Romania Sociala logo
Menu

(Re)thinking Europe

autor:   26 April 2018  

Sebastian Fitzek

O contribuție creștină pentru viitorul proiectului european

Între 27 și 29 octombrie 2017 am avut onoarea să particip din partea României la o conferință istorică organizată de Vatican, prima la astfel de dimensiuni, ocazie în care Biserica prin mesajul Papei Francisc a redeschis dialogul cu lumea politică europeană. Evenimentul a fost organizat de COMECE (the Commission of the Bishops’ Conferences of the European Community). În lista invitaților s-au regăsit nume sonore, personalități și elite din toate domeniile sociale: politicieni de top, oameni de știință, reprezenanți ai diferitelor culte, ambasadori și chiar oameni de afaceri din toate țările europene. Deși Vaticanul a făcut oficial invitația, propunerea a venit din partea topului politic european. Incertitudinea politicienilor cu privire la viitorul UE a reînviat un dialog între Stat și Biserică. Subiectul central s-a rezumat la șansele pe care UE le are astăzi de a rezista și a continua acest vis. Este Uniunea Europa în pericol de a se destrăma? O radiografie general acceptată a conferinței a fost că dincolo de problemele financiare, de escaladarea populismului, de împrăștierea terorismului pe spațiul european, de creșterea numărului de partide extremiste aflate la Bruxelles, UE se confruntă astăzi cu o criză cronică de imagine, de legitimitate și de ordin moral. Toate aceste probleme se reflectă în neîncrederea crescută din rândul cetățenilor față de instituțiile UE, unele cauze fiind cunoscute, altele neașteptate chiar și de cei mai buni analiști. Pentru criza morală s-a dat vina pe abolirea valorilor creștine din documentele europene, o spoliere a moralității, așa cum s-a pronunțat în plen profesorul Rocco Buttiglione. Stabilitatea unui astfel de proiect s-a construit pe umerii unor fondatori catolici care au înțeles importanța unor principii creștine, comune, care să ducă la unitate, solidaritate și încredere. Profesorul Buttiglione a atras atenția că „stâlpii de marmură albă și oțel au fost înlocuiți cu o sumă de propteli multicolore”, în care fiecare membru UE încearcă o politică egoistă de salvare proprie, uitând că acoperișul este gata să se prăbușească peste toți. Concluzia sa finală era că „doar împreună putem apăra acest vis prin participare și răspundere colectivă”. La rândul său, președintele COMECE, Cardinalul Reinhard Marx (președintele COMECE) a insistat pe acțiunea de construcție a doi vectori complementari: 1. rezolvarea problemelor sociale din zonele vulberabile (refugiați, șomaj, inegalitate), atrăgând atenția elitelor politice că au uitat să aducă soluții concrete și aplicabile financiar; 2. în linia gândirii papilor de la Leon al XIII-lea până la Papa Francisc, tineretul educat creștin trebuie să se implice în cetate și să fie vârful de lance în reformele politice locale. Cardinalul Marx și-a încheiat discursul cu o binecuvântare prin care a rugat participanții să ducă și să aplice acești vectori în locul de care aparțin. Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans și-a început discursul amintindu-și cu plăcere de momentele copilăriei când a slujit în calitate de ministrant la o Biserică din locul său natal. Mesajul său politic central era adresat euroscepticilor: „Să nu vă fie frică să deschideți brațele celor care vin de pe alte tărâmuri. Brațele închise sunt ziduri și porți care ne izolează față de propria fericire. O cetate creștină este o cetate a tuturor celor care vor să intre în ea”. Îndemnul este răspunsul dat la problemele ridicate de migrația masivă venită în special din lumea islamică. Criticile nu s-au lăsat așteptate, euroscepticismul este alimentat prin sentimentul de nesiguranță față de celălalalt și de teama sufocării în ecuația creșterii numărului de refugiați. Partea poloneză a fost reprezentată în plen de prof. Irena Lipowicz, membru al Parlamentului național și ambasador al Poloniei în Austria, ocazie în care distinsa doamnă a motivat poziția eurosceptică, explicând o parte din temerile cetățenilor europeni. „Relația dintre cetățean și UE este asemenea unui pod rupt peste care nu se poate trece. Tratatele euroepene au devenit o marmeladă de documente birocratice, care nu au nimic în comun cu spiritul și interesul cetățenesc.” Dificultățile instituționale ale aparatului birocratic european se regăsesc în actele de comunicare și de reprezentare a cetățeanului abandonat. „Ambiguitatea reprezentării cetățenești s-a pierdut în mozaicul complicat al unui sistem ineficient„. Coordonatorul dialogului dintre Comisia Europeană și Biserică, Vincent Depaigne, adăuga faptul că „cetățenii au nevoie de cursuri întregi și de ședințe de inițiere pentru a înțelege acest megalit politic care s-a fosilizat în propriile sale reguli și principii”. Abundența comentariilor pro și contra s-au contopit în cuvintele de final exprimate de Papa Francisc. Mesajul de încheiere al Papei a fost pentru speranță, prin combaterea sărăciei, prin sprijinirea familiei și nu în ultimul rând prin demnitate. Dialogul dintre elite și cei săraci a avut loc încă din prima seară, după celebrarea sfintei liturghii, moment în care participanții au fost invitați să ia cina alături de cei săraci (refugiați și oameni ai străzii). Întâlnirea la cină a fost încărcată de emoții și bucurie din partea ambelor tabere. Cei săraci au servit cina și au mâncat alături de oaspeți, iar împreună au celebrat un moment unic: de fraternitate și empatie. Omul european s-a redefinit prin iubirea față de aproapele său. Pentru Papa Francisc, persoana și comunitatea sunt elementele prin care se păstrează umanitatea, iar aceste elemente trec dincolo de statisticile unei lumi construite doar pe numere și indivizi. Familia este comunitatea fundamentală din care se formează sănătatea psihică și socială a societății de mâine. În viziunea sa „cultivarea dialogului transcultural, transnațional este calea spre pace și nu spre conflict, dialogul este arta cuvintelor divine, care ne pune la adăpostul conflictelor și al violențelor, fiind baza construcției politice și nu al structurilor de putere și ierarhie, iar cei mari nu au voie să uite că în ochii lui Dumnezeu sunt la fel ca cei mici”. Integrarea grupurilor defavorizate, solidaritatea și dialogul sunt căile unei construcții solide bazate pe armonie și iubirea față de celălalt. În cuvintele de încheiere, Papa Francisc a rugat pe liderii politici europeni să nu uite că UE s-a construit ca o promisiune a păcii, un proiect care trebuie păstrat și dezvoltat în spiritul gândit de forndatori.



