Romania Sociala logo
Menu

Reorganizarea Ministerului Muncii: punct de vedere al ICCV & ARS

autor:   23 December 2019  

La începutul lunii decembrie 2019, ICCV si ARS au înaintat Ministerului Muncii un punct de vedere asupra proiectului de HG privind reorganizarea Ministerului. Publicăm, pe aceasta cale, conținutul documentului respectiv, la care ICCV si ARS nu au primit niciun răspuns.

Punctul de vedere al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) şi al Asociaţiei Române de Sociologie (ARS) privitor la Proiectul de Hotărâre de Guvern privitoare la profilul Ministerului 

Apreciem faptul că Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a simţit nevoia să revadă documentul fundamental care îi defineşte poziţia şi funcţiile sale şi la pus în discuţie publică. Este un moment în care viziunea Ministerului este repusă în discuţie şi e bine să se profite de oportunitate de a adopta îmbunătăţiri.

Proiectul de HG este un text standard, cu tot ceea ce un asemenea text legislativ trebuie să conţină. Pe ansamblu considerăm că este adecvat. El suferă şi de unele probleme acumulate istoric.

Nu vom intra în analiza organizării proiectului. Nu avem nici timpul şi nici informaţiile necesare. Vom face doar două propuneri de orientare strategică a proiectului de HG.

Cadrul conceptul strategic al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale

Avem impresia că din acest punct de vedere autorii textului au avut o anumită incertitudine în conceptele strategice folosite. Se observă de altfel reţinerea de a formula titluri la Articolele definitorii ale viziunii strategice ale M. Art. 1, 3 şi 4 nu au titluri care să definească conţinutul acestora. Titlurile sunt importante pentru că delimitează aria acestor articole strategice.

Domeniu de activitate

Articolul 1 defineşte domeniul de activitate al Ministerului (M.).

Art. 1. 2. domeniul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Conceptul de „domeniu de activitate” utilizat ca punct de pornire al definiri poziţiei Ministerului este corect, dar conţine o ambiguitate. Termenul are două sensuri: 1. se referă la aria de responsabilitate a M., adică mai precis la domeniul potenţial de responsabilitate. 2. Domeniul de activitate asumat la un moment dat. Din acest punct de vedere există continuu discuţii asupra modului în care M. decupează din domeniul său de responsabilitate obiectivele, priorităţile; cum îşi defineşte la un moment dat domeniul de activitate asumat. Domeniul de activitate asumat la un moment dat este dinamic şi mereu de reconsiderat. În text se are în vedere al doilea sens, domeniul asumat prin acest HG.

Pentru clarificare, propunem să se pornească de la aria de responsabilitate a M., în sensul de domeniu potenţial de activitate. În această arie de responsabilitate, M., prin acest HG, îşi asumă un set de priorităţi strategice: domeniul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice. Definirea domeniului de competenţă este esenţial pentru că el reprezintă cadrul în care se formulează funcţiile M. (Art.3.1) şi apoi strategiile şi planurile.

Desigur, M. nu poate să răspundă la un moment dat la toate problemele în aria sa de responsabilitate. O face prin stabilirea priorităţilor şi astfel poate să distribuie în funcţie de aceasta resursele de care dispune. Direcţiile de acţiune sunt decizii în responsabilitatea M.

Domeniul potenţial sau aria de responsabilitate a M. minister prin tradiţie responsabil de starea socială a ţării în cadrul căreia în funcţie de context M. îşi defineşte priorităţi politice. Noi credem că priorităţile sunt incomplete. 

O primă întrebare: de ce M. nu îşi asumă şi problemele sociale ale  copilului ca o prioritate a M.? Situaţia actuală a copiilor, mai ales din perspectiva viitorului, este probabil problema critică a ţării de care depinde viitorul. Ea trebuie formulată separat de familie.

În toate documentele publice: calitatea vieţii şi standardul de viaţă al populaţiei sunt obiective politice prioritare. Nu figurează în niciun fel în aria de responsabilitate a M. Și nici politica veniturilor, mult mai largă decât politica salarială.

În istoria sa Ministerul a rămas oarecum în urma dinamicii problemelor societăţii româneşti. Explodează probleme sociale grave pe care M. nu le-a luat în considerare şi în legătură cu care nu a dezvoltat răspunsuri legislative, strategice şi planuri de acţiune. Este cazul traficului de fiinţe umane. Criza actuală a acte grave probleme pare a se considera că este responsabilitatea doar a procuraturii şi poliţiei. Asistenţa socială nu este menţionată în niciun fel. Asistenţa socială are funcţii de prevenire şi semnalare a problemelor în curs de acumulare şi de lichidare / diminuare a lor. Traficul de fiinţe umane pune în discuţie în primul rând protecţia socială.

