Romania Sociala logo
Menu

Punct de vedere referitor la actuala tentativă de evaluare ainstitutelor de cercetare ale Academiei

autor:   26 August 2024  

Evaluare institutelor de cercetare științifică este o problemă constantă. Complexitatea problemei a făcut însă ca tentativele să fie dificile.

Problema a fost reluată acum și s-a finalizat într-o formă pe care eu o consider jenantă.

Iată de ce.

Faza 1. Elaborarea metodologiei. Evaluatorii (fără ”față”) au elaborat un proiect complex de criterii și, așa cum e normal, l-au difuzat pentru discuții.

În institutul nostru (Institutul de Cercetare a Calității Vieții) au fost multe discuții și am formulat un text cu punctul nostru de vedere și propuneri. Prima problemă: cui să-l trimitem ? L-am trimis la mai multe instituții care credeam că se ocupă de această problemă. NU AM PRIMIT NICI UN RĂSPUNS. Deci nu a fost în niciun fel o discuție publică.

Faza 2. Am primit grila de evaluare care nu cuprinde în nici un fel răspunsul la propunerile și criticele noastre.

Mă voi opri doar la defectul structural al procedurii actuale: Misiunea institutelor.

Misiunea institutelor este diferită de la institut la institut, în primul rând, în funcție de profilul științelor. Sunt științe care au ca obiect adevăruri universale. Fizica românească înseamnă doar fizica produsă de fizicienii români, dar nu există o fizică românească. Fizica este universală, nu cu profil național.

Științele sociale au alt profil. O parte a științelor sociale este ”universală”. O altă parte este ”locală”, științe ale comunităților lor. Această parte de cercetare a problemelor ”locale”, în prezent ocupă cea mai mare parte a activităților în acest domeniu. Sociologia românească nu este numai sociologia făcut de români, ci și o știință despre România. În acest sens Gusti, unul dintre sociologii de talie mondială, definea sociologia ca știință a națiunii.

Științele sociale, pe lângă misiunea generală de a contribui la creșterea cunoașterii, au, adițional, o misiune special: să contribuie la formarea conștiinței de sine a comunității sale. Și complementar la dezvoltarea științelor sociale ale comunității sale.

Este obligatoriu deci ca o evaluare a unui institut de cercetare să înceapă cu evaluarea misiunii asumată de acesta

Grila utilizată de prezenta procedură nu cuprinde în niciun fel acest punct esențial.

De fapt este cuprinsă în substanța grilei actuale implicit o opțiune pentru misiunea institutelor: criterii de evaluar eadecvate pentru științele universaliste, dar ignoră criteriile de evaluare a științelor ”locului”.

Problema misiunii este mai complexă. Misiunea unui institut este un spațiu de creație, nu unul predefinit. În funcție de resursele disponibile și de interesul unui institut, el poate asuma noi misiuni pe lângă cea de a produce cercetare.

Institutul de Cercetare a Calității Vieții a fost foarte activ din acest punct de vedere.

1. Misiunea de difuzare a cunoaștereii,  nu numai a lui, ci și a alor specialiști: Reviste. ICCV de la început din 1990 a introdus două reviste științifice, Sociologie românească și Calitatea Vieții. Revistă de politici sociale care difuzează producția științifică, dar și a altor colegi. Întotdeauna revistele au fost publicat riguros conform calendarului.

2. Crearea unui spațiu public de discuție a problemelor fundamentale  ale științei și ale societății românești: o revistă în format electronic, România socială. Interesul public este foarte ridica: peste 1 000 în fiecare an. Din 2015, anual sunt publicate în jur de 100 articole/ eseuri ale membrilor institutului și ale colegilor dinafară. 

3. O bibliotecă unică în România centrată pe lucrările de calitatea vieții, politici sociale și domeniile apropiate. Biblioteca, deschisă accesului public are peste 2 500 de lucrări și câteva reviste de specialitate.

4. Biblioteca virtuală de sociologie. În condițiile dificultăților de difuzare a lucrărilor românești (ediții mici, scăderea interesului pentru bibliotecile fizice), oferim acces liber la lucrările în format electronic, atât a lucrărilor mai vechi  cât și publicațiile foarte recente. Biblioteca conține peste 300 cărți și câteva reviste. Interesul a crescut foarte mult: peste 1 000 cititori.

