Romania Sociala logo
Menu

Psihologia socială – Nr 37 (I)/2016

autor:   1 July 2016   

Avatar

Mihai Dinu Gheorghiu

Editorial: Discriminare, inegalitate, excludere

Cu o notă privitoare la genocide studies

 

psihologia-sociala„Discriminare”, „inegalitate” şi „excludere” sunt de multă vreme cuvinte-cheie în ştiinţele

sociale, iar problemele sociale pe care le desemnează solicită în continuare atenţia cercetătorilor.

Cercetările empirice au adus numeroase date necesare unei cunoaşteri în profunzime a

proceselor, evoluţiilor şi transformărilor diverselor forme de discriminare. Discriminările

îndeplinesc adesea o funcţie de legitimare a inegalităţilor sociale, justificând poziţiile ocupate

de grupurile dominante. Unele cercetări au permis, de exemplu, înţelegerea legăturilor

dintre mecanismele de privare relativă şi de gratificare relativă în constituirea imaginii de

sine, în stigmatizare, în atitudinile şi relaţiile dintre grupuri, în formarea stereotipurilor şi

în construcţia identităţilor sociale. Reconsiderarea periodică a lucrărilor existente este totuşi

necesară, ca urmare a apariţiei unor noi domenii de studiu în contexte politice şi economice

schimbate, cum sunt actuala criză a capitalismului sau migraţiile de masă.

Reexaminarea problematicii discriminărilor, inegalităţilor şi excluderilor este şi o oportunitate

pentru a reafirma vocaţia interdisciplinară a psihologiei sociale. Pe de o parte, deoarece

graniţele dintre discipline există încă, în ciuda circulaţiei internaţionale a ideilor şi a conceptelor.

Astfel, problema definiţiilor concurente şi a perspectivelor teoretice multiple merită să fie din

nou abordată. Pe de altă parte, cadrul juridic comun instituit odată cu integrarea progresivă

a ţărilor membre ale Uniunii Europene a încurajat apariţia unor asociaţii în cadrul societăţii

civile şi a unor organizaţii sub autoritatea statului, fără a epuiza totuşi „prejudecăţile” şi nici

nevoia de mobilizare sub diverse forme împotriva reproducerii inegalităţii şi excluderii, care

continuă să existe şi chiar au fost recent reactivate în contextul crizei migraţiei din Europa.

Discriminarea, inegalitatea şi excluderea sunt uneori supuse unor abordări contradictorii.

În Europa de Est, proclamarea luptei împotriva inegalităţilor sociale ascundea adesea

discriminări multiple. De multe ori legate de viziuni politice considerate de „stânga” sau

chiar „comuniste”, inegalităţile sociale au fost separate, ca obiect, de discriminări (privite

ca un domeniu rezervat luptei pentru apărarea valorilor societăţii civile şi liberale şi a

statului de drept). Discursurile ideologice moralizatoare, exploatarea mediatică a inegalităţii

şi a discriminării reprezintă în continuare o provocare pentru ştiinţele sociale, necesitând

luări de poziţie şi din partea cercetătorilor, cu privire la victime, faţă de instituţiile şi

grupurile discriminante, precum şi în privinţa interacţiunilor dintre ele.

Studierea discriminării este şi o oportunitate de a observa relaţiile dintre grupuri,

„prejudecăţile” membrilor acestora şi logica prin care se produc stigmatizarea şi fenomenele

patologice mentale care îi pot fi asociate, precum şi procesul de naturalizare a diferenţelor

şi de legitimare a ordinii sociale care constituie dimensiunea strategică a discriminării.

 

Cuprins

Mihai Dinu Gheorghiu, Discriminare, inegalitate, excludere (I) • Serge Moscovici despre Pogromul de la Iasi • Mihai Dinu Gheorghiu, Interviu cu profesorul Alexandru Florian • Ana Barbulescu, Despre utilitatea cunoasterii si asumarii trecutului. Activitatea Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania „Elie Wiesel”• Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, The „Aphrodite effect”: Labor market discrimination based on attractiveness • Cristina Maria Bostan, The authentic self-Determinant role in attaining common goals • Diana-Maria Cismaru, Loredana Ivan, Teachers’ perceptions on risk factors associated with dropout of high school students • Jean-Pierre Grossein, La reception de l’œuvre de Max Weber en France • Mariana Lecarpentier, Enjeux psychiques et significations sociales des inegalites et des discriminations • Dana Ionescu, La reconstruction de la memoire collective du depart des immigrants juifs roumains pour Montreal dans les annees de la Shoah • Abram de Swaan, Diviser pour tuer. Les regimes genocidaires et leurs hommes de main (Mihai Dinu Gheorghiu) • Leonard S. Newman, Ralph Erber (eds.), Understanding Genocide: The Social Psychology of the Holocaust (Cristian Gafton) • Criza constiintei academice si indicatorii de productivitate a muncii intelectuale: Yves Gingras, Derive in evaluarea cercetarii. Despre o buna utilizare a bibliometriei (Ovidiu Gherasim-Proca) • Septimiu Chelcea, Asa a fost? Asa imi aduc aminte (Petru Ilut; Iancu Filipescu) • Cornel Ban, Dependenta si dezvoltare. Economia politica a capitalismului romanesc (Gabriela-Violeta Iordachita) • Mara Marginean, Ferestre spre furnalul rosu. Urbanism si cotidian in Hunedoara si Calan (1945-1968) (Stefan Bosomitu)



