Romania Sociala logo
Menu

Profesorul Septimiu Chelcea la 80 de ani

autor:   12 June 2020   

Avatar

Volumul „Emoțiile sociale. Despre rușine, vinovăție, regret și deziluzie”, apărut în preziua împlinirii vârstei de 80 de ani, dă seamă despre vocația sa de psihosociolog, mereu preocupat de aducerea în atenția unui public mai larg, nu doar în cercul specialiștilor din domeniul științelor socio-umaniste, a temelor la zi, dezbătute în psihologia socială pe plan internațional. De altfel, profesorul Septimiu Chelcea a introdus pentru prima dată în învățământul superior din România, în 2007, la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (Universitatea din București), un curs de „Sociologia emoțiilor”. Lucrarea recent publicată reia, dezvoltă și aduce la zi bibliografia unui studiu din volumul „Rușinea și vinovăția în spațiul public. Pentru o sociologie a emoțiilor” (Editura Humanitas, 2008) pe care l-a coordonat. 

Revenirea asupra unor teme, completându-le, este o constantă a activității sale științifice. A se vedea în acest sens lucrările „Opinia publică. Strategii de persuasiune şi manipulare” (două ediții, 2006/2015), „Cum să redactăm o lucrare de diplomă, o teză de doctorat, un articol ştiinţific în domeniul ştiinţelor socioumane” (patru ediții, 2000/2007), „Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative” (trei ediții, 2001/2007). Poate că o anumită grabă în publicarea lucrărilor sale îl caracterizează pe Septimiu Chelcea. Nu este neapărat un lucru rău revenirea la temele abordate. 

Profesorul Septimiu Chelcea a conștientizat că este imperios necesară racordarea rapidă a psihologiei sociale și sociologiei din România la fluxul de idei din lucrările semnificative apărute în țările cu tradiție consolidată din Occident. Concret, a prefațat „Zvonurile. Cel mai vechi mijloc de comunicare”

de Jean-Noel Kapferer (2006), „Dicţionarul Blackwell de sociologie. Ghid de utilizare a limbajului sociologic” de Allan G. Johnson (2007), „Propaganda” de Edward L. Bernays (2017). Această racordare s-a îmbinat cu repunerea în drepturi a unor lucrări românești fundamentale. S-a îngrijit și a prefațat, împreună cu profesorul Iancu Filipescu, „Tehnica monografiei sociologice” de Henri H. Stahl (2001), „Îndrumări pentru monografiile sociologice” de Dimitrie Gusti (direcția științifică) și Traian Herseni (conducerea tehnică) (2002). 

În calitate de conducător de doctorat, profesorul Septimiu Chelcea a netezit calea multor tineri, care în timp au confirmat pe deplin: a coordonat împreună cu fostul său doctorand Gabriel Jderu, astăzi profesor, director al Departamentului de Sociologie de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (Universitatea din București), lucrarea „Refracţia sociologică şi reflexia jurnalistică. Despre sondajele de opinie şi preluarea lor în mass-media” (2005). Împreună cu alți foști doctoranzi (conf. univ. dr. Loredana Ivan, conf. univ. dr. Octavian Rujoiu, lector univ. dr. Andreea Bobb, lector univ. dr. Alina Duduciuc, dr. Alexandru Zodieru) a publicat manualul universitar „Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicații” (două ediții, 2008/2010). Cu deplină încredere și bucurie a prefațat cărțile foștilor săi doctoranzi: „Sociologia modei. Stil vestimentar și dezirabilitate socială” de Alina Duduciuc (2012), „Psihologia socială și dinamica personalității. Acumulări, sinteze, perspective” de Alin Gavreliuc (2019).

Profesorul Septimiu Chelcea nu a fost iubit de toți studenții care i-au audiat prelegerile și care au avut șansa/neșansa de a da examen cu el. Se spunea la un moment dat, în glumă, că dacă ai trecut examenul de „Metodologia cercetării sociologice” cu Septimiu Chelcea te poți considera absolvent. Orice glumă are și un grăunte de adevăr. A fost exigent cu studenții, dar mai exigent cu sine însuși. Unii foști studenți spun astăzi că au avut ce învăța de la Septimiu Chelcea și că îl au ca model.

Dincolo de activitatea didactică și de cercetare științifică, profesorul Septimiu Chelcea a fost prezent în revistele științifice (Revista de Psihologie, Viitorul Social, Analele Universității din București, Sociologie Românească) și în revistele de diseminare a cunoștințelor științifice ale vremurilor trecute: Știință și Tehnică, Psihologia ș.a. În prezent, publică relative constant studii, articole și recenzii în revistele Psihologie Socială (Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași), Revista de Psihologie (Academia Română) și în România Socială (platorma online a ICCV). A fost directorul revistei Sociologie Românească (2002-2005), este membru onorific în Comitetul de redacție al Revistei de Psihologie și membru în Consiliul științific al revistei Psihologie Socială. În 2004 a primit Premiul „Opera Omnia” pentru întreaga activitate de cercetare ştiinţifică, acordat de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior.

