Romania Sociala logo
Menu

Reorganizarea Ministerului Muncii: punct de vedere al ICCV & ARS

autor:   23 December 2019  

La începutul lunii decembrie 2019, ICCV si ARS au înaintat Ministerului Muncii un punct de vedere asupra proiectului de HG privind reorganizarea Ministerului. Publicăm, pe aceasta cale, conținutul documentului respectiv, la care ICCV si ARS nu au primit niciun răspuns.

Punctul de vedere al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) şi al Asociaţiei Române de Sociologie (ARS) privitor la Proiectul de Hotărâre de Guvern privitoare la profilul Ministerului 

Apreciem faptul că Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a simţit nevoia să revadă documentul fundamental care îi defineşte poziţia şi funcţiile sale şi la pus în discuţie publică. Este un moment în care viziunea Ministerului este repusă în discuţie şi e bine să se profite de oportunitate de a adopta îmbunătăţiri.

Proiectul de HG este un text standard, cu tot ceea ce un asemenea text legislativ trebuie să conţină. Pe ansamblu considerăm că este adecvat. El suferă şi de unele probleme acumulate istoric.

Nu vom intra în analiza organizării proiectului. Nu avem nici timpul şi nici informaţiile necesare. Vom face doar două propuneri de orientare strategică a proiectului de HG.

Cadrul conceptul strategic al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale

Avem impresia că din acest punct de vedere autorii textului au avut o anumită incertitudine în conceptele strategice folosite. Se observă de altfel reţinerea de a formula titluri la Articolele definitorii ale viziunii strategice ale M. Art. 1, 3 şi 4 nu au titluri care să definească conţinutul acestora. Titlurile sunt importante pentru că delimitează aria acestor articole strategice.

Domeniu de activitate

Articolul 1 defineşte domeniul de activitate al Ministerului (M.).

Art. 1. 2. domeniul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Conceptul de „domeniu de activitate” utilizat ca punct de pornire al definiri poziţiei Ministerului este corect, dar conţine o ambiguitate. Termenul are două sensuri: 1. se referă la aria de responsabilitate a M., adică mai precis la domeniul potenţial de responsabilitate. 2. Domeniul de activitate asumat la un moment dat. Din acest punct de vedere există continuu discuţii asupra modului în care M. decupează din domeniul său de responsabilitate obiectivele, priorităţile; cum îşi defineşte la un moment dat domeniul de activitate asumat. Domeniul de activitate asumat la un moment dat este dinamic şi mereu de reconsiderat. În text se are în vedere al doilea sens, domeniul asumat prin acest HG.

Pentru clarificare, propunem să se pornească de la aria de responsabilitate a M., în sensul de domeniu potenţial de activitate. În această arie de responsabilitate, M., prin acest HG, îşi asumă un set de priorităţi strategice: domeniul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice. Definirea domeniului de competenţă este esenţial pentru că el reprezintă cadrul în care se formulează funcţiile M. (Art.3.1) şi apoi strategiile şi planurile.

Desigur, M. nu poate să răspundă la un moment dat la toate problemele în aria sa de responsabilitate. O face prin stabilirea priorităţilor şi astfel poate să distribuie în funcţie de aceasta resursele de care dispune. Direcţiile de acţiune sunt decizii în responsabilitatea M.

Domeniul potenţial sau aria de responsabilitate a M. minister prin tradiţie responsabil de starea socială a ţării în cadrul căreia în funcţie de context M. îşi defineşte priorităţi politice. Noi credem că priorităţile sunt incomplete. 

O primă întrebare: de ce M. nu îşi asumă şi problemele sociale ale  copilului ca o prioritate a M.? Situaţia actuală a copiilor, mai ales din perspectiva viitorului, este probabil problema critică a ţării de care depinde viitorul. Ea trebuie formulată separat de familie.

În toate documentele publice: calitatea vieţii şi standardul de viaţă al populaţiei sunt obiective politice prioritare. Nu figurează în niciun fel în aria de responsabilitate a M. Și nici politica veniturilor, mult mai largă decât politica salarială.

