Romania Sociala logo
Menu

Psihologia socială – Nr 37 (I)/2016

autor:   1 July 2016   

Avatar

Mihai Dinu Gheorghiu

Editorial: Discriminare, inegalitate, excludere

Cu o notă privitoare la genocide studies

 

psihologia-sociala„Discriminare”, „inegalitate” şi „excludere” sunt de multă vreme cuvinte-cheie în ştiinţele

sociale, iar problemele sociale pe care le desemnează solicită în continuare atenţia cercetătorilor.

Cercetările empirice au adus numeroase date necesare unei cunoaşteri în profunzime a

proceselor, evoluţiilor şi transformărilor diverselor forme de discriminare. Discriminările

îndeplinesc adesea o funcţie de legitimare a inegalităţilor sociale, justificând poziţiile ocupate

de grupurile dominante. Unele cercetări au permis, de exemplu, înţelegerea legăturilor

dintre mecanismele de privare relativă şi de gratificare relativă în constituirea imaginii de

sine, în stigmatizare, în atitudinile şi relaţiile dintre grupuri, în formarea stereotipurilor şi

în construcţia identităţilor sociale. Reconsiderarea periodică a lucrărilor existente este totuşi

necesară, ca urmare a apariţiei unor noi domenii de studiu în contexte politice şi economice

schimbate, cum sunt actuala criză a capitalismului sau migraţiile de masă.

Reexaminarea problematicii discriminărilor, inegalităţilor şi excluderilor este şi o oportunitate

pentru a reafirma vocaţia interdisciplinară a psihologiei sociale. Pe de o parte, deoarece

graniţele dintre discipline există încă, în ciuda circulaţiei internaţionale a ideilor şi a conceptelor.

Astfel, problema definiţiilor concurente şi a perspectivelor teoretice multiple merită să fie din

nou abordată. Pe de altă parte, cadrul juridic comun instituit odată cu integrarea progresivă

a ţărilor membre ale Uniunii Europene a încurajat apariţia unor asociaţii în cadrul societăţii

civile şi a unor organizaţii sub autoritatea statului, fără a epuiza totuşi „prejudecăţile” şi nici

nevoia de mobilizare sub diverse forme împotriva reproducerii inegalităţii şi excluderii, care

continuă să existe şi chiar au fost recent reactivate în contextul crizei migraţiei din Europa.

Discriminarea, inegalitatea şi excluderea sunt uneori supuse unor abordări contradictorii.

În Europa de Est, proclamarea luptei împotriva inegalităţilor sociale ascundea adesea

discriminări multiple. De multe ori legate de viziuni politice considerate de „stânga” sau

chiar „comuniste”, inegalităţile sociale au fost separate, ca obiect, de discriminări (privite

ca un domeniu rezervat luptei pentru apărarea valorilor societăţii civile şi liberale şi a

statului de drept). Discursurile ideologice moralizatoare, exploatarea mediatică a inegalităţii

şi a discriminării reprezintă în continuare o provocare pentru ştiinţele sociale, necesitând

luări de poziţie şi din partea cercetătorilor, cu privire la victime, faţă de instituţiile şi

grupurile discriminante, precum şi în privinţa interacţiunilor dintre ele.

Studierea discriminării este şi o oportunitate de a observa relaţiile dintre grupuri,

„prejudecăţile” membrilor acestora şi logica prin care se produc stigmatizarea şi fenomenele

patologice mentale care îi pot fi asociate, precum şi procesul de naturalizare a diferenţelor

şi de legitimare a ordinii sociale care constituie dimensiunea strategică a discriminării.

 

Cuprins

Mihai Dinu Gheorghiu, Discriminare, inegalitate, excludere (I) • Serge Moscovici despre Pogromul de la Iasi • Mihai Dinu Gheorghiu, Interviu cu profesorul Alexandru Florian • Ana Barbulescu, Despre utilitatea cunoasterii si asumarii trecutului. Activitatea Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania „Elie Wiesel”• Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, The „Aphrodite effect”: Labor market discrimination based on attractiveness • Cristina Maria Bostan, The authentic self-Determinant role in attaining common goals • Diana-Maria Cismaru, Loredana Ivan, Teachers’ perceptions on risk factors associated with dropout of high school students • Jean-Pierre Grossein, La reception de l’œuvre de Max Weber en France • Mariana Lecarpentier, Enjeux psychiques et significations sociales des inegalites et des discriminations • Dana Ionescu, La reconstruction de la memoire collective du depart des immigrants juifs roumains pour Montreal dans les annees de la Shoah • Abram de Swaan, Diviser pour tuer. Les regimes genocidaires et leurs hommes de main (Mihai Dinu Gheorghiu) • Leonard S. Newman, Ralph Erber (eds.), Understanding Genocide: The Social Psychology of the Holocaust (Cristian Gafton) • Criza constiintei academice si indicatorii de productivitate a muncii intelectuale: Yves Gingras, Derive in evaluarea cercetarii. Despre o buna utilizare a bibliometriei (Ovidiu Gherasim-Proca) • Septimiu Chelcea, Asa a fost? Asa imi aduc aminte (Petru Ilut; Iancu Filipescu) • Cornel Ban, Dependenta si dezvoltare. Economia politica a capitalismului romanesc (Gabriela-Violeta Iordachita) • Mara Marginean, Ferestre spre furnalul rosu. Urbanism si cotidian in Hunedoara si Calan (1945-1968) (Stefan Bosomitu)