În lucrarea cu caracter autobiografic „Așa a fost? Așa îmi aduc aminte. 1945-2015”, profesorul Septimiu Chelcea scria: „Nu încerc să adun pietricele şi fire de nisip pentru a-mi ridica un soclu. Am păcatele mele. Şi nu puţine. Îmi atribui, totuşi, calitatea de a nu fi trădat condiţia de profesor, chiar după ce vârsta m-a despărţit de catedra universitară. […] Am crezut că regimul comunist poate fi umanizat: m-am înşelat! Am sperat că, după dispariţia totalitarismului ceauşist, totul va fi bine: m-am înşelat! […]

Ajuns la un pas de ‘Staţia Terminus‘, îmi caut şi eu trecutul, vreau să găsesc ‘amănuntul biografic’, acea întâmplare măruntă care m-a marcat. Schimbările sociale ne aruncă dintr-o parte în alta, ne dau cu capul de pereţi. Ce ne face să ne redobândim echilibrul este identitatea fiecăruia dintre noi. Or, identitatea psihosocială rezultă din intersectarea eredităţii biologice şi sociale cu istoria şi cu amănuntul biografic care ne face să credem că avem un ‘destin‘. Apoi ne construim singuri ‘destinul‘: credem că rostul nostru în lume este de a-i ajuta pe alţii sau de a te bucura de viaţă fără să-ţi pese de nenorocirile din jur, credem că suntem destinaţi unei profesii şi ne pregătim pentru ea.

Autobiografia, volens nolens, este povestea vieţii tale, dar şi povestea despre trecut; este istoria aşa cum ai trăit-o. Nu cred că există zile albe şi zile negre; şi nici îngeri şi demoni. Viaţa de zi cu zi este un amestec de lumini şi umbre. Suntem şi pulbere de stele, şi noroi clisos, urât mirositor. Ce diferenţiază oamenii este doar proporţia” („Așa a fost? Așa îmi aduc aminte. 1945-2015”, Editura Universității „Al. I. Cuza” din Iași, 2017, pp. 9, 13). 



Facebook

Apariții editoriale: Filip Alexandrescu – Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană

După cartea de autor „The Midas Touch: Theoretical Essays in Environmental Sociology”[1] (2016), Filip Alexandrescu revine cu a doua carte de autor intitulată „Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană”[2] (2020). Apărută în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria, volumul aduce o perspectivă nouă ...

O nenorocire nu vine niciodată singură

În condiţiile în care presa autohtonă şi străină popularizează în mod obsesiv şi semidoct doar efectele nocive ale actualei pandemii, liderii politici, liderii de opinie şi ziariştii din ţara noastră par să nu conştientizeze două riscuri „colaterale” care vor afecta în mod dramatic viitorul României. În primul rând, nivelul datoriei guvernamentale ...

Invitație la dezbatere

Stimați colegi, Se pregătește publicarea Vol. X al Istoriei României dedicat perioadei de după al doilea Război Mondial, coordonat de Prof. Vasile Pușcaș. Volumul este dedicat perioadei socialiste și perioadei „tranziției”. Am fost solicitat să elaborez capitolele dedicate proceselor sociale din această perioadă. Capitolele utilizează contribuțiile mai multor colegi din ICCV.   Cu acceptul domnului Vasile ...

Stânga și gândirea critică

Nu abordăm aici social democrația din țările nordice, ca stat protectionist reper. Nu abordăm nici statutul PSD, Partidului Social Democrat din Romania, asociat de opoziție cu ciuma roșie, printr-o tactică de discreditare politică radicală. Ne întrebăm care sunt noile idei de stânga? Ce forme ia gândirea critică a intelectualului din ...

Interviu cu câștigătorul premiului Academiei Române „Henry H. Stahl” în sociologie 2019

Interviu cu Adrian Majuru, căștigătorul premiului Academiei Române, „Henri H. Stahl” în sociologie, pentru cartea „Francisc Iosif Rainer. Biografia unui proiect de viață (1874-1944), 2018, Editura Oscar Print. SS: Bună dimineața și felicitări pentru premiu! Ce înseamnă acest premiu pentru cariera dvs.? A.M.: Înseamnă obligația de a construi pozitiv și mai ales ...

Romii: între ONG-uri și Uniunea Europeană

Ieri a explodat o problemă gravă: șeful unui important clan mafiot a fost asasinat. Îngrijorarea vine din reacția predictibilă: se anunță un adevărat război între grupurile mafiote. Mafioți din diaspora declară că se vor întoarce în România pentru a participa la războiul dintre clanuri. Cele mai multe clanuri sunt ale ...

Explozia reacțiilor complotiste în 2020

Care sunt cele mai răspândite teorii ale complotului ? O anchetă de opinie efectuată de IFOP, pentru Fundația Jean-Jaurès și Conspiracy Watch, în primăvara 2020 și editată de l'Observatoire du conspirationnisme et des théories du complot (site fondat în 2007 de Rudy Reichstadt), a revelat că 26% dintre francezi cred despre ...

Cuvinte noi Ce ne spun ele despre epocă?

Noi și vocabularul Limba este un organism viu care se reinventează în contact cu realitatea ; ea semnifică și interpretează lumea în care trăim. Este fascinant să descoperim într-un dicționar, cum fiecare cuvînt își are propria sa poveste; fiecare cuvânt are o istorie și o arheologie cu straturi suprapuse de sensuri. ...