Romania Sociala logo
Menu

Se îndreaptă Uniunea Europeană spre o democrație de tip superior sau spre o nouă birocrație ?

autor:   10 August 2022  

Ca cetățean cred în democrație: ”puterea poporului”. În fine, o formulare frumoasă, dar ea spune prea mult… Mă mulțumesc cu o definiție mai modestă, în acord cu un grup de criterii practice.

Cel mai important este votul. Din când în când ești chemat să votezi pentru un program politic sau altul, pentru un partid sau altul, pentru o persoană sau alta. Desigur, e o alegere limitată. Nu poți să alegi orice, ci doar dintre variantele oferite la alegeri.

Votul meu este egal cu votul celorlalți votanți. E drept, un vot din câteva milioane.

Orice organism politic de decizie este ales într-un fel sau altul.

Ca cetățean ai o oportunitate să spui ce gândești și nu ți-e teamă de consecințe. În fine, eu așa cred.

Poți public să fii de acord sau în dezacord cum este condusă țara.

Existența ”opoziției” este un test elementar al democrației. Da, există opoziție.

Dacă luăm în considerare acest grup de condiții, România este o democrație. În fine, chiar dacă sunt foarte nemulțumit de democrația noastră, multe lucruri nu-mi plac, dar ea se conformează cu definiția mea.

În ultimul timp mă îngrijorează că și aceste criterii minimale încep să nu mai fie respectate. 

Pentru primarul sectorul I al Bucureștiului am mers să-mi dau votul. Și m-am gândit cu responsabilitate înainte pentru cine votez. Desigur, votul meu e o foarte mică parte, dar mi-am făcut datoria. Apoi am văzut la televizor scene incredibile, un scandal în toată regula. Așa ceva nu se poate. Ba s-a putut. Atunci de ce să mai merg la vot ?

Sunt situații în care votul meu, așa mic cum e el, este ignorat și prin alt mecanism. Factori ”străini” influențează decisiv unele alegeri, care s-au dovedit catastrofale. Este cazul, de exemplu, al alegerilor din 1996 și al alegerilor președintelui Băsescu din 2004 și 2008. Încă nu am învățat nimic din aceste alegeri. Ne-am făcut că nu observăm și încă mergem cu speranță la alegeri.

Cel mai grav este nu numai încălcarea ”regulilor”, dar și schimbarea acestora. Am intrat cu entuziasm în Uniunea Europeană. Eram convins că UE e un sistem democratic, un sistem de asociere a țărilor libere cu interesele lor. Principiul ”unanimității” era sfânt. Țările votează și se decide pe baza unanimității. Bruxelles administrează doar această asociere a țărilor libere. El nu conduce. Dar realizez că nu am înțeles ce este democrația europeană. Treptat, UE se deplasează de la modelul de democrație în care eu am crezut când am votat să intru în UE spre o formă care nu are nicio legătură cu principiul democrației. Doar câteva exemple.

Parlamentul European introduce o altă formă de democrație: o democrație nu a țărilor independente, ci a populației Uniunii Europene. E posibil și așa. Dar trebuie să analizăm cu atenție consecințele acestei soluții. Membrii Uniunii Europene nu exprimă așa cum se presupune interesele global ale UE, ci sunt purtătorii intereselor lor naționale. Această formulă, pare a acorda automat putere țărilor mari.

Comisia europeană se presupune că ”pune în aplicare” deciziile Parlamentului European și ale Consiliului UE. Nu se știe prea bine cum Comisia europeană este .”aleasă”, ci pare a se fi ales ea însăși. Odată ”aleasă”, Comisia europeană, de fapt președintele ei, pare a deveni un for decizional tot mai puternic. Ea conține și ”comisari” (e cumva modelul sovietic ?), numiți, nu aleși, din toate țările. Nu-mi amintesc să-i fi ales vreodată. ”Comisarii” Comisiei europene nu răspund în fața țărilor lor, ci par că le conduc. Sunt șocat de un fapt: o persoană foarte contestată în România, căreia i se impută abuzuri grave, a fost ”numită” în Comisia europeană pe o poziție foarte importantă.