Câteva consideraţii generale: Planul creează impresia că funcţiile M. se centrează pe strategii, planuri, elaborarea de legi şi monitorizarea aplicării acestora. Este oarecum de la jumătatea drumului. Trebuie să se pornească de la aria de responsabilitate a M. Este necesar să se dezvolte capacitatea M. de a identifica problemele sociale în aria sa de responsabilitate, de a le diagnostica şi monitoriza dinamica lor.Numai aşa poate evalua eficienţa activităţii M. şi a adopta corecţii continue.

Funcţia de identificare şi prevenire a problemelor sociale din aria sa de responsabilitate. Ele adesea explodează fiind neprevenite, posibil chiar ignorate,

Pentru a-şi exercita autoritatea, trebuie în prealabil să definească continuu, dinamic, aria sa de responsabilitate, să-şi definească direcţiile de acţiune…

Anumite restrângeri ale responsabilităţii asumate.  De ex. nu doar (4. 4.) „asigură controlul utilizării resurselor financiare alocate prin bugetul de stat şi a resurselor din credite interne şi externe;” Are şi responsabilitatea de a solicita/ propune resurse financiare necesare ariei sale de responsabilitate. Nu doar a controla utilizarea lor.

Art.3. i) ”de informare şi conştientizare a publicului în domeniile sale de activitate”

Textul reduce doar la informarea publică asupra activităţii M. centrată pe aplicarea legilor. Corect. Dar trebuie lărgit: informarea publicului asupra stării problemelor sociale din aria sa de responsabilitate, despre starea socială a ţării şi modul  în care M. dezvoltă preocupările sale. A fi o contribuţie importantă a M. să dezvolte un sistem de indicatori sociali asupra stării sociale  în aria sa de responsabilitate şi de a le face public.

Este, credem, mai accentuat rolul consolidat istoric al M.: este instituţia guvernamentală centrală în sfera domeniului stării sociale a României. Trebuie să coordoneze activitatea tuturor instituţiilor publice în acest domeniu.

Relaţia Ministerului cu cercetarea ştiinţifică

Relaţia Ministerului cu un domeniu fundamental, cercetarea ştiinţifică, este în Proiectul HG confuză şi, am spune, inadecvată.

De ce fel de ştiinţă are nevoie Ministerul ?

Art.4. (1). 9. „realizează cercetări de opinie publică, cantitative şi calitative, prin intermediul unor instituţii specializate, în vederea fundamentării documentelor strategice, a campaniilor de comunicare şi a informării opiniei publice în domeniile sale de activitate”.   

Foarte bine, dar cu totul insuficient. Activitatea M. nu trebuie să se fundeze doar pe cercetări de opinie, ci în primul rând pe informaţiile oferite de cercetările ştiinţifice despre starea socială reală a României.

  1. Diagnoza stării sociale a ţării, a diferitelor probleme critice ale societăţii noastre actuale: sărăcie, deficitul de ocupare, starea de spirit a populaţiei. Demoralizarea populaţiei este o problemă critică, rezultatul acumulărilor trecute. Dar şi sărăcia şi deficitul de integrare socială a copiilor, tinerilor. Problemele social-economice ale populaţiei de romi (de ce nu, în viitor cu siguranţă vor exploda în atenţia publică).
  2. Monitorizarea dinamicii problemelor sociale: unele se atenuează spre dispariţie, altele se vor accentua.
  3. Evaluarea rezultatele politicii sociale ale Ministerului. Acesta are nevoie de un feedback independent pe care instituţiile de cercetare ştiinţifică pot să-l ofere. 

Cooperarea M. cu instituţiile de cercetare ştiinţifică. În Proiect se menţionează cooperarea / consultarea cu o mulţime de instituții. Nimic despre instituţiile de cercetare ştiinţifică în domeniul social, mai ales cele ale Academiei, pe departe cele mai mari şi prestigioase institute de cercetare ştiinţifică. Relaţiile acestea au fost istoric fluctuante. În unele perioade mai bune, în alte perioade practic inexistente. M. nu solicită cunoştinţe şi expertiză ştiinţifică. Se menţionează că M. va face cercetări ştiinţifice necesare. Foarte bine. Dar cercetările realizate de Minister nu sunt suficiente.

