Romania Sociala logo
Menu

Proiect de țară: Calitatea vieții 2016-2038

autor:   8 January 2017  

Avatar

Academia Română a lansat în ultimii 2 ani un proiect ambițios de proiectare a României în perspectiva anului 2038. Institutului de Cercetare a Calității vieții i-a revenit misiunea de a elabora capitolul dedicate Calității Vieții. Proiectul a parcurs mai multe faze. Acest text este ultima fază a capitolul Calitatea vieții prezentat codnucerii Academiei în decembrie 2016. Sinteza Proiectului nostrum va fi pezentat la sfârșitul lui ianuarie pentru a fi inclus textului final al Proiectului Academiei.

Cătălin Zamfir (coordonator), Sorin Cace, Elena Zamfir, Alexandra Deliu, Elena Tudor, Ionuț Marian Anghel

Calitatea vieții: concept și program social

Întotdeauna oamenii au evaluat condițiile lor de viață, au fost satisfăcuți sau nesatisfăcuți de ei înșiși, de oportunitățile pe care viața le oferă, de condițiile vieții lor. Și mereu conclud dacă viața lor e bună sau rea. Ca persoane, nu le-a fost clar ce ar putea face pentru îmbunătățirea societății în care trăiesc. Au încercat să facă ceva pentru a o schimba în bine, dar nu în mod sistematic. Și-au pus adesea speranța în diferite obiective care ar putea schimba condițiile lor de viață: „libertate, egalitate, fraternitate”, democrație, creștere economică. Toate s-au dovedit importante, dar parțiale, care nu duc automat la o prosperitate globală. Din nevoia cristalizării unei viziuni integrative asupra societății din perspectiva aspirațiilor umane s-a dezvoltat tema calității vieții.

Calitatea vieții este valoarea pentru om a vieții sale; cât de bună sau rea este viața pe care o trăieşte, atât în ansamblul ei, cât şi pe componentele sale particulare: starea de sănătate, familia, profesia și locul de muncă, resursele financiare disponibile, bunurile pe care le posedă, timpul liber, mediul social, prietenii și colegii, societatea în ansamblu în care trăiește. Calitatea vieții reprezintă calitatea globală, sintetică a tuturor condițiilor şi sferelor din care se compune viața, gradul în care viața produce satisfacție.

În acest context a apărut și conceptul complementar calitatea societății (o societate bună), o construcție a societății centrată pe nevoile și aspirațiile omului. O societate bună este societatea care oferă un nivel ridicat al calității vieții și, mai mult, își orientează politica sa în direcția calității vieții. Starea socială a unei comunități este în ultimă instanță exprimată sintetic în conceptul de calitate a vieții.

În ultimele decenii s-a produs o schimbare profundă în paradigma gândirii sociale. Tradițional, două paradigme erau centrale: una etică și cealaltă economică. Paradigma etică promovează responsabilitatea individuală pentru calitatea vieții sale. Paradigma economică plasează creșterea economică în centrul speranțelor, considerând că ea produce automat consecințe, predominant pozitive, în toate celelalte sfere ale vieții sociale. Câteva secole s-a crezut că bunăstarea, calitatea vieții, este un produs direct al creșerii economice. În ultimele decenii, calitatea vieții s-a desprins de economie. Economia este o sursă a unei vieți de calitate. Dar nu asigură automat un nivel ridicat al bunăstării umane. Comunitatea trebuie să nu mai fie un simplu spectator ale economiei, ci un proiector al propriei sale vieți, utilizînd resursele variate de care dispune și disciplinând într-o viziune umană toate sectoarele activității umane. Pentru prima dată, societatea începe să-și cristalizeze un obiectiv global pentru realizarea căruia se coagulează o viziune și criterii de performanță socială.

 

Caitatea Vieții 2038 În Romanai Sociala Ianuarie 2017 by Romania Sociala on Scribd





Facebook

Apariție editorială: Septimiu Chelcea – OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare

Ne face plăcere să anunțăm publicarea lucrării profesorului Septimiu Chelcea OPINIA publică. Persuasiune, propagandă, manipulare, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion C. Brătianu” (București, 2020, 424 de pagini). Cartea include două părți. În prima parte este analizată opinia publică. Cele cinci capitole (Opinia publică: o perspectivă ...

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească

Semnalăm apariția volumului 18, Nr. 2, 2020 al revistei Sociologie Românească, Asociația Română de Sociologie, Expert Projects, Iași. Revista a fost înfiinţată în 1936 de reputatul sociolog român Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române din anul 1919 și președinte al Academiei Române (1944-1946). Revista a fost desfiinţată în 1946 de regimul comunist ...

Sociologia românească și sociologia occidentală

România s-a gândit mereu pe sine ca o parte a societății occidentale. România, o societate occidentală, dar în curs de dezvoltare, de lichidare a decalajul față de modelul occidental. Această viziune se regăsește, însă doar parțial, și în relația sociologiei românești cu sociologia occidentală. Cu un decalaj doar de câteva decenii, ...

O boală veche : filoxenia

În urmă cu peste un secol și jumătate, gazetarul Mihai Eminescu, umilit peste măsură de temenelele autorităților românești din Acel timp, față de un Occident care suferea de complexe de superioritate (glazurate de megalomanie egolatră) cu nimic diferite de cele de astăzi, făcând un succint examen al etiologiei lipsei de ...

Interviu cu Iuliana Precupețu, coordonatoarea proiectului AMASE finanțat de Norway Grants și UEFISCDI

Iuliana Precupețu, cercetător științific I în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, este coordonatoarea proiectului  AMASE A multidimensional approach to social exclusion in later life – health consequences for ageing populations finanțat de Norway Grants și UEFISCDI pentru perioada 1.09.2020–31.08.2023. Buna ziua si felicitări pentru câștigarea proiectului! Cum ...

Opțiuni politice în fața alegerilor din decembrie

Urmează, posibil, alegerile. Cum se prezintă partidele, ce propun ele electoratului ? La ce ne așteptăm noi, alegătorii ? România e de mult timp în criză. Sistemul nostru politic se confruntă acum, înainte de alegeri, cu o criză medicală care pare a sintetiza fondul profund al crizei României din ultima perioadă. ...

Starea socială a României: tranziție și post-tranziție

Am fost solicitat să particip la Volumul IX al Istoriei României al Academiei Române cu două capitole: Starea socială a României în perioada socialistă și Starea socială a României în tranziție și post-tranziție. Despre perioada de după 1989 s-a scris mult, dar analize globale sunt foarte rare. E o perioadă foarte ...

Cozile de azi și cozile de ieri

Coada ca microsocietate Coada sau rândul sunt forme concentrate de microsocietate, a căror menire este ordonarea și raționalizarea spațiului și a timpului de așteptare. Ele sunt forme de relaționare socială, dar și de control social; ele funcționează după reguli impuse, controlate, sau sunt autoreglate de cei care își așteaptă rândul. Nerespectarea ...