PNRR este un test. Un document foarte important pentru direcțiile României. A fost elaborat de ”cineva”, nu a fost supus discuției nici politic, cu atât mai puțin public, și este ”negociat” la Bruxelles. Nu mai înțeleg. Un document important pentru viitorul României este ”negociat” de cineva, care nu s-a consultat cu nimeni, și o comisie pe care nu am ales-o noi ? Noi cerem și Comisia UE poate spune da sau nu. Asta  este o relație politică democratică ? Dacă trebuie să schimbăm ceva din acest document, trebuie să convingem Bruxelles. Mai precis pe cine? Se pare că o persoană de acolo de care eu nu am auzit și… Modelul meu de democrație este aruncat în aer. Și dacă nu-l convingem ? Probabil că ”el/ ea” se va lăsa convins. Da, dar eu ca cetățean român mă simt umilit.

Ca sociolog constat că termenul de democrație UE nu este adecvat. Mai potrivit ar fi ”dictatură birocratică a Comisiei UE”. Desigur, nicio birocrație nu este perfectă. Ea poartă unele interese: este o dictatură mascată.

M-am culcat. Problema m-a obsedat și în somn. Am visat că discut problema.



Facebook

Semnal editorial: Sociologie Românească nr. 1/2024

Semnalăm publicarea online a numărului 1/2024 al Revistei Sociologie Românească. Din cuprins: Studii / Studies From “At Risk” to “Dangerous” People. The Roma Between Development Policies and Practices of ExpulsionIonuț Marian Anghel Exploring the Gendered Dynamics of Work and Family Life. A Secondary Descriptive Analysis in the Romanian ContextMaria Simionescu (Vlăsceanu) Răspunsuri la criza ocupării. Transformări ...

Începuturi ale sociologiei medicale în anii `80.  O discuție cu sociolog Florica Bătrîn

Dragă Flori, ce făceai în anii `70 – `80  ca sociolog ? Din câte-mi amintesc, în anii respectivi, sociologia de la noi era preocupată de probleme precum integrarea, eficiența, mobilitatea socială. Ca absolvent al promoției’75, specizalizat în sociologia educatiei și culturii, am avut șansa de a găsi în oferta săracă de ...

In memoriam Constantin (Telu) Stoiciu

Constantin (Telu) Stoiciu este un mare prieten al nostru. Realizăm acum la despărțire că termenul de prieten este insuficient pentru a exprima consistența sentimentelor. El este, timp de 60 de ani, chiar dacă uneori a stat mai aproape sau mai departe, o parte importantă a vieții noastre. Este și va rămâne un mare ...

Speranța de viață după Pandemie. Spectaculoasa recuperare

Introducere În luna septembrie a anului trecut am publicat la Contributors un articol dedicat speranței de viață în țara noastră [1]. Se dorea a fi un răspuns la o întrebare firească asupra modului în care speranța de viață urma să se redreseze după declinul apreciabil din anii 2020 și 2021 provocat de imprevizibila Pandemie ...

Un interviu care rămâne actual peste vreme: prof. univ. Elisabeta Bostan în dialog cu Revista Teatru despre spectacol și universul copilăriei (1974)

Prof. Univ. Dr., Cercetător Principal ICCV, Elena Zamfir  Doresc să aduc în fața cititorilor noștri un interviu al doamnei profesor univ. Elisabeta Bostan de acum 50 de ani acordat Revistei Teatru. Cuvintele sunt de prisos în a introduce o valoare inestimabilă a culturii și a cinematografiei românești când vorbim de doamna profesor ...

Concursul Euroviziune 2024. Nemo și Codul

Nemo este cântărețul câștigător din mai 2024 la Euroviziune. Acum o saptămînă. Iar Cod este titlul cântecului câștigător. Nu știu ce va spune critica muzicală din Romania despre performanța artistică și muzicală a cântărețului Nemo. În ce ne privește am avea câteva întrebări sociologice, la cald. Cuvântul Nemo. Iată un cuvânt ...

Impactul social al tehnologiilor imersive

Sursa: https://www.ici.ro Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București[1] a organizat recent un webinar pe tema „Viitorul tehnologiilor imersive în România” cu scopul de a reuni reprezentanți ai mediului academic, antreprenori din sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, reprezentanți ai autorităților publice cu rol de reglementare și de a aduce în ...

Sociologie și policalificare în industrie. Pe marginea unui articol publicat în 1984. Discuție între Sorin Mitulescu și Ion Tița Călin

Introducere: O generație de sociologi: texte din anii `80 Cine ești dumneata, domnule Ion Tița-Călin? În anul 1975, am absolvit Facultatea de Filosofie, secția Sociologie, cu media generală 9,50. Primisem recomandarea să lucrez într-un institut de cercetare științifică, dar la repartizarea în producție, am optat pentru postul de sociolog din Șantierul Naval Constanța ...