Romania Sociala logo
Menu

Românii contra Românilor?

autor:   2 November 2018   

Cătălin Zamfir

O estimare şocantă pluteşte în conştiinţa colectivă: ţara e ruptă în două, românii contra românilor. De aceea, suntem profund îngrijoraţi pentru viitorul nostru. Această formulare şocantă necesită o examinare mai atentă. Evident, totul pornește de la conflictele politice.

Este România politică scindată? Democrația funcţionează cu o grupare politică la putere și alta în opoziție. Dar o democrație normală nu presupune scindare. Toți trebuie să respecte regula fundamentală a sistemului democratic: să avem o orientare critică, să promovăm alte puncte de vedere, dar să respectăm voinţa majorităţii şi să sprijinim guvernarea atunci când opţiunile sale sunt corecte. Această Românie democrată este unitară atunci când este vorba de interesul naţional.

Este ca în fotbal: mai multe echipe, cu strategii şi capacităţi diferite, în competiţie. Respectă însă regulile jocului şi câştigă cel mai bun. Şi interesul ambelor echipe este să ofere un joc de calitate.

În politica actuală există însă o sciziune mai profundă decât ne-am aștepta. Guvernarea guvernează, mai bine sau mai puțin bine. Dar ea are puterea. Paradoxal, putem afirma că factorul critic al coeziunii societății este opoziția. Votul popular a plasat-o în situația de minoritate. Ea trebuie deci să-și asume responsabilitatea minorității. Dar, după pierderea alegerilor, pare că de la început e obsedată de cucerirea puterii, de astă dată cu orice mijloace. Jos guvernul, cu orice preț. Un guvern al minorității, deci împotriva opțiunii electorale? Este șocant un anume fel de a face politică prin critică – cu orice preț, cu orice mijloace. Se practică inclusiv minciuni, calomnii, insulte personale, chiar și înjurături. Sunt incredibile unele declarații ale unui lider politic: în lupta politică orice mijloace sunt acceptabile, inclusiv minciuna. În locul unor personalități politice competente și responsabile, sunt promovate mai ales persoane agresive vocal.

În discuțiile publice apar multe controverse. Avem punctul de vedere al guvernării, dar vrem să aflăm şi punctul de vedere competent şi responsabil al liderilor opoziției. Dar, adesea, multe persoane din opoziție parcă sunt trase la indigo. Despre orice se discută ei vin cu aceeași placă: NU e bine, e furt, e o înșelăciune, o să mergem la CEDO, jos guvernul. Disciplina de partid impune să spună NU la orice şi să caute argumente doar cu funcția de a justifica acel NU. Eu vreau însă să înțeleg ascultând argumente şi contraargumente, o discuție între specialiști în politică, nu automate care, în diferite forme, exprimă poziția de opozant. Sunt dezamăgit când persoane în a căror competentă am încredere, dintr-odată se comportă mai mult ca „păpuși” care reproduc aceeași placă previzibilă. Opoziția trebuie să mă ajute să îmi formeze opinia mea, nu să urăsc puterea.

Realitatea politică ne întristează. Dar justifică ea afirmația că Românii se luptă cu Românii, că România este profund scindată? Eu cred că o asemenea estimare este complet falsă.

Este și ”mămăliga” scindată? Voi începe cu imaginea oceanului. În adâncurile oceanului cred că e liniște. Sunt mișcări, dar nu spectaculoase. Doar la suprafață sunt valuri. Mișcarea de la suprafață nu exprimă mișcări profunde ale apelor. În producerea valurilor intervin şi vânturile din afară.

În „adâncurile” României nu există valuri. Aici domină liniștea, dar o liniște a îngrijorării şi a nemulțumirii; un larg consens al demoralizării. Consensul colectivității îl putem găsi în sondajele de opinie. Care estimați direcția în care merge tara ? Marea majoritate: greșită. Situația țării ? Marea majoritate: proastăAveți încredere în partidele politice?Marea majoritate: neîncredere. Atenție, când nemulțumirea creste peste o limită a suportabilității, mămăliga explodează, dar nu cred că vreodată se scindează. Dar ”mămăliga” are și un consens fundamental pozitiv. Marea majoritate crede în moralitate și o cere și de la politicienii să fie morali. Vrea dreptate, vrea corectitudine, apreciază competența.

România reală, Țara noastră, are o stare de spirit cu o configurație care nu se exprimă în lumea superficială și vizibilă a vieții politice. Românii politici pot lupta cu Românii politici. Doar Tara politică poate fi ruptă. Populația nu e polarizată, ci consensual confuză, dezamăgită, demoralizată.

