Romania Sociala logo
Menu

Proiect de țară: Calitatea vieții 2016-2038

autor:   8 January 2017  

Academia Română a lansat în ultimii 2 ani un proiect ambițios de proiectare a României în perspectiva anului 2038. Institutului de Cercetare a Calității vieții i-a revenit misiunea de a elabora capitolul dedicate Calității Vieții. Proiectul a parcurs mai multe faze. Acest text este ultima fază a capitolul Calitatea vieții prezentat codnucerii Academiei în decembrie 2016. Sinteza Proiectului nostrum va fi pezentat la sfârșitul lui ianuarie pentru a fi inclus textului final al Proiectului Academiei.

Cătălin Zamfir (coordonator), Sorin Cace, Elena Zamfir, Alexandra Deliu, Elena Tudor, Ionuț Marian Anghel

Calitatea vieții: concept și program social

Întotdeauna oamenii au evaluat condițiile lor de viață, au fost satisfăcuți sau nesatisfăcuți de ei înșiși, de oportunitățile pe care viața le oferă, de condițiile vieții lor. Și mereu conclud dacă viața lor e bună sau rea. Ca persoane, nu le-a fost clar ce ar putea face pentru îmbunătățirea societății în care trăiesc. Au încercat să facă ceva pentru a o schimba în bine, dar nu în mod sistematic. Și-au pus adesea speranța în diferite obiective care ar putea schimba condițiile lor de viață: „libertate, egalitate, fraternitate”, democrație, creștere economică. Toate s-au dovedit importante, dar parțiale, care nu duc automat la o prosperitate globală. Din nevoia cristalizării unei viziuni integrative asupra societății din perspectiva aspirațiilor umane s-a dezvoltat tema calității vieții.

Calitatea vieții este valoarea pentru om a vieții sale; cât de bună sau rea este viața pe care o trăieşte, atât în ansamblul ei, cât şi pe componentele sale particulare: starea de sănătate, familia, profesia și locul de muncă, resursele financiare disponibile, bunurile pe care le posedă, timpul liber, mediul social, prietenii și colegii, societatea în ansamblu în care trăiește. Calitatea vieții reprezintă calitatea globală, sintetică a tuturor condițiilor şi sferelor din care se compune viața, gradul în care viața produce satisfacție.

În acest context a apărut și conceptul complementar calitatea societății (o societate bună), o construcție a societății centrată pe nevoile și aspirațiile omului. O societate bună este societatea care oferă un nivel ridicat al calității vieții și, mai mult, își orientează politica sa în direcția calității vieții. Starea socială a unei comunități este în ultimă instanță exprimată sintetic în conceptul de calitate a vieții.

În ultimele decenii s-a produs o schimbare profundă în paradigma gândirii sociale. Tradițional, două paradigme erau centrale: una etică și cealaltă economică. Paradigma etică promovează responsabilitatea individuală pentru calitatea vieții sale. Paradigma economică plasează creșterea economică în centrul speranțelor, considerând că ea produce automat consecințe, predominant pozitive, în toate celelalte sfere ale vieții sociale. Câteva secole s-a crezut că bunăstarea, calitatea vieții, este un produs direct al creșerii economice. În ultimele decenii, calitatea vieții s-a desprins de economie. Economia este o sursă a unei vieți de calitate. Dar nu asigură automat un nivel ridicat al bunăstării umane. Comunitatea trebuie să nu mai fie un simplu spectator ale economiei, ci un proiector al propriei sale vieți, utilizînd resursele variate de care dispune și disciplinând într-o viziune umană toate sectoarele activității umane. Pentru prima dată, societatea începe să-și cristalizeze un obiectiv global pentru realizarea căruia se coagulează o viziune și criterii de performanță socială.

 

Caitatea Vieții 2038 În Romanai Sociala Ianuarie 2017 by Romania Sociala on Scribd





Facebook

O discuție cu prof. univ.  Livia Popescu (Dordea) pe marginea unui articol publicat în 1981

Livia, ai publicat în 1981 un articol  despre preferințele de lectură ale adolescenților dintr-un centru de reeducare. Ce te-a făcut ca în anii când în România se edifica de zor „societatea socialistă multilateral dezvoltată”  să te apleci ca cercetător asupra unui grup social marginal ? După primul an și jumătate de ...

Interviu cu prof. univ. dr. Nicu GAVRILUȚĂ despre ,,Secularizarea și camuflările sacrului”, Iași, Editura Polirom, 2025

Centrul COACH-USV, Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător din Regiunea de N-E a României, deschis la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava propune un nou interviu realizat cu unul dintre cei mai prolifici sociologi contemporani ieșeni. Continuăm tradiția de a publica articole de promovare a rezultatelor ...

Destin și o viață de om – Constantin Schifirneț

România Socială vă prezintă volumul "Destin și o viață de om" al profesorului și cercetătorului Constantin Schifirneț, apărut la Editura Universității de Vest din Timișoara, în 2024. Acest volum este o incursiune autobiografică ce îmbină experiențele personale ale autorului cu analiza contextelor culturale, sociale și politice ale epocilor pe care le-a ...

Drum de lumină, bunule prieten!

A plecat încă unul dintre stâlpii generației de aur ai epocii marelui dezgheț care-a urmat celebrei Declarații din aprilie 1964. Facultatea de filosofie și proaspăt reînființata secție de sociologie au devenit atunci locurile „frumoșilor nebuni ai marilor orașe”. Șerban Cionoff era studentul eminent, strălucitor, cu lecturi impresionante în filosofia greacă, preferatul ...

Învățământul profesional și economia în România. De ce sistemul dual este o soluție limitată?

Introducere: într-un sistem de învățământ cu pierderi foarte mari, formarea inițială profesională poate fi soluția. Conform statisticilor disponibile și deja bine cunoscute, România suferă de eșecuri și pierderi cronice ale sistemului de învățământ, pierderi care se repercutează asupra multor dimensiuni ale vieții noastre economice, sociale și politice, inclusiv asupra stabilității democratice. ...

Sociologia literaturii în anii `80. O discuție cu Mihai Dinu Gheorghiu.

1. În prefața la Economia bunurilor simbolice a lui Bourdieu pe care ați tradus-o și publicat-o în 1986 (la editura Meridiane)  erați deja preocupat de receptarea discursului sociologic în sfera culturii „artistice”. Era o atitudine generată de situația din cultura românească a epocii sau un ecou al scrierilor lui Bourdieu ...

Religie, actori religioși şi practici religioase în rândul romilor din România

După 1989 numeroase apariții editoriale academice au vizat și problematica unuia dintre celei mai numeroase grupuri etnice minoritare din România – populația romă.  Chiar dacă cercetările despre romi au fost abordate din perspective trans- și interdisciplinare, încă sunt subiecte care atrag cititori, atât cei specialiști, cât și publicul profan. Volumul ...

O discuție cu profesor Zoltan Rostas: incursiune „optzecistă” în lumea sociologilor interbelici

1. Domnule profesor, astăzi sunteți recunoscut ca autor de succes a numeroase cărți de istorie orală. Cum a ajuns să vă preocupe, în anii ’80, acest domeniu? Am invocat deseori momentul Congresul Internațional de Științe Istorice din 1980, dar rădăcinile le găsesc în apariția neîncrederii în sociologia cantitativistă, care a ajuns ...