Romania Sociala logo
Menu

Psihologia socială – Nr 37 (I)/2016

autor:   1 July 2016   

Mihai Dinu Gheorghiu

Editorial: Discriminare, inegalitate, excludere

Cu o notă privitoare la genocide studies

 

psihologia-sociala„Discriminare”, „inegalitate” şi „excludere” sunt de multă vreme cuvinte-cheie în ştiinţele

sociale, iar problemele sociale pe care le desemnează solicită în continuare atenţia cercetătorilor.

Cercetările empirice au adus numeroase date necesare unei cunoaşteri în profunzime a

proceselor, evoluţiilor şi transformărilor diverselor forme de discriminare. Discriminările

îndeplinesc adesea o funcţie de legitimare a inegalităţilor sociale, justificând poziţiile ocupate

de grupurile dominante. Unele cercetări au permis, de exemplu, înţelegerea legăturilor

dintre mecanismele de privare relativă şi de gratificare relativă în constituirea imaginii de

sine, în stigmatizare, în atitudinile şi relaţiile dintre grupuri, în formarea stereotipurilor şi

în construcţia identităţilor sociale. Reconsiderarea periodică a lucrărilor existente este totuşi

necesară, ca urmare a apariţiei unor noi domenii de studiu în contexte politice şi economice

schimbate, cum sunt actuala criză a capitalismului sau migraţiile de masă.

Reexaminarea problematicii discriminărilor, inegalităţilor şi excluderilor este şi o oportunitate

pentru a reafirma vocaţia interdisciplinară a psihologiei sociale. Pe de o parte, deoarece

graniţele dintre discipline există încă, în ciuda circulaţiei internaţionale a ideilor şi a conceptelor.

Astfel, problema definiţiilor concurente şi a perspectivelor teoretice multiple merită să fie din

nou abordată. Pe de altă parte, cadrul juridic comun instituit odată cu integrarea progresivă

a ţărilor membre ale Uniunii Europene a încurajat apariţia unor asociaţii în cadrul societăţii

civile şi a unor organizaţii sub autoritatea statului, fără a epuiza totuşi „prejudecăţile” şi nici

nevoia de mobilizare sub diverse forme împotriva reproducerii inegalităţii şi excluderii, care

continuă să existe şi chiar au fost recent reactivate în contextul crizei migraţiei din Europa.

Discriminarea, inegalitatea şi excluderea sunt uneori supuse unor abordări contradictorii.

În Europa de Est, proclamarea luptei împotriva inegalităţilor sociale ascundea adesea

discriminări multiple. De multe ori legate de viziuni politice considerate de „stânga” sau

chiar „comuniste”, inegalităţile sociale au fost separate, ca obiect, de discriminări (privite

ca un domeniu rezervat luptei pentru apărarea valorilor societăţii civile şi liberale şi a

statului de drept). Discursurile ideologice moralizatoare, exploatarea mediatică a inegalităţii

şi a discriminării reprezintă în continuare o provocare pentru ştiinţele sociale, necesitând

luări de poziţie şi din partea cercetătorilor, cu privire la victime, faţă de instituţiile şi

grupurile discriminante, precum şi în privinţa interacţiunilor dintre ele.

Studierea discriminării este şi o oportunitate de a observa relaţiile dintre grupuri,

„prejudecăţile” membrilor acestora şi logica prin care se produc stigmatizarea şi fenomenele

patologice mentale care îi pot fi asociate, precum şi procesul de naturalizare a diferenţelor

şi de legitimare a ordinii sociale care constituie dimensiunea strategică a discriminării.

 

Cuprins

Mihai Dinu Gheorghiu, Discriminare, inegalitate, excludere (I) • Serge Moscovici despre Pogromul de la Iasi • Mihai Dinu Gheorghiu, Interviu cu profesorul Alexandru Florian • Ana Barbulescu, Despre utilitatea cunoasterii si asumarii trecutului. Activitatea Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania „Elie Wiesel”• Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, The „Aphrodite effect”: Labor market discrimination based on attractiveness • Cristina Maria Bostan, The authentic self-Determinant role in attaining common goals • Diana-Maria Cismaru, Loredana Ivan, Teachers’ perceptions on risk factors associated with dropout of high school students • Jean-Pierre Grossein, La reception de l’œuvre de Max Weber en France • Mariana Lecarpentier, Enjeux psychiques et significations sociales des inegalites et des discriminations • Dana Ionescu, La reconstruction de la memoire collective du depart des immigrants juifs roumains pour Montreal dans les annees de la Shoah • Abram de Swaan, Diviser pour tuer. Les regimes genocidaires et leurs hommes de main (Mihai Dinu Gheorghiu) • Leonard S. Newman, Ralph Erber (eds.), Understanding Genocide: The Social Psychology of the Holocaust (Cristian Gafton) • Criza constiintei academice si indicatorii de productivitate a muncii intelectuale: Yves Gingras, Derive in evaluarea cercetarii. Despre o buna utilizare a bibliometriei (Ovidiu Gherasim-Proca) • Septimiu Chelcea, Asa a fost? Asa imi aduc aminte (Petru Ilut; Iancu Filipescu) • Cornel Ban, Dependenta si dezvoltare. Economia politica a capitalismului romanesc (Gabriela-Violeta Iordachita) • Mara Marginean, Ferestre spre furnalul rosu. Urbanism si cotidian in Hunedoara si Calan (1945-1968) (Stefan Bosomitu)