Facebook

Cum am vazut eu “la țară și în provincie” în Romania 2019. O privire de orășean, curioasă ca a unui sociolog

Un sat din România. Nimic mai simplu, aparent. Un sat din România, Oltenia, spre Târgu Jiu. Oltenia de sub munte, cum mi-a placut mie să dau o denumire zonei. De altfel, superbă. O zonă bogată, cu tot ce-i trebuie, aș putea spune: pășuni, păduri, ape, luncă, munți, obiective turistice spectaculoase, șosea, drumuri laterale ...

Independența va trebui recucerită ?

Contaminat de frenezia mass-media focalizată pe Summit-ul de la Sibiu, unde Guvernul a alocat toate sumele la concurenţa cererii de finanţare, am constatat că vechile mele temeri eurosceptice nu mai au nici un suport: România s-a europenizat complet, din moment ce, în numele pluralismului social postdecembrist, s-au diversificat şi nostalgicii, în nostalgici după sărbătorirea Independenţei ...

Restricţionarea publicării rezultatelor sondajelor preelectorale şi ale sondajelor la ieşirea de la urne: de ce?

La 26 mai a.c., electoratul din România este chemat la urne pentru alegerea europarlamentarilor. Tot la 26 mai, persoanele cu drept de vot au posibilitatea să se pronunţe dacă sunt de acord sau nu sunt de acord cu cele două întrebări ale referendumului:  1) Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni ...

Inaugurarea Centrului cultural „Dimitrie Gusti” la Cornova, Republica Moldova

Azi, 6 mai, la Cornova, în „cel mai cercetat sat de la Atlantic până la Pacific”, a fost inaugurat oficial noul Centru cultural ”Dimitrie Gusti”. Construcția lui a început pe timpul Guvernului Filat și s-a terminat acum două săptămâini, pe timpul Guvernului Filip. Finisarea acestui lăcaș cultural este una din ...

Mass-media şi sondajele de opinie publică: derapaje

Profesorul de mass-media şi comunicare Jesper Strömbäck de la Mittuniversitet (Suedia) a puns o întrebare de interes teoretic: când publică rezultatele sondajelor de opinie publică, mass-media reflectă sau influenţează opinia publică? Analizând numeroase studii din literatura de specialitate, Jesper Strömbäck a ajuns la următoarele concluzii: 1) Termenul de „opinie publică”, fiind un concept ...

Mărturii: Laboratorul de sociologie al Universităţii din Bucureşti

În anul 1970, eu şi Maria Voinea am fost repartizaţi la Laborator; comisia de repartiţii l-a avut ca preşedinte pe H. H. Stahl. Tot cu noi, în 1970, a venit la această unitate de cercetare, Ion Mihail Popescu, licenţiat în drept şi în filosofie, fost deţinut politic. El ne povestea, ...

Un film nu despre România

Week-end. Aleg să mă uit la un film. Din întâmplare: Ziarul. O atmosferă de redacţie. Un ziar independent, pe cât se poate. Redactori de toate felurile. Unii vor să-şi facă meseria. Alţii au afacerile lor. Dar toţi beau de sting. Femeile întrec pe bărbaţi. Explodează o afacere. Implicat un mare om de afaceri, un tip ...

România: marea dezbinare

Sunt dezbinați românii sau oamenii politici? Circulă ideea că trăim într-o societate paranoică: nu mai putem discuta raţional şi cu o anumită detaşare; preferăm invective în locul argumentelor. Se spune tot mai insistent: noi românii suntem dezbinaţi. Aceasta e marea noastră problemă. Deci, românii sunt scindaţi în două „jumătăţi” între care ...