Romania Sociala logo
Menu

Proiect de țară: Calitatea vieții 2016-2038

autor:   8 January 2017  

Avatar

Academia Română a lansat în ultimii 2 ani un proiect ambițios de proiectare a României în perspectiva anului 2038. Institutului de Cercetare a Calității vieții i-a revenit misiunea de a elabora capitolul dedicate Calității Vieții. Proiectul a parcurs mai multe faze. Acest text este ultima fază a capitolul Calitatea vieții prezentat codnucerii Academiei în decembrie 2016. Sinteza Proiectului nostrum va fi pezentat la sfârșitul lui ianuarie pentru a fi inclus textului final al Proiectului Academiei.

Cătălin Zamfir (coordonator), Sorin Cace, Elena Zamfir, Alexandra Deliu, Elena Tudor, Ionuț Marian Anghel

Calitatea vieții: concept și program social

Întotdeauna oamenii au evaluat condițiile lor de viață, au fost satisfăcuți sau nesatisfăcuți de ei înșiși, de oportunitățile pe care viața le oferă, de condițiile vieții lor. Și mereu conclud dacă viața lor e bună sau rea. Ca persoane, nu le-a fost clar ce ar putea face pentru îmbunătățirea societății în care trăiesc. Au încercat să facă ceva pentru a o schimba în bine, dar nu în mod sistematic. Și-au pus adesea speranța în diferite obiective care ar putea schimba condițiile lor de viață: „libertate, egalitate, fraternitate”, democrație, creștere economică. Toate s-au dovedit importante, dar parțiale, care nu duc automat la o prosperitate globală. Din nevoia cristalizării unei viziuni integrative asupra societății din perspectiva aspirațiilor umane s-a dezvoltat tema calității vieții.

Calitatea vieții este valoarea pentru om a vieții sale; cât de bună sau rea este viața pe care o trăieşte, atât în ansamblul ei, cât şi pe componentele sale particulare: starea de sănătate, familia, profesia și locul de muncă, resursele financiare disponibile, bunurile pe care le posedă, timpul liber, mediul social, prietenii și colegii, societatea în ansamblu în care trăiește. Calitatea vieții reprezintă calitatea globală, sintetică a tuturor condițiilor şi sferelor din care se compune viața, gradul în care viața produce satisfacție.

În acest context a apărut și conceptul complementar calitatea societății (o societate bună), o construcție a societății centrată pe nevoile și aspirațiile omului. O societate bună este societatea care oferă un nivel ridicat al calității vieții și, mai mult, își orientează politica sa în direcția calității vieții. Starea socială a unei comunități este în ultimă instanță exprimată sintetic în conceptul de calitate a vieții.

În ultimele decenii s-a produs o schimbare profundă în paradigma gândirii sociale. Tradițional, două paradigme erau centrale: una etică și cealaltă economică. Paradigma etică promovează responsabilitatea individuală pentru calitatea vieții sale. Paradigma economică plasează creșterea economică în centrul speranțelor, considerând că ea produce automat consecințe, predominant pozitive, în toate celelalte sfere ale vieții sociale. Câteva secole s-a crezut că bunăstarea, calitatea vieții, este un produs direct al creșerii economice. În ultimele decenii, calitatea vieții s-a desprins de economie. Economia este o sursă a unei vieți de calitate. Dar nu asigură automat un nivel ridicat al bunăstării umane. Comunitatea trebuie să nu mai fie un simplu spectator ale economiei, ci un proiector al propriei sale vieți, utilizînd resursele variate de care dispune și disciplinând într-o viziune umană toate sectoarele activității umane. Pentru prima dată, societatea începe să-și cristalizeze un obiectiv global pentru realizarea căruia se coagulează o viziune și criterii de performanță socială.

 

Caitatea Vieții 2038 În Romanai Sociala Ianuarie 2017 by Romania Sociala on Scribd





Facebook

„Femei în noapte”. Lumea în care am intrat

Ieri am văzut un film serial, Women in Night. De regulă filmele mă relaxează și aproape le uit. Acesta a fost o excepție. M-a tulburat cum rar mi se întâmplă. La terminarea filmului m-am simțit bolnav. Fragmente ale filmului m-au obsedat toată noaptea.  O agenție olandeză: se aranja participarea unui grup ...

Avem o problemă: ce facem cu creșterea perioadei de viață?

Crizele creează probleme noi, dar și pune în centrul atenției problemele latente.   Eram puști și mă pasionau cărțile științifico-fantastice. Am citit o carte despre conflictul mașinilor cu oamenii. Stăteam sub un pom și în minte îmi compuneam și eu o poveste pe această temă. „Povestea” mea mi-o aduc aminte. O hală imensă ...

Sensibilitatea sociologică. În timp ce…

În stare de urgență sanitară (pandemia cu coronavirus obligă), focul actualității pune la încercare sensibilitatea sociologică. Sociologul încearcă să practice gîndirea vie și să descifreze jocul de umbră și lumină a «anormalității». Sau  poate a unei «noi normalități », care ar putea fi prelungită.  Ce se simte, ce se vede ...

COVID 19 și ce va fi după: Digitalizarea

Auzim tot mai des vehiculată sintagma „după COVID 19 lumea nu va mai arăta la fel ca înainte”. Este un adevăr incontestabil, care implică schimbări în bine, dar nu numai. Crizele provocă pagube umane sau/și materiale și aduc multă suferință pe diverse paliere ale vieții. Efortul de a găsi soluții ...

Să reînvățăm alfabetul empatiei

În plină euforie a globalizării cotată, deja, ca ”mișcare istorică ireversibilă” coronavirus a trimis la coșul de gunoi al prognozelor toate așteptările globaliștilor: o anonimă epidemie a evoluat, fulgerător, către stadiul de pandemie, sfidând vremelnicele alcătuiri ale limitelor de decizie ale tuturor autorităților de pe toate continentele! După cum se știe, Globalizarea, ca proiect, și-a propus ...

Drepturi și responsabilități în contextul pandemiei COVID-19

La data de 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a semnalat faptul că infecția cu virusul COVID-19, identificat pentru prima dată în decembrie 2019 la Wuhan - China, a atins nivelul unei pandemii. În ultimul deceniu, OMS a declarat stare de pandemie în alte cinci situații de urgență pentru sănătatea publică: „gripa porcină” ...

Recenzie: Vlad Ovidiu Cioacă, Viața cotidiană în România comunistă, Ed. Beladi & Sitech, Craiova, 2019

Prof.univ.dr. Stefan Buzărnescu; Asist.univ.dr. Liliana Gabriela Ilie Schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989, dincolo de controversele inevitabile, a generat scrieri de factură impresionistă și continuă să genereze și astăzi, după trei decenii, scrieri de profiluri foarte deosebite: de la mărturii ale participanților nemijlociți la Eveniment, la pretinse analize ”obiective” ale ...

Profesiune de credință. Să stai acasă nu e chiar așa de rău!

Restez chez vous! Stay at home! State a casa! Quedata en casa!  Trăim timpuri excepționale. Neliniște, uimire, siderație. În situația asta de criză sanitară mondială,  produsă de pandemia cu coronavirus, ni se spune în toate limbile: Stați acasă. Asta pentru că  virusul se mișcă odată cu noi, și riscăm să-l infectăm ...