Facebook

Cultură şi calitatea vieţii 1918-2018. Câteva reflecţii

Cultura, alături de economie şi politică, este parte a condiţiilor de viaţă din societate. Valorile modelează aspiraţiile oamenilor pentru o viaţă (mai) bună, ceea ce este o sursă a variaţiei calităţii vieţii în spaţiu şi timp. Cultura creează nevoi pe care comunitatea le consideră esenţiale pentru bunăstarea ei. Lectura, vizionarea spectacolelor de teatru sau film, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Soluţia de ultimă instanţă

Dacă analizăm datele din tabelul de mai sus, vom observa că finanţarea pierderilor acumulate în băncile „too big to fail” prin majorarea nesustenabilă a datoriilor guvernamentale a reprezentat soluţia de ultimă instanţă utilizată de Fed, BCE şi BCJ după aproape două decenii de „altruism monetar”. Evident, aceste „naţionalizări” de credite putrede, practicate în mod sistematic ...

Alin Gavreliuc, Psihologia socială și dinamica personalității. Acumulări, sinteze, perspectve, Iași, Editura Polirom, 2019 (519 p.)

Lectura sagace a cărţii domnului Alin Gavreliuc, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, va dezvălui rosturile psihologiei sociale, care în viziunea autorului sunt acelea de a ne ajuta „Să rămînem şi să sporim calitatea noastră de oameni: discernămîntul, ancorat într‑o serie de atitudini şi valori netranzacţionale, precum renunţarea la sine pentru celălalt, cultivarea libertăţii, ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Două decenii pierdute

După cum este cunoscut, economia Zonei Euro (ZE) a fost grav afectată de implozia economico-financiară din 2008. Din această cauză, ZE a înregistrat în ultimul deceniu o creştere economică cu mult sub aşteptări. Într-adevăr, dacă analizăm la nivel mondial dinamica produsului intern brut (PIB) cuantificat în dolari internaţionali, vom constata ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Se mai poate salva Zona Euro?

Aşa cum rezultă din studiul de caz anterior, solvabilitatea guvernului francez este în acest moment extrem de precară datorită nivelului nesustenabil al datoriilor acumulate. Guvernul francez s-a împotmolit, deci, în datorii. Şi în aceeaşi situaţie se află şi guvernele din Grecia, Portugalia, Italia, Belgia, Cipru şi Spania. În toate aceste ţări, reducerea datoriilor guvernamentale nu ...

Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc

În luna decembrie 2018 a apărut cartea lui Sebastian Țoc, cercetător ICCV, Clasă şi educație. Inegalitate şi reproducere socială în învățământul românesc, București, Editura Pro Universitaria. Cartea își propune să explice cum factorii socio-familiali și cei școlari influențează în diverse contexte rezultatele educaționale ale elevilor. Fiind compusă din cinci capitole, introducere și concluzii, lucrarea ...

Ce viitor mai are Zona Euro? Studiu de caz: datoria publică a Franţei

Dar cum poate fi validată afirmaţia că guvernele menţionate sunt înglodate în datorii? Evident, printr-un studiu de caz ipotetic. Să presupunem, deci, că executivul de la Paris va decide ameliorarea semnificativă a bonităţii sale financiare prin diminuarea nivelului datoriei publice de la 100% la 50% din PIB. Să presupunem, de asemenea, că Franţa va înregistra ...

Politica financiară a guvernării PSD-ALDE – pro şi contra: 6. Salariaţii din sectorul public: de la percepţia falsă la realitatea statului minimal

Creşterea numărului de salariaţi din sectorul public al economiei reprezintă o problemă crucială în cazul ţării noastre. Deşi foarte mulţi compatrioţi cred că numărul de salariaţi din învăţământ, sănătate, apărare şi administraţia publică este mult prea mare, această percepţie, indusă în mod sistematic de anumiţi lideri de opinie, este complet falsă, întrucât locuitorii ţării noastre beneficiază ...