Romania Sociala logo
Menu

Proiect de țară: Calitatea vieții 2016-2038

autor:   8 January 2017  

Avatar

Academia Română a lansat în ultimii 2 ani un proiect ambițios de proiectare a României în perspectiva anului 2038. Institutului de Cercetare a Calității vieții i-a revenit misiunea de a elabora capitolul dedicate Calității Vieții. Proiectul a parcurs mai multe faze. Acest text este ultima fază a capitolul Calitatea vieții prezentat codnucerii Academiei în decembrie 2016. Sinteza Proiectului nostrum va fi pezentat la sfârșitul lui ianuarie pentru a fi inclus textului final al Proiectului Academiei.

Cătălin Zamfir (coordonator), Sorin Cace, Elena Zamfir, Alexandra Deliu, Elena Tudor, Ionuț Marian Anghel

Calitatea vieții: concept și program social

Întotdeauna oamenii au evaluat condițiile lor de viață, au fost satisfăcuți sau nesatisfăcuți de ei înșiși, de oportunitățile pe care viața le oferă, de condițiile vieții lor. Și mereu conclud dacă viața lor e bună sau rea. Ca persoane, nu le-a fost clar ce ar putea face pentru îmbunătățirea societății în care trăiesc. Au încercat să facă ceva pentru a o schimba în bine, dar nu în mod sistematic. Și-au pus adesea speranța în diferite obiective care ar putea schimba condițiile lor de viață: „libertate, egalitate, fraternitate”, democrație, creștere economică. Toate s-au dovedit importante, dar parțiale, care nu duc automat la o prosperitate globală. Din nevoia cristalizării unei viziuni integrative asupra societății din perspectiva aspirațiilor umane s-a dezvoltat tema calității vieții.

Calitatea vieții este valoarea pentru om a vieții sale; cât de bună sau rea este viața pe care o trăieşte, atât în ansamblul ei, cât şi pe componentele sale particulare: starea de sănătate, familia, profesia și locul de muncă, resursele financiare disponibile, bunurile pe care le posedă, timpul liber, mediul social, prietenii și colegii, societatea în ansamblu în care trăiește. Calitatea vieții reprezintă calitatea globală, sintetică a tuturor condițiilor şi sferelor din care se compune viața, gradul în care viața produce satisfacție.

În acest context a apărut și conceptul complementar calitatea societății (o societate bună), o construcție a societății centrată pe nevoile și aspirațiile omului. O societate bună este societatea care oferă un nivel ridicat al calității vieții și, mai mult, își orientează politica sa în direcția calității vieții. Starea socială a unei comunități este în ultimă instanță exprimată sintetic în conceptul de calitate a vieții.

În ultimele decenii s-a produs o schimbare profundă în paradigma gândirii sociale. Tradițional, două paradigme erau centrale: una etică și cealaltă economică. Paradigma etică promovează responsabilitatea individuală pentru calitatea vieții sale. Paradigma economică plasează creșterea economică în centrul speranțelor, considerând că ea produce automat consecințe, predominant pozitive, în toate celelalte sfere ale vieții sociale. Câteva secole s-a crezut că bunăstarea, calitatea vieții, este un produs direct al creșerii economice. În ultimele decenii, calitatea vieții s-a desprins de economie. Economia este o sursă a unei vieți de calitate. Dar nu asigură automat un nivel ridicat al bunăstării umane. Comunitatea trebuie să nu mai fie un simplu spectator ale economiei, ci un proiector al propriei sale vieți, utilizînd resursele variate de care dispune și disciplinând într-o viziune umană toate sectoarele activității umane. Pentru prima dată, societatea începe să-și cristalizeze un obiectiv global pentru realizarea căruia se coagulează o viziune și criterii de performanță socială.

 

Caitatea Vieții 2038 În Romanai Sociala Ianuarie 2017 by Romania Sociala on Scribd





Facebook

Cum am vazut eu “la țară și în provincie” în Romania 2019. O privire de orășean, curioasă ca a unui sociolog

Un sat din România. Nimic mai simplu, aparent. Un sat din România, Oltenia, spre Târgu Jiu. Oltenia de sub munte, cum mi-a placut mie să dau o denumire zonei. De altfel, superbă. O zonă bogată, cu tot ce-i trebuie, aș putea spune: pășuni, păduri, ape, luncă, munți, obiective turistice spectaculoase, șosea, drumuri laterale ...

Independența va trebui recucerită ?

Contaminat de frenezia mass-media focalizată pe Summit-ul de la Sibiu, unde Guvernul a alocat toate sumele la concurenţa cererii de finanţare, am constatat că vechile mele temeri eurosceptice nu mai au nici un suport: România s-a europenizat complet, din moment ce, în numele pluralismului social postdecembrist, s-au diversificat şi nostalgicii, în nostalgici după sărbătorirea Independenţei ...

Restricţionarea publicării rezultatelor sondajelor preelectorale şi ale sondajelor la ieşirea de la urne: de ce?

La 26 mai a.c., electoratul din România este chemat la urne pentru alegerea europarlamentarilor. Tot la 26 mai, persoanele cu drept de vot au posibilitatea să se pronunţe dacă sunt de acord sau nu sunt de acord cu cele două întrebări ale referendumului:  1) Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni ...

Inaugurarea Centrului cultural „Dimitrie Gusti” la Cornova, Republica Moldova

Azi, 6 mai, la Cornova, în „cel mai cercetat sat de la Atlantic până la Pacific”, a fost inaugurat oficial noul Centru cultural ”Dimitrie Gusti”. Construcția lui a început pe timpul Guvernului Filat și s-a terminat acum două săptămâini, pe timpul Guvernului Filip. Finisarea acestui lăcaș cultural este una din ...

Mass-media şi sondajele de opinie publică: derapaje

Profesorul de mass-media şi comunicare Jesper Strömbäck de la Mittuniversitet (Suedia) a puns o întrebare de interes teoretic: când publică rezultatele sondajelor de opinie publică, mass-media reflectă sau influenţează opinia publică? Analizând numeroase studii din literatura de specialitate, Jesper Strömbäck a ajuns la următoarele concluzii: 1) Termenul de „opinie publică”, fiind un concept ...

Mărturii: Laboratorul de sociologie al Universităţii din Bucureşti

În anul 1970, eu şi Maria Voinea am fost repartizaţi la Laborator; comisia de repartiţii l-a avut ca preşedinte pe H. H. Stahl. Tot cu noi, în 1970, a venit la această unitate de cercetare, Ion Mihail Popescu, licenţiat în drept şi în filosofie, fost deţinut politic. El ne povestea, ...

Un film nu despre România

Week-end. Aleg să mă uit la un film. Din întâmplare: Ziarul. O atmosferă de redacţie. Un ziar independent, pe cât se poate. Redactori de toate felurile. Unii vor să-şi facă meseria. Alţii au afacerile lor. Dar toţi beau de sting. Femeile întrec pe bărbaţi. Explodează o afacere. Implicat un mare om de afaceri, un tip ...

România: marea dezbinare

Sunt dezbinați românii sau oamenii politici? Circulă ideea că trăim într-o societate paranoică: nu mai putem discuta raţional şi cu o anumită detaşare; preferăm invective în locul argumentelor. Se spune tot mai insistent: noi românii suntem dezbinaţi. Aceasta e marea noastră problemă. Deci, românii sunt scindaţi în două „jumătăţi” între care ...