Romania Sociala logo
Menu

Reorganizarea Ministerului Muncii: punct de vedere al ICCV & ARS

autor:   23 December 2019  

La începutul lunii decembrie 2019, ICCV si ARS au înaintat Ministerului Muncii un punct de vedere asupra proiectului de HG privind reorganizarea Ministerului. Publicăm, pe aceasta cale, conținutul documentului respectiv, la care ICCV si ARS nu au primit niciun răspuns.

Punctul de vedere al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) şi al Asociaţiei Române de Sociologie (ARS) privitor la Proiectul de Hotărâre de Guvern privitoare la profilul Ministerului 

Apreciem faptul că Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a simţit nevoia să revadă documentul fundamental care îi defineşte poziţia şi funcţiile sale şi la pus în discuţie publică. Este un moment în care viziunea Ministerului este repusă în discuţie şi e bine să se profite de oportunitate de a adopta îmbunătăţiri.

Proiectul de HG este un text standard, cu tot ceea ce un asemenea text legislativ trebuie să conţină. Pe ansamblu considerăm că este adecvat. El suferă şi de unele probleme acumulate istoric.

Nu vom intra în analiza organizării proiectului. Nu avem nici timpul şi nici informaţiile necesare. Vom face doar două propuneri de orientare strategică a proiectului de HG.

Cadrul conceptul strategic al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale

Avem impresia că din acest punct de vedere autorii textului au avut o anumită incertitudine în conceptele strategice folosite. Se observă de altfel reţinerea de a formula titluri la Articolele definitorii ale viziunii strategice ale M. Art. 1, 3 şi 4 nu au titluri care să definească conţinutul acestora. Titlurile sunt importante pentru că delimitează aria acestor articole strategice.

Domeniu de activitate

Articolul 1 defineşte domeniul de activitate al Ministerului (M.).

Art. 1. 2. domeniul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Conceptul de „domeniu de activitate” utilizat ca punct de pornire al definiri poziţiei Ministerului este corect, dar conţine o ambiguitate. Termenul are două sensuri: 1. se referă la aria de responsabilitate a M., adică mai precis la domeniul potenţial de responsabilitate. 2. Domeniul de activitate asumat la un moment dat. Din acest punct de vedere există continuu discuţii asupra modului în care M. decupează din domeniul său de responsabilitate obiectivele, priorităţile; cum îşi defineşte la un moment dat domeniul de activitate asumat. Domeniul de activitate asumat la un moment dat este dinamic şi mereu de reconsiderat. În text se are în vedere al doilea sens, domeniul asumat prin acest HG.

Pentru clarificare, propunem să se pornească de la aria de responsabilitate a M., în sensul de domeniu potenţial de activitate. În această arie de responsabilitate, M., prin acest HG, îşi asumă un set de priorităţi strategice: domeniul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice. Definirea domeniului de competenţă este esenţial pentru că el reprezintă cadrul în care se formulează funcţiile M. (Art.3.1) şi apoi strategiile şi planurile.

Desigur, M. nu poate să răspundă la un moment dat la toate problemele în aria sa de responsabilitate. O face prin stabilirea priorităţilor şi astfel poate să distribuie în funcţie de aceasta resursele de care dispune. Direcţiile de acţiune sunt decizii în responsabilitatea M.

Domeniul potenţial sau aria de responsabilitate a M. minister prin tradiţie responsabil de starea socială a ţării în cadrul căreia în funcţie de context M. îşi defineşte priorităţi politice. Noi credem că priorităţile sunt incomplete. 

O primă întrebare: de ce M. nu îşi asumă şi problemele sociale ale  copilului ca o prioritate a M.? Situaţia actuală a copiilor, mai ales din perspectiva viitorului, este probabil problema critică a ţării de care depinde viitorul. Ea trebuie formulată separat de familie.

În toate documentele publice: calitatea vieţii şi standardul de viaţă al populaţiei sunt obiective politice prioritare. Nu figurează în niciun fel în aria de responsabilitate a M. Și nici politica veniturilor, mult mai largă decât politica salarială.

În istoria sa Ministerul a rămas oarecum în urma dinamicii problemelor societăţii româneşti. Explodează probleme sociale grave pe care M. nu le-a luat în considerare şi în legătură cu care nu a dezvoltat răspunsuri legislative, strategice şi planuri de acţiune. Este cazul traficului de fiinţe umane. Criza actuală a acte grave probleme pare a se considera că este responsabilitatea doar a procuraturii şi poliţiei. Asistenţa socială nu este menţionată în niciun fel. Asistenţa socială are funcţii de prevenire şi semnalare a problemelor în curs de acumulare şi de lichidare / diminuare a lor. Traficul de fiinţe umane pune în discuţie în primul rând protecţia socială.

Câteva consideraţii generale: Planul creează impresia că funcţiile M. se centrează pe strategii, planuri, elaborarea de legi şi monitorizarea aplicării acestora. Este oarecum de la jumătatea drumului. Trebuie să se pornească de la aria de responsabilitate a M. Este necesar să se dezvolte capacitatea M. de a identifica problemele sociale în aria sa de responsabilitate, de a le diagnostica şi monitoriza dinamica lor.Numai aşa poate evalua eficienţa activităţii M. şi a adopta corecţii continue.