Facebook

Un siècle du monde roumain devant l’Europe

La Roumaine moderne existe non pas à l’écart de l’Europe occidentale, mais  vit en son sein dans une grand décalage temporel . Le rythme et le style de sa construction comme ceux de la permanente nécessité de sa reconstruction, ont été et sont teintés de byzantinisme  et parfois sont accablés d’anachronismes.  Pendant longtemps ...

Invitație la dezbatere: Proiectul de țară al României

Schimbările structurale ale Românie, care au constituit conținutul ”tranziției”, s-au finalizat. După 30 de ani, România este o țară schimbată, dar încă, din multe puncte de vedere,o țară subdezvoltată. Ne confruntăm cu dificultăți economice, dar și cu complexe probleme sociale. Este normal să ne întrebăm dacă în viitorii 10-20 de ani România ...

Influențează participarea în rețelele de socializare orientarea opiniei publice spre dreapta?

Când recurgem la rețelele de socializare ca să comunicăm, suntem la cheremul celor care controlează platformele respective. Jamie Susskinds (2018/2019, p. 172)   Trăim într-o lume a comunicării digitale. În prezent, există mai multe telefoane mobile în lume decât totalul locuitorilor Terrei (peste 7,7 miliarde). Conform Society Raport Measuring the Information Society Report 2018 (vol. 1, ...

Immanuel Wallerstein (1930-2019)

A încetat din viaţă marele sociolog american Immanuel Wallerstein. Personalitate de prim rang a sociologiei mondiale, critic al capitalismului global, participant la Forumul Social Mondial, Wallerstein a fost unul dintre cei mai influenţi intelectuali din a doua a parte a secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea. În lunga sa carieră de profesor şi ...

Exploatarea sexuală criminală: o problemă globală a României (1)

Sunt două posibilități ca o problemă socială gravă să rămână netratată: să fie ignorată sau natura ei să fie definită greșit.  În ultima lună a izbucnit în atenția publică problema traficului de ființe vii. La început, a apărut ca o problemă punctuală într-o comunitate: două fete adolescente au dispărut. Pe baza ...

Septimiu Chelcea, Adina Chelcea, De Gustibus. Eseuri psihosociologice

Cu deosebire începând cu Iluminismul, filosofii, cărturarii în general au fost preocupaţi de popularizarea cunoştinţelor ştiinţifice, de răspândirea lor în rândul maselor, printr-un limbaj accesibil şi prin exemple concrete. Scopul nu era doar culturalizarea, ci și oferirea de sfaturi practice pentru munca şi viaţa de zi cu zi. Odată cu dezvoltarea ştiinţelor socioumane, şi mai ...

Neadevăruri despre Centrul de Cercetări pentru Problemele Tineretului

Regret sincer eroarea conținută în cartea mea cu privire la poziția instituțională a Centrului de Cercetări pentru Problemele Tineretului. Te rog sa fii convins că s-a datorat informației eronate. Imi asum integral responsabilitatea pentru ca nu am verificat. Cu sincere păreri de rău, Cătălin Zamfir ______________________________________________________________________________ Așa cum am spus în articolul Treizeci de ani ...

Exerciții de sociologie: cum cercetăm realitatea socială?

Stimați colegi sociologi vă invit să facem împreună câteva exerciții de analiză care duc la o înțelegere mai bună a cum facem noi sociologie. O analiză sociologică[1] are două nivele: primul nivel, descriptiv, descrierea realității sociale. Această operație produce fapte sociale/ sociologice, rezultatul înregistrării realității sociale cu instrumentele cercetătorului. Al doilea nivel, explicația. ...