Romania Sociala logo
Menu

Românii contra Românilor?

autor:   2 November 2018   

Cătălin Zamfir

O estimare şocantă pluteşte în conştiinţa colectivă: ţara e ruptă în două, românii contra românilor. De aceea, suntem profund îngrijoraţi pentru viitorul nostru. Această formulare şocantă necesită o examinare mai atentă. Evident, totul pornește de la conflictele politice.

Este România politică scindată? Democrația funcţionează cu o grupare politică la putere și alta în opoziție. Dar o democrație normală nu presupune scindare. Toți trebuie să respecte regula fundamentală a sistemului democratic: să avem o orientare critică, să promovăm alte puncte de vedere, dar să respectăm voinţa majorităţii şi să sprijinim guvernarea atunci când opţiunile sale sunt corecte. Această Românie democrată este unitară atunci când este vorba de interesul naţional.

Este ca în fotbal: mai multe echipe, cu strategii şi capacităţi diferite, în competiţie. Respectă însă regulile jocului şi câştigă cel mai bun. Şi interesul ambelor echipe este să ofere un joc de calitate.

În politica actuală există însă o sciziune mai profundă decât ne-am aștepta. Guvernarea guvernează, mai bine sau mai puțin bine. Dar ea are puterea. Paradoxal, putem afirma că factorul critic al coeziunii societății este opoziția. Votul popular a plasat-o în situația de minoritate. Ea trebuie deci să-și asume responsabilitatea minorității. Dar, după pierderea alegerilor, pare că de la început e obsedată de cucerirea puterii, de astă dată cu orice mijloace. Jos guvernul, cu orice preț. Un guvern al minorității, deci împotriva opțiunii electorale? Este șocant un anume fel de a face politică prin critică – cu orice preț, cu orice mijloace. Se practică inclusiv minciuni, calomnii, insulte personale, chiar și înjurături. Sunt incredibile unele declarații ale unui lider politic: în lupta politică orice mijloace sunt acceptabile, inclusiv minciuna. În locul unor personalități politice competente și responsabile, sunt promovate mai ales persoane agresive vocal.

În discuțiile publice apar multe controverse. Avem punctul de vedere al guvernării, dar vrem să aflăm şi punctul de vedere competent şi responsabil al liderilor opoziției. Dar, adesea, multe persoane din opoziție parcă sunt trase la indigo. Despre orice se discută ei vin cu aceeași placă: NU e bine, e furt, e o înșelăciune, o să mergem la CEDO, jos guvernul. Disciplina de partid impune să spună NU la orice şi să caute argumente doar cu funcția de a justifica acel NU. Eu vreau însă să înțeleg ascultând argumente şi contraargumente, o discuție între specialiști în politică, nu automate care, în diferite forme, exprimă poziția de opozant. Sunt dezamăgit când persoane în a căror competentă am încredere, dintr-odată se comportă mai mult ca „păpuși” care reproduc aceeași placă previzibilă. Opoziția trebuie să mă ajute să îmi formeze opinia mea, nu să urăsc puterea.

Realitatea politică ne întristează. Dar justifică ea afirmația că Românii se luptă cu Românii, că România este profund scindată? Eu cred că o asemenea estimare este complet falsă.

Este și ”mămăliga” scindată? Voi începe cu imaginea oceanului. În adâncurile oceanului cred că e liniște. Sunt mișcări, dar nu spectaculoase. Doar la suprafață sunt valuri. Mișcarea de la suprafață nu exprimă mișcări profunde ale apelor. În producerea valurilor intervin şi vânturile din afară.

În „adâncurile” României nu există valuri. Aici domină liniștea, dar o liniște a îngrijorării şi a nemulțumirii; un larg consens al demoralizării. Consensul colectivității îl putem găsi în sondajele de opinie. Care estimați direcția în care merge tara ? Marea majoritate: greșită. Situația țării ? Marea majoritate: proastăAveți încredere în partidele politice?Marea majoritate: neîncredere. Atenție, când nemulțumirea creste peste o limită a suportabilității, mămăliga explodează, dar nu cred că vreodată se scindează. Dar ”mămăliga” are și un consens fundamental pozitiv. Marea majoritate crede în moralitate și o cere și de la politicienii să fie morali. Vrea dreptate, vrea corectitudine, apreciază competența.

România reală, Țara noastră, are o stare de spirit cu o configurație care nu se exprimă în lumea superficială și vizibilă a vieții politice. Românii politici pot lupta cu Românii politici. Doar Tara politică poate fi ruptă. Populația nu e polarizată, ci consensual confuză, dezamăgită, demoralizată.