În istoria sa Ministerul a rămas oarecum în urma dinamicii problemelor societăţii româneşti. Explodează probleme sociale grave pe care M. nu le-a luat în considerare şi în legătură cu care nu a dezvoltat răspunsuri legislative, strategice şi planuri de acţiune. Este cazul traficului de fiinţe umane. Criza actuală a acte grave probleme pare a se considera că este responsabilitatea doar a procuraturii şi poliţiei. Asistenţa socială nu este menţionată în niciun fel. Asistenţa socială are funcţii de prevenire şi semnalare a problemelor în curs de acumulare şi de lichidare / diminuare a lor. Traficul de fiinţe umane pune în discuţie în primul rând protecţia socială.

Câteva consideraţii generale: Planul creează impresia că funcţiile M. se centrează pe strategii, planuri, elaborarea de legi şi monitorizarea aplicării acestora. Este oarecum de la jumătatea drumului. Trebuie să se pornească de la aria de responsabilitate a M. Este necesar să se dezvolte capacitatea M. de a identifica problemele sociale în aria sa de responsabilitate, de a le diagnostica şi monitoriza dinamica lor.Numai aşa poate evalua eficienţa activităţii M. şi a adopta corecţii continue.

Funcţia de identificare şi prevenire a problemelor sociale din aria sa de responsabilitate. Ele adesea explodează fiind neprevenite, posibil chiar ignorate,

Pentru a-şi exercita autoritatea, trebuie în prealabil să definească continuu, dinamic, aria sa de responsabilitate, să-şi definească direcţiile de acţiune…

Anumite restrângeri ale responsabilităţii asumate.  De ex. nu doar (4. 4.) „asigură controlul utilizării resurselor financiare alocate prin bugetul de stat şi a resurselor din credite interne şi externe;” Are şi responsabilitatea de a solicita/ propune resurse financiare necesare ariei sale de responsabilitate. Nu doar a controla utilizarea lor.

Art.3. i) ”de informare şi conştientizare a publicului în domeniile sale de activitate”

Textul reduce doar la informarea publică asupra activităţii M. centrată pe aplicarea legilor. Corect. Dar trebuie lărgit: informarea publicului asupra stării problemelor sociale din aria sa de responsabilitate, despre starea socială a ţării şi modul  în care M. dezvoltă preocupările sale. A fi o contribuţie importantă a M. să dezvolte un sistem de indicatori sociali asupra stării sociale  în aria sa de responsabilitate şi de a le face public.

Este, credem, mai accentuat rolul consolidat istoric al M.: este instituţia guvernamentală centrală în sfera domeniului stării sociale a României. Trebuie să coordoneze activitatea tuturor instituţiilor publice în acest domeniu.

Relaţia Ministerului cu cercetarea ştiinţifică

Relaţia Ministerului cu un domeniu fundamental, cercetarea ştiinţifică, este în Proiectul HG confuză şi, am spune, inadecvată.

De ce fel de ştiinţă are nevoie Ministerul ?

Art.4. (1). 9. „realizează cercetări de opinie publică, cantitative şi calitative, prin intermediul unor instituţii specializate, în vederea fundamentării documentelor strategice, a campaniilor de comunicare şi a informării opiniei publice în domeniile sale de activitate”.   

Foarte bine, dar cu totul insuficient. Activitatea M. nu trebuie să se fundeze doar pe cercetări de opinie, ci în primul rând pe informaţiile oferite de cercetările ştiinţifice despre starea socială reală a României.

  1. Diagnoza stării sociale a ţării, a diferitelor probleme critice ale societăţii noastre actuale: sărăcie, deficitul de ocupare, starea de spirit a populaţiei. Demoralizarea populaţiei este o problemă critică, rezultatul acumulărilor trecute. Dar şi sărăcia şi deficitul de integrare socială a copiilor, tinerilor. Problemele social-economice ale populaţiei de romi (de ce nu, în viitor cu siguranţă vor exploda în atenţia publică).
  2. Monitorizarea dinamicii problemelor sociale: unele se atenuează spre dispariţie, altele se vor accentua.
  3. Evaluarea rezultatele politicii sociale ale Ministerului. Acesta are nevoie de un feedback independent pe care instituţiile de cercetare ştiinţifică pot să-l ofere. 