5. Școala doctorală de sociologie, împreună cu Institutul de sociologie. 10 conducători de doctorat, aproximativ 50 doctoranzi, din institutele noastre, dar și dinafară. Deși înființată  de vreo 10 ani, deja sunt susținute tezele de doctorat, după cât pot estima eu, peste 7.

6. Realizarea unor volume colective pe teme de interes științific și public. Fiecare volum conține de regulă 30-40 articole, de cercetători din institut, dar și dinafară. Anul acest a fost publicat un asemenea volum și este în finalizare al doilea.  

Faza a 2a.      Evaluarea finală a institutelor

Rezultatul programului de evaluare nu poate fi caracterizat printr-un singur cuvânt: jenant, iresponsabil, insultător, scandalosPlasarea institutelor în trei categorii, fără nicio justificare, încalcă etica evaluării colegiale.

Procedura actuală este o procedură birocratică și dictatorială.

Cer Academie Române să scoată din site-ul Academiei evaluarea institutelor Academiei și să organizeze o discuție asupra metodologiei evaluării.

Evaluarea este absolut urgentă. O evaluare competentă și responsabilă, un act care va produce o dezvoltare a climatului de cercetare din Academie.

                                                                                    25.08.2024

Academician Cătălin Zamfir

Director Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română



Facebook

Sociologia literaturii în anii `80. O discuție cu Mihai Dinu Gheorghiu.

1. În prefața la Economia bunurilor simbolice a lui Bourdieu pe care ați tradus-o și publicat-o în 1986 (la editura Meridiane)  erați deja preocupat de receptarea discursului sociologic în sfera culturii „artistice”. Era o atitudine generată de situația din cultura românească a epocii sau un ecou al scrierilor lui Bourdieu ...

Alegeri haotice : noiembrie 2024. Nevroze și anomalii colective

Între normalitate și patologie  Și dacă am încerca să brodăm o serie de lecturi posibile despre turul întâi din campania electorală/noiembrie 2024 ? Ne-am gândit la o lectură comunicațională, în care să interpelăm interacțiuni și iritante în comunicare, în contextul de campanie electorală.  Și începem cu contextul. El a fost taxat de analiști ...

O discuție cu profesor Zoltan Rostas: incursiune „optzecistă” în lumea sociologilor interbelici

1. Domnule profesor, astăzi sunteți recunoscut ca autor de succes a numeroase cărți de istorie orală. Cum a ajuns să vă preocupe, în anii ’80, acest domeniu? Am invocat deseori momentul Congresul Internațional de Științe Istorice din 1980, dar rădăcinile le găsesc în apariția neîncrederii în sociologia cantitativistă, care a ajuns ...

Discuție cu un sociolog al științei din România anilor ` 80, profesorul american  Vasile Pirău[1]

1.       Dragă Vasile Pirău, ce făceai în 1987 ? Cum evolua pe atunci cariera ta ? Era apropierea unui filosof (prin formație) de sociologie, una de conjunctură sau avea radăcini intelectuale mai adânci ?  Când mă gândesc la anii dinainte de 1990 (anul când am plecat la studii in SUA), mi ...

DEZBATERE DE CARTE – Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023.

DEZBATERE DE CARTE Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023. Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane 31 octombrie 2024 Dezbatere România în crizăDownload

Detectarea egoismului propriu și a egoismului altora

Este posibil ca, în anumite situații, comportamentul egoisit să fie bun și în alte situații să fie rău. Abraham Maslow Ne-am obișnuit să catalogăm egoismul ca fiind o caracteristică de personalitate negativă iar opusul său, altruismul, ca o virtute. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. În acord cu rezultatele cercetărilor moderne din ...

Nostalgia, o emoție dulce-amăruie

Nostalgia consolidează relațiile sociale. Tim Wildschut Ne este dor de cineva drag ce nu mai este printre noi, ne este dor de părinții care s-au stins, de prietenii care nu mai sunt, de iubita sau iubitul care ne-a părăsit, sau de anii tinereții, de un eveniment fericit din trecut. Psihologii numesc o ...

Interviu cu Tudorel-Constantin Rusu, autorul volumului „Ethos, Pathos și Logos. Resurse ale oratoriei clasice în discursul pastoral”

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava este unul din cele opt centre de orientare în cariera de cercetător înființate la nivelul celor opt Regiuni de Dezvoltare ale României și susținute prin programul PNRR. Acesta deservește Regiunea de ...