căutat în lumea arabă, ci în polarizarea în creștere a lumii. Lumea fixată într-o subdezvoltare fără speranțe este sursa conflictelor actuale și viitoare. Îmi este teamă că asta e lumea actuală, a noastră a tuturor.



Facebook

Sociologia literaturii în anii `80. O discuție cu Mihai Dinu Gheorghiu.

1. În prefața la Economia bunurilor simbolice a lui Bourdieu pe care ați tradus-o și publicat-o în 1986 (la editura Meridiane)  erați deja preocupat de receptarea discursului sociologic în sfera culturii „artistice”. Era o atitudine generată de situația din cultura românească a epocii sau un ecou al scrierilor lui Bourdieu ...

Alegeri haotice : noiembrie 2024. Nevroze și anomalii colective

Între normalitate și patologie  Și dacă am încerca să brodăm o serie de lecturi posibile despre turul întâi din campania electorală/noiembrie 2024 ? Ne-am gândit la o lectură comunicațională, în care să interpelăm interacțiuni și iritante în comunicare, în contextul de campanie electorală.  Și începem cu contextul. El a fost taxat de analiști ...

O discuție cu profesor Zoltan Rostas: incursiune „optzecistă” în lumea sociologilor interbelici

1. Domnule profesor, astăzi sunteți recunoscut ca autor de succes a numeroase cărți de istorie orală. Cum a ajuns să vă preocupe, în anii ’80, acest domeniu? Am invocat deseori momentul Congresul Internațional de Științe Istorice din 1980, dar rădăcinile le găsesc în apariția neîncrederii în sociologia cantitativistă, care a ajuns ...

Discuție cu un sociolog al științei din România anilor ` 80, profesorul american  Vasile Pirău[1]

1.       Dragă Vasile Pirău, ce făceai în 1987 ? Cum evolua pe atunci cariera ta ? Era apropierea unui filosof (prin formație) de sociologie, una de conjunctură sau avea radăcini intelectuale mai adânci ?  Când mă gândesc la anii dinainte de 1990 (anul când am plecat la studii in SUA), mi ...

DEZBATERE DE CARTE – Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023.

DEZBATERE DE CARTE Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023. Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane 31 octombrie 2024 Dezbatere România în crizăDownload

Detectarea egoismului propriu și a egoismului altora

Este posibil ca, în anumite situații, comportamentul egoisit să fie bun și în alte situații să fie rău. Abraham Maslow Ne-am obișnuit să catalogăm egoismul ca fiind o caracteristică de personalitate negativă iar opusul său, altruismul, ca o virtute. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. În acord cu rezultatele cercetărilor moderne din ...

Nostalgia, o emoție dulce-amăruie

Nostalgia consolidează relațiile sociale. Tim Wildschut Ne este dor de cineva drag ce nu mai este printre noi, ne este dor de părinții care s-au stins, de prietenii care nu mai sunt, de iubita sau iubitul care ne-a părăsit, sau de anii tinereții, de un eveniment fericit din trecut. Psihologii numesc o ...

Interviu cu Tudorel-Constantin Rusu, autorul volumului „Ethos, Pathos și Logos. Resurse ale oratoriei clasice în discursul pastoral”

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava este unul din cele opt centre de orientare în cariera de cercetător înființate la nivelul celor opt Regiuni de Dezvoltare ale României și susținute prin programul PNRR. Acesta deservește Regiunea de ...