Întreaga activitate publică incorporează ştiinţa. Relaţia cu sistemele ştiinţifice are loc prin mai multe direcţii: consultare sistematică, solicitarea de cercetări şi de expertiză, diagnoza problemelor sociale manifeste şi latente, prognoze, monitorizarea schimbărilor sociale, evaluarea rezultatelor politicii sociale.

Pe teme mai concrete ne oferim suportul în funcţie de solicitările dvs.

Cu sinceră stimă,

Acad. Prof. dr. Cătălin Zamfir                                                      

Director al ICCV   

Cercetător principal I dr. Sorin Cace                                                                             

Preşedinte al Asociaţiei Române de Sociologie

 

 



Facebook

Geopolitica în clar obscur

Prima etapă pentru a lichida un popor este de a-i șterge memoria.  Distrugeți cărțile, cultura și istoria sa. Apoi faceți în așa fel să se scrie alte cărți, fabricați o altă cultură, inventați o altă istorie. Și astfel această națiune va începe să uite ceea ce a fost.  Lupta omului împotriva puterii ...

O discuție cu prof. univ.  Livia Popescu (Dordea) pe marginea unui articol publicat în 1981

Livia, ai publicat în 1981 un articol  despre preferințele de lectură ale adolescenților dintr-un centru de reeducare. Ce te-a făcut ca în anii când în România se edifica de zor „societatea socialistă multilateral dezvoltată”  să te apleci ca cercetător asupra unui grup social marginal ? După primul an și jumătate de ...

Bilanțul unui serial

În perioada  aprilie 2024 –  martie 2025 am publicat pe site-ul  www.romaniasociala.ro un număr de 10 interviuri cu tot atâția componenți ai unei generații de sociologi care s-a format prin studii de specialitate absolvite în anii `70 ai secolului trecut[1]. În fapt, intervalul deceniului menționat acoperă mai puțin decât cei ...

Destin și o viață de om – Constantin Schifirneț

România Socială vă prezintă volumul "Destin și o viață de om" al profesorului și cercetătorului Constantin Schifirneț, apărut la Editura Universității de Vest din Timișoara, în 2024. Acest volum este o incursiune autobiografică ce îmbină experiențele personale ale autorului cu analiza contextelor culturale, sociale și politice ale epocilor pe care le-a ...

Interviu cu Elena-Otilia ȚÎROIU despre volumul: Cultura organizațională din mediul școlar și comportamentul social al elevilor, Craiova: Editura Beladi, 2025

Vă rog să vă prezentați pe scurt, stimată doamnă Elena-Otilia ȚÎROIU.  Sunt profesor învățământ primar, absolventă a Școlii Normale ,,Carol I” Câmpulung, județul Argeș (Liceul Pedagogic), cu o vechime de 32 de ani în învățământul românesc, participând pas cu pas din anul 1993 la toate transformările care au avut loc în ...

Învățământul profesional și economia în România. De ce sistemul dual este o soluție limitată?

Introducere: într-un sistem de învățământ cu pierderi foarte mari, formarea inițială profesională poate fi soluția. Conform statisticilor disponibile și deja bine cunoscute, România suferă de eșecuri și pierderi cronice ale sistemului de învățământ, pierderi care se repercutează asupra multor dimensiuni ale vieții noastre economice, sociale și politice, inclusiv asupra stabilității democratice. ...

Elitele politice la rotativa istoriei. Alegerile din 2024 – revista de științe politice Polis nr. 1 din 2025

În urmă cu 30 de ani, revista de științe politice Polis dedica un întreg număr rolului jucat de elitele politice și intelectuale în societate (Polis nr. 4/1995). În editorialul Întoarcerea conceptelor din exil, Călin Anastasiu scria despre contaminarea ideologică a științelor sociale în perioada comunistă și despre interzicerea conceptului sociologic ...

Religie, actori religioși şi practici religioase în rândul romilor din România

După 1989 numeroase apariții editoriale academice au vizat și problematica unuia dintre celei mai numeroase grupuri etnice minoritare din România – populația romă.  Chiar dacă cercetările despre romi au fost abordate din perspective trans- și interdisciplinare, încă sunt subiecte care atrag cititori, atât cei specialiști, cât și publicul profan. Volumul ...