Romania Sociala logo
Menu

România în așteptarea eroului salvator

autor:   20 April 2016  sursa foto home: iordanou.org

Fiecare ciclu electoral din România și din lume plasează populația în fața unei noi așteptări. Emoția colectivă și individuală crește în așteptarea unei soluții rapide în fața blocajelor întâmpinate în modul de lucru și deciziile luate de cei aleși în ultimul ciclu electoral. Cel mai evident este modul în care se polarizeaza electoral opțiunile la alegerile prezidențiale. Câștigătorul este întotdeauna purtătorul speranței în rezolvarea rapidă, poate în primii ani de mandat, a problemelor care apasă România de peste 25 de ani. În mod fezabil nu poți recupera ecartul existent în lipsa infrastructurii, de exemplu, în 2-4 ani. Cu siguranță, treptat, se poate porni orice proiect amplu și se pot face pași.

Campaniile electorale speculează nevoia populației de soluționare rapidă a problemelor grave din societate. În campaniile electorale pentru alegerile parlamentare uninominale am urmărit cu toții personalizarea mesajelor de către sutele de candidați care se erijau în promisiuni în mici primari locali. Campaniile electorale parlamentare din 2008 și 2012 au fost despre poduri, podețe, locuințe și investiții locale, teme pentru care parlamentarii nu au control direct ci indirect, o dată pe an, prin amendamente la legea bugetului.

Revenirea la votul pe liste aduce oarecum o normalitate pentru alegerile parlamentare. Recrutarea celor mai buni candidați este, în orice democrație, în sarcina partidelor politice. Pentru a recruta resurse umane bune care să vină în legislativ sau în executiv este nevoie de să aloci resurse pentru a-i motiva (i) sau să te îndrepți către oameni care au acumulat deja din economii sau investiții, un capital suficient pentru a trăi din aceste investiții (ii). Altfel, cei într-adevăr merituoși și cu așteptări salariale mari, vor opta fie pentru mediul privat, instituții europene sau internaționale, ONG-uri, freelancing. Pentru a face din onoarea de a servi patria într-o demnitate publică ceva atractiv, trebuie creionat un plan de abordare a recrutării celor mai potriviți pentru demnitățile publice. Facultățile de științe politice sau sociologie pot fi o opțiune dar pentru a deveni parlamentar, studiile trebuie dublate de experiență, de carieră publică sau privată solidă.

Este foarte ușor de identificat mitul eroului salvator în toate alegerile prezidențiale din România. Salvatorul a fost perceput drept cel care a salvat majoritatea votantă de predecesor și/sau de urmașul predecesorului sau de candidatul extremist, deja antagnizat. Atitudinea de a aștepta mereu leadershipul unui ales suprem pentru a mișca țara din diverse blocaje ne îndepărtează de esența deblocării din orice democrație occidentală care se respectă: responsabilitatea individuală.  Eroul salvator ar trebui să fie pentru fiecare român el însuși. Așteptarea unei soluții externe a fost un laitmotiv al societății românești.

Poate cea mai importantă lecție pe care putem să o învățăm de la partenerii noștri transatlantici din NATO, poporul american, este capacitatea de mobilizare după un fenomen advers ca societate și modul de responsabilizare individuală în care fiecare cetățean poartă cu sine responsabilitatea propriului său destin. Cetățeanul american nu fuge niciodată de rolul său individual ci începe de acolo și continuă cu rolul comunității și al statului față de drepturile sale.

Lăsăm zi de zi la latitudinea altora calitatea stării noastre de spirit prin așteptarea soluției externe. Statul are mereu o responsabilitate față de cei defavorizați, față de respectarea drepturilor omului, față de distribuirea și redistribuirea resurselor. În același timp, starea de așteptare a unui minim de bunăstare de la stat nu este mereu constructivă. Politicile sociale au menirea de a inteveni pentru a îi ajuta pe aceia dintre noi care nu se pot ajuta singuri din diverse motive, boală, invaliditate, marginalizare socială. Nu putem împărți societatea în oameni și sub-oameni. Dacă te-ai născut într-o comună din Botoșani sau din Ialomița, nu trebuie să porți stigmatul problemelor zone pe viață. Mai aproape decât beneficiile sociale este, pentru cei din zonele sărace, cu un PIB per capita mult sub media europeană, accesul la educație. Facilitarea accesului la educație pentru copiii care pot merge la grădiniță este primul pas în acest sens. Mă bucur că, împreună cu cele care mi-au devenit prietene dragi, Leslie Hawke și Maria Gheorghiu, am putut să convingem autoritățile că fiecare copil sărac din România trebuie ajutat să meargă la grădiniță. Fiecare Copil în Grădiniță a fost un prim pas. Educația este cel mai important factor de depășire a stării de sărăcie.

Alegerile pot aduce în funcții oameni capabili, la fel cum pot aduce la ceea ce numim generic putere oameni incapabili. A-ți pune toate așteptările în aleșii tăi este o derobare periculoasă de responsabilitate individuală. Învățământul preșcolar, cei șapte de ani de acasă sau educația dată de părinți, și apoi școala și liceul joacă un rol extraordinar în educarea copiilor în sensul unei mai mari responsabilități individuale. Înainte de a aștepta soluționarea problemelor tale de la stat, trebuie să ai clar în minte ceea ce ține de tine personal și poți face. În oglindă cu încrederea pe care o acordăm câștigătorilor electorali și speranța uneori prea naivă că ar putea repara tot ce nu funcționează și construi tot ce nu s-a construit se află oprobiul general față de politică și politicieni. Soluția ar fi o echilibrare a raportării față de rolul politicii, al partidelor și al celor care sunt aleși sau numiți în poziții de demnitate publică.