Facebook

Unde începe și unde se termină fericirea la actori

Experiența 3 – Observatorul. Nu de multe ori accesul în „laboratorul de teatru” este interzis celor din afară. Și nu pentru că se întâmplă lucruri care nu trebuiesc văzute ci dimpotrivă, există lucruri excepționale care, din păcate nu reușesc să ajungă în fața publicului din diverse motive. Actorii, atunci când se ...

Postfaţă la cartea despre mine

Am fost impresionat când am aflat de iniţiativa unor colegi de a aduna gândurile lor despre mine într-o carte. Acum am cartea în faţă. Este foarte frumoasă. Mărturisesc însă că prima reacţie a fost să pun cartea deoparte. Apreciam gestul, dar mă aşteptam la vorbe frumoase, multe dintre ele convenţionale. Am ...

Știința va produce o lume mai prosperă și mai egală sau mai polarizată?

Vladimir Putin, președintele Rusiei, una dintre cele mai puternice țări ale lumii, estimează rolul științei în lumea actuală: ”cele mai avansate țări ale lumii definesc știința drept una din prioritățile strategice și cine va fi primul, acela conduce omenirea” [1]. Afirmația m-a șocat. Nu știu ce gândește Putin despre organizarea ...

Contribuția domnului Academician Cătălin Zamfir la dezvoltarea domeniului calității vieții – o perspectivă subiectivă

Prima mea discuție cu domnul Academician Cătălin Zamfir, ca în cazul multor sociologi colegi de generație de la Universitatea din București, a fost de fapt cu Profesorul Cătălin Zamfir. S-a întâmplat la seminarul de Paradigme ale gândirii sociologice. Și astăzi când predau același curs la Universitatea din Oradea – în ...

Apariție editorială/ Interviu in honorem Sanda Golopenția, volum editat de Zoltán Rostás și Theodora-Eliza Văcărescu

Apariție editorială/ Interviu in honorem Sanda Golopenția, volum editat de Zoltán Rostás și Theodora-Eliza Văcărescu, București, Editura Spandugino, 2020, 664 de pagini și 8 planșe. Simona Stănescu: – Fiindcă asemenea omagii nu sunt dese în lumea academică, este justificată întrebarea: cine a propus și de ce a fost propusă această culegere? Theodora-Eliza ...

„Dezvoltare şi schimbare socială proiectată: in honorem Cătălin Zamfir”

Marţi, 9 februarie, academicianul Cătălin Zamfir împlineşte 80 de ani.  Cu acest frumos prilej aniversar, ne face plăcere să anunţăm apariţia volumului Dezvoltare şi schimbare socială proiectată: in honorem Cătălin Zamfir.  Apărut la Editura Pro Universitaria, volumul cuprinde 32 contribuţii ale unor personalităţi ştiinţifice şi culturale, în cea mai mare parte foşti ...

România, UE, flagelul demografic şi politica struţului

Studiul de caz prezentat în continuare reflectă cu claritate impactul devastator al actualei pandemii asupra situaţiei demografice a României. Astfel, în anul trecut, România a înregistrat o diminuare semnificativă a numărului de naşteri, respectiv creşteri fără precedent în ceea ce priveşte numărul deceselor şi a sporului natural negativ. (1)  AR = ...

Despre natura non-apologetică a noii drepte

Mulți oameni, inclusiv cei de dreapta, l-au criticat cu înverșunare pe Donald Trump, mergând până la dezbaterile sale inițiale care au condus iniţial la câștigarea de către Trump a nominalizării pentru Partidul Republican. Motivul pentru aceasta a fost că stilul său s-a dovedit a fi prea acerb și prea necizelat ...