Eu suspectez că sloganul promovat „Românii împotriva Românilor” este o ideologie auto amăgitoare a unei Opoziții care se crede mult mai puternică decât este în realitate. Dar asta nu e o veste bună nici pentru Putere.

Explicația este că în sfera politică, lupta pentru putere este prioritară fată de responsabilitatea pentru interesul tarii, că starea moralității politicului este precară.

Suntem într-o criză. Dar ieșirea din criză nu derivă de la cine va câștiga războiul.  Soluția? Un nivel ridicat de moralitate tocmai în sfera politică, o centrare responsabilă a actorilor politici pe interesul tarii. Lupta politică să fie înlocuită cu competiția politică. Morala politică trebuie să fie cel puțin la fel de respectată ca regulile în fotbal. Și arbitrul este populația, mass-media. Științele sociale, prin vocația lor, pot sprijini acest proces: în poziția de arbitru obiectiv, dar și ca suport pentru coagularea conștiinței publice. Ar trebui să avem un obiectiv global: să creăm condițiile ca Românul să câștige încredere în sine şi în viitorul său, să dobândească certitudinea că toți, instituțiile publice și actorii politici, acționează în interesul comun.

Şi abia atunci, când vom auzi de „Românii contra Românilor”, vom ridica din umeri.



Facebook

Apariții editoriale: Filip Alexandrescu – Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană

După cartea de autor „The Midas Touch: Theoretical Essays in Environmental Sociology”[1] (2016), Filip Alexandrescu revine cu a doua carte de autor intitulată „Social conflict and the making of a globalized place at Roșia Montană”[2] (2020). Apărută în colecția de științe psiho-sociale a Editurii ProUniversitaria, volumul aduce o perspectivă nouă ...

O nenorocire nu vine niciodată singură

În condiţiile în care presa autohtonă şi străină popularizează în mod obsesiv şi semidoct doar efectele nocive ale actualei pandemii, liderii politici, liderii de opinie şi ziariştii din ţara noastră par să nu conştientizeze două riscuri „colaterale” care vor afecta în mod dramatic viitorul României. În primul rând, nivelul datoriei guvernamentale ...

Invitație la dezbatere

Stimați colegi, Se pregătește publicarea Vol. X al Istoriei României dedicat perioadei de după al doilea Război Mondial, coordonat de Prof. Vasile Pușcaș. Volumul este dedicat perioadei socialiste și perioadei „tranziției”. Am fost solicitat să elaborez capitolele dedicate proceselor sociale din această perioadă. Capitolele utilizează contribuțiile mai multor colegi din ICCV.   Cu acceptul domnului Vasile ...

Stânga și gândirea critică

Nu abordăm aici social democrația din țările nordice, ca stat protectionist reper. Nu abordăm nici statutul PSD, Partidului Social Democrat din Romania, asociat de opoziție cu ciuma roșie, printr-o tactică de discreditare politică radicală. Ne întrebăm care sunt noile idei de stânga? Ce forme ia gândirea critică a intelectualului din ...

Interviu cu câștigătorul premiului Academiei Române „Henry H. Stahl” în sociologie 2019

Interviu cu Adrian Majuru, căștigătorul premiului Academiei Române, „Henri H. Stahl” în sociologie, pentru cartea „Francisc Iosif Rainer. Biografia unui proiect de viață (1874-1944), 2018, Editura Oscar Print. SS: Bună dimineața și felicitări pentru premiu! Ce înseamnă acest premiu pentru cariera dvs.? A.M.: Înseamnă obligația de a construi pozitiv și mai ales ...

Romii: între ONG-uri și Uniunea Europeană

Ieri a explodat o problemă gravă: șeful unui important clan mafiot a fost asasinat. Îngrijorarea vine din reacția predictibilă: se anunță un adevărat război între grupurile mafiote. Mafioți din diaspora declară că se vor întoarce în România pentru a participa la războiul dintre clanuri. Cele mai multe clanuri sunt ale ...

Explozia reacțiilor complotiste în 2020

Care sunt cele mai răspândite teorii ale complotului ? O anchetă de opinie efectuată de IFOP, pentru Fundația Jean-Jaurès și Conspiracy Watch, în primăvara 2020 și editată de l'Observatoire du conspirationnisme et des théories du complot (site fondat în 2007 de Rudy Reichstadt), a revelat că 26% dintre francezi cred despre ...

Cuvinte noi Ce ne spun ele despre epocă?

Noi și vocabularul Limba este un organism viu care se reinventează în contact cu realitatea ; ea semnifică și interpretează lumea în care trăim. Este fascinant să descoperim într-un dicționar, cum fiecare cuvînt își are propria sa poveste; fiecare cuvânt are o istorie și o arheologie cu straturi suprapuse de sensuri. ...