După o perioadă de 26 de ani, care pot fi numiți în totalitate de tranziție sau cel puțin parțial, economia românească poate fi considerată una stabilă în regiune. Provocările interne sunt legate de polarizarea existentă încă în societate. Concomitent cu dezvoltarea economică a Bucureștiului, Clujului, Timișoarei, Sibiului, Brașovului, poate și a Iașiului (de când are aeroport), foarte multe orașe sunt încă sub standardele unui trai urban în Uniunea Europeană. Dacă mergem la minim 50 de km de fiecare oraș dezvoltat găsim însă sate în care românii trăiesc încă la fel ca în evul mediu din punct de vedere al unor utilități. Cum menținem elitele din zona IT, de exemplu, în țară concomitent cu educarea corectă și adaptată timpurilor pe care le trăim a noilor generații preșcolare?

Eroul salvator al României nu este un politician sau un lider public charismatic. Cred că eroul salvator al României este o politică (policy) vizionară privind resursele umane care trebuie pe de o parte valorificate pentru a nu părăsi România și pe de altă parte educate pentru a fi mai responsabili ca cetățeni față de propria condiție. Autostrăzile, care par acum o misiune imposibilă pentru România, se pot construi în mai puțini ani decât o generație de resurse umane pregătite din toate punctele de vedere să schimbe societatea românească în bine. Abandonarea mioritică față de propriul destin nu pare a fi avut rezultate și sigur nu este educativă. Instituțiile publice, companiile private, partidele politice, toate sunt formate din oameni, nu există ca entități abstracte. Pentru a funcționa mai bine, trebuie să pornim de la o o nouă abordare a resurselor umane prin intermediul responsabilizării individuale și a cultivării unei majorități capabile, nu doar a unei elite.



Facebook

Florin Georgescu, Capitalism și capitaliști fără capital în România

O carte nouă care se va dovedi a fi una fundamentală pentru gândirea românească. Paradigma tradițională a unei economii de piață liberă, deși cu imperfecțiunile ei, este înlocuită cu o nouă paradigmă a economiei societății românești actuale, ”capitalism fără capital”, cu implicațiile ei pentru înțelegerea întregii societăți. Dragi sociologi, nu este o carte ...

Cum ne vede Occidentul

Este surprinzător că nu putem găsi prea multe analize globale ale României în această perioadă de tranziție. Încă de la începutul anilor 90 am încercat să avertizez asupra riscurilor unei tranziții prost construite, dar adesea m-am simțit singur. Dar cum percep specialiștii occidentali tranziția în țările noastre ? Mărturisesc, am avut ...

Neoliberalism și șocul civilizațiilor

Fukuyama și Huntington Doi autori și două cărți majore au marcat percepția generației noastre despre noua ordine mondială. Este vorba de Francis Fukuyama : The End of History and the last Man (1992) și de Samuel Huntington : The Clash of Civilisations and the Remaking of World Order. 1996.  Fukuyama anunța universalizarea pieții libere ...

O evoluție sintetică a căutării ”ADEVĂRULUI” Ne-am eliberat de paradigma ”Agamiță Dandanache”?

Ieri am fost șocat, nu numai eu, de ceea ce mulți au etichetat ca ”bâlciul” de la Parlament.  În minte mi-a venit o istorie a eforturilor omenirii de a ajunge la adevăr. Prima fază. În antichitate, grecii au inventat logica, regulile gândirii corecte. Ei au crezut că logica este instrumentul de ...

Lansare de carte. Elena Olariu și o nouă înțelegere a spațiului privat în secolul al XIX-lea

Onorată comunitate academică, dragi colegi și dragi cititori,   vă anunțăm că au apărut două cărți semnate de istoricul de artă Elena Olariu, lucrări care sunt dedicate civilizației românești: ”Boieri și aristocrați români în secolul al XIX-lea” (studiu de mentalitate și moravuri în spațiu privat), respectiv ”Stil de viață aristocratic românesc ...

Migrație, integrare, dezintegrare

Cum sociologia este analiza stării nației dar și a timpului prezent, am dori să ne oprim puțin asupra problemelor legate de migrație. De ce migrația? Pentru că problema națională, ecologia și  migrația fac parte din cele trei mari evenimente care agită astăzi planeta. România se confruntă și ea cu aceste ...

În cercetarea sociologică, o fotografie valorează cât o mie de statistici

Imaginea foametei din Sudanul de Sud: vulturul pândind un copil care s-a prăbușit în drum spre Centrul de hrănire ONU (Fotografie realizată de jurnalistul sud-african Kevin Carter, publicată în The New York Times, pentru care a primit Premiul Pulizer în 1993) În urmă cu aproape 50 de ani, jurnalista și scriitoarea ...

Impactul creșterii prețului la energie electrică, gaze, apă asupra bugetului familiilor

Traiul decent poate fi descris ca situația în care o familie își poate permite o alimentație echilibrată și sănătoasă, îmbrăcăminte și încălțăminte noi din magazine de specialitate, de a dispune de o locuință care oferă adăpost și siguranță, locuința să fie mobilată și echipată cu aparate electrocasnice în stare bună ...