Eu suspectez că sloganul promovat „Românii împotriva Românilor” este o ideologie auto amăgitoare a unei Opoziții care se crede mult mai puternică decât este în realitate. Dar asta nu e o veste bună nici pentru Putere.

Explicația este că în sfera politică, lupta pentru putere este prioritară fată de responsabilitatea pentru interesul tarii, că starea moralității politicului este precară.

Suntem într-o criză. Dar ieșirea din criză nu derivă de la cine va câștiga războiul.  Soluția? Un nivel ridicat de moralitate tocmai în sfera politică, o centrare responsabilă a actorilor politici pe interesul tarii. Lupta politică să fie înlocuită cu competiția politică. Morala politică trebuie să fie cel puțin la fel de respectată ca regulile în fotbal. Și arbitrul este populația, mass-media. Științele sociale, prin vocația lor, pot sprijini acest proces: în poziția de arbitru obiectiv, dar și ca suport pentru coagularea conștiinței publice. Ar trebui să avem un obiectiv global: să creăm condițiile ca Românul să câștige încredere în sine şi în viitorul său, să dobândească certitudinea că toți, instituțiile publice și actorii politici, acționează în interesul comun.

Şi abia atunci, când vom auzi de „Românii contra Românilor”, vom ridica din umeri.



Facebook

Anarho-tirania

Miracolul conceptelor Cred că metaforele și conceptele sunt veritabilii stâlpi de susținere în cercetările din științele sociale și umane. Vitalitatea limbajului este uimitoare; dovada cea mai bună este viteza cu care se regenerează limbajul, la toate nivelele: limbaj cotidian, limbaj ideologic și limbaj savant.  Cert este că dacă unele cuvinte așteaptă ani ...

Apariție editorială/ Interviu in honorem Sanda Golopenția, volum editat de Zoltán Rostás și Theodora-Eliza Văcărescu

Apariție editorială/ Interviu in honorem Sanda Golopenția, volum editat de Zoltán Rostás și Theodora-Eliza Văcărescu, București, Editura Spandugino, 2020, 664 de pagini și 8 planșe. Simona Stănescu: – Fiindcă asemenea omagii nu sunt dese în lumea academică, este justificată întrebarea: cine a propus și de ce a fost propusă această culegere? Theodora-Eliza ...

Puterea Big Tech de a influența politica și cultura: considerente etice

Știrile false de pe internet și contracararea lor este un subiect frecvent dezbătut în ultimii ani. Majoritatea strategiilor guvernamentale implică cooperarea guvernelor cu platformele de socializare pentru a opri răspândirea știrilor false și dezinformarea. Nu este întotdeauna clar ce presupune această cooperare, având în vedere că algoritmii specifici utilizați de ...

România, UE, flagelul demografic şi politica struţului

Studiul de caz prezentat în continuare reflectă cu claritate impactul devastator al actualei pandemii asupra situaţiei demografice a României. Astfel, în anul trecut, România a înregistrat o diminuare semnificativă a numărului de naşteri, respectiv creşteri fără precedent în ceea ce priveşte numărul deceselor şi a sporului natural negativ. (1)  AR = ...

Unde începe și unde se termină fericirea la actori

Experiența 3 – Observatorul. Nu de multe ori accesul în „laboratorul de teatru” este interzis celor din afară. Și nu pentru că se întâmplă lucruri care nu trebuiesc văzute ci dimpotrivă, există lucruri excepționale care, din păcate nu reușesc să ajungă în fața publicului din diverse motive. Actorii, atunci când se ...

Postfaţă la cartea despre mine

Am fost impresionat când am aflat de iniţiativa unor colegi de a aduna gândurile lor despre mine într-o carte. Acum am cartea în faţă. Este foarte frumoasă. Mărturisesc însă că prima reacţie a fost să pun cartea deoparte. Apreciam gestul, dar mă aşteptam la vorbe frumoase, multe dintre ele convenţionale. Am ...

Știința va produce o lume mai prosperă și mai egală sau mai polarizată?

Vladimir Putin, președintele Rusiei, una dintre cele mai puternice țări ale lumii, estimează rolul științei în lumea actuală: ”cele mai avansate țări ale lumii definesc știința drept una din prioritățile strategice și cine va fi primul, acela conduce omenirea” [1]. Afirmația m-a șocat. Nu știu ce gândește Putin despre organizarea ...

Contribuția domnului Academician Cătălin Zamfir la dezvoltarea domeniului calității vieții – o perspectivă subiectivă

Prima mea discuție cu domnul Academician Cătălin Zamfir, ca în cazul multor sociologi colegi de generație de la Universitatea din București, a fost de fapt cu Profesorul Cătălin Zamfir. S-a întâmplat la seminarul de Paradigme ale gândirii sociologice. Și astăzi când predau același curs la Universitatea din Oradea – în ...