Cooperarea M. cu instituţiile de cercetare ştiinţifică. În Proiect se menţionează cooperarea / consultarea cu o mulţime de instituții. Nimic despre instituţiile de cercetare ştiinţifică în domeniul social, mai ales cele ale Academiei, pe departe cele mai mari şi prestigioase institute de cercetare ştiinţifică. Relaţiile acestea au fost istoric fluctuante. În unele perioade mai bune, în alte perioade practic inexistente. M. nu solicită cunoştinţe şi expertiză ştiinţifică. Se menţionează că M. va face cercetări ştiinţifice necesare. Foarte bine. Dar cercetările realizate de Minister nu sunt suficiente.

Întreaga activitate publică incorporează ştiinţa. Relaţia cu sistemele ştiinţifice are loc prin mai multe direcţii: consultare sistematică, solicitarea de cercetări şi de expertiză, diagnoza problemelor sociale manifeste şi latente, prognoze, monitorizarea schimbărilor sociale, evaluarea rezultatelor politicii sociale.

Pe teme mai concrete ne oferim suportul în funcţie de solicitările dvs.

Cu sinceră stimă,

Acad. Prof. dr. Cătălin Zamfir                                                      

Director al ICCV   

Cercetător principal I dr. Sorin Cace                                                                             

Preşedinte al Asociaţiei Române de Sociologie

 

 



Facebook

Sociologia literaturii în anii `80. O discuție cu Mihai Dinu Gheorghiu.

1. În prefața la Economia bunurilor simbolice a lui Bourdieu pe care ați tradus-o și publicat-o în 1986 (la editura Meridiane)  erați deja preocupat de receptarea discursului sociologic în sfera culturii „artistice”. Era o atitudine generată de situația din cultura românească a epocii sau un ecou al scrierilor lui Bourdieu ...

Alegeri haotice : noiembrie 2024. Nevroze și anomalii colective

Între normalitate și patologie  Și dacă am încerca să brodăm o serie de lecturi posibile despre turul întâi din campania electorală/noiembrie 2024 ? Ne-am gândit la o lectură comunicațională, în care să interpelăm interacțiuni și iritante în comunicare, în contextul de campanie electorală.  Și începem cu contextul. El a fost taxat de analiști ...

O discuție cu profesor Zoltan Rostas: incursiune „optzecistă” în lumea sociologilor interbelici

1. Domnule profesor, astăzi sunteți recunoscut ca autor de succes a numeroase cărți de istorie orală. Cum a ajuns să vă preocupe, în anii ’80, acest domeniu? Am invocat deseori momentul Congresul Internațional de Științe Istorice din 1980, dar rădăcinile le găsesc în apariția neîncrederii în sociologia cantitativistă, care a ajuns ...

Discuție cu un sociolog al științei din România anilor ` 80, profesorul american  Vasile Pirău[1]

1.       Dragă Vasile Pirău, ce făceai în 1987 ? Cum evolua pe atunci cariera ta ? Era apropierea unui filosof (prin formație) de sociologie, una de conjunctură sau avea radăcini intelectuale mai adânci ?  Când mă gândesc la anii dinainte de 1990 (anul când am plecat la studii in SUA), mi ...

DEZBATERE DE CARTE – Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023.

DEZBATERE DE CARTE Cătălin ZAMFIR, România în criză, Editura Academiei Române, București, 2023. Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane 31 octombrie 2024 Dezbatere România în crizăDownload

Detectarea egoismului propriu și a egoismului altora

Este posibil ca, în anumite situații, comportamentul egoisit să fie bun și în alte situații să fie rău. Abraham Maslow Ne-am obișnuit să catalogăm egoismul ca fiind o caracteristică de personalitate negativă iar opusul său, altruismul, ca o virtute. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa. În acord cu rezultatele cercetărilor moderne din ...

Nostalgia, o emoție dulce-amăruie

Nostalgia consolidează relațiile sociale. Tim Wildschut Ne este dor de cineva drag ce nu mai este printre noi, ne este dor de părinții care s-au stins, de prietenii care nu mai sunt, de iubita sau iubitul care ne-a părăsit, sau de anii tinereții, de un eveniment fericit din trecut. Psihologii numesc o ...

Interviu cu Tudorel-Constantin Rusu, autorul volumului „Ethos, Pathos și Logos. Resurse ale oratoriei clasice în discursul pastoral”

Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava este unul din cele opt centre de orientare în cariera de cercetător înființate la nivelul celor opt Regiuni de Dezvoltare ale României și susținute prin programul PNRR. Acesta deservește Regiunea de ...