Funcţia de identificare şi prevenire a problemelor sociale din aria sa de responsabilitate. Ele adesea explodează fiind neprevenite, posibil chiar ignorate,

Pentru a-şi exercita autoritatea, trebuie în prealabil să definească continuu, dinamic, aria sa de responsabilitate, să-şi definească direcţiile de acţiune…

Anumite restrângeri ale responsabilităţii asumate.  De ex. nu doar (4. 4.) „asigură controlul utilizării resurselor financiare alocate prin bugetul de stat şi a resurselor din credite interne şi externe;” Are şi responsabilitatea de a solicita/ propune resurse financiare necesare ariei sale de responsabilitate. Nu doar a controla utilizarea lor.

Art.3. i) ”de informare şi conştientizare a publicului în domeniile sale de activitate”

Textul reduce doar la informarea publică asupra activităţii M. centrată pe aplicarea legilor. Corect. Dar trebuie lărgit: informarea publicului asupra stării problemelor sociale din aria sa de responsabilitate, despre starea socială a ţării şi modul  în care M. dezvoltă preocupările sale. A fi o contribuţie importantă a M. să dezvolte un sistem de indicatori sociali asupra stării sociale  în aria sa de responsabilitate şi de a le face public.

Este, credem, mai accentuat rolul consolidat istoric al M.: este instituţia guvernamentală centrală în sfera domeniului stării sociale a României. Trebuie să coordoneze activitatea tuturor instituţiilor publice în acest domeniu.

Relaţia Ministerului cu cercetarea ştiinţifică

Relaţia Ministerului cu un domeniu fundamental, cercetarea ştiinţifică, este în Proiectul HG confuză şi, am spune, inadecvată.

De ce fel de ştiinţă are nevoie Ministerul ?

Art.4. (1). 9. „realizează cercetări de opinie publică, cantitative şi calitative, prin intermediul unor instituţii specializate, în vederea fundamentării documentelor strategice, a campaniilor de comunicare şi a informării opiniei publice în domeniile sale de activitate”.   

Foarte bine, dar cu totul insuficient. Activitatea M. nu trebuie să se fundeze doar pe cercetări de opinie, ci în primul rând pe informaţiile oferite de cercetările ştiinţifice despre starea socială reală a României.

  1. Diagnoza stării sociale a ţării, a diferitelor probleme critice ale societăţii noastre actuale: sărăcie, deficitul de ocupare, starea de spirit a populaţiei. Demoralizarea populaţiei este o problemă critică, rezultatul acumulărilor trecute. Dar şi sărăcia şi deficitul de integrare socială a copiilor, tinerilor. Problemele social-economice ale populaţiei de romi (de ce nu, în viitor cu siguranţă vor exploda în atenţia publică).
  2. Monitorizarea dinamicii problemelor sociale: unele se atenuează spre dispariţie, altele se vor accentua.
  3. Evaluarea rezultatele politicii sociale ale Ministerului. Acesta are nevoie de un feedback independent pe care instituţiile de cercetare ştiinţifică pot să-l ofere. 

Cooperarea M. cu instituţiile de cercetare ştiinţifică. În Proiect se menţionează cooperarea / consultarea cu o mulţime de instituții. Nimic despre instituţiile de cercetare ştiinţifică în domeniul social, mai ales cele ale Academiei, pe departe cele mai mari şi prestigioase institute de cercetare ştiinţifică. Relaţiile acestea au fost istoric fluctuante. În unele perioade mai bune, în alte perioade practic inexistente. M. nu solicită cunoştinţe şi expertiză ştiinţifică. Se menţionează că M. va face cercetări ştiinţifice necesare. Foarte bine. Dar cercetările realizate de Minister nu sunt suficiente.

Întreaga activitate publică incorporează ştiinţa. Relaţia cu sistemele ştiinţifice are loc prin mai multe direcţii: consultare sistematică, solicitarea de cercetări şi de expertiză, diagnoza problemelor sociale manifeste şi latente, prognoze, monitorizarea schimbărilor sociale, evaluarea rezultatelor politicii sociale.

Pe teme mai concrete ne oferim suportul în funcţie de solicitările dvs.

Cu sinceră stimă,

Acad. Prof. dr. Cătălin Zamfir                                                      

Director al ICCV   

Cercetător principal I dr. Sorin Cace                                                                             

Preşedinte al Asociaţiei Române de Sociologie

 

 



Facebook

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

Septimiu Chelcea, Flash-uri psihosociologice, București, Editura Pro Universitaria, 2024

Nu am inventat roata, dar m-am străduit să nivelez drumul. Am adunat în acest volum gândurile răzlețite de-a lungul timpului în revistele la care am colaborat și în unele din cărțile pe care le-am publicat. Sunt gânduri, flash-uri, izvorâte din observațiile cotidiene, filtrate de lecturile mele. Unele dintre ele poartă amprenta timpului, ...