Romania Sociala logo
Menu

Se îndreaptă Uniunea Europeană spre o democrație de tip superior sau spre o nouă birocrație ?

autor:   10 August 2022  

Ca cetățean cred în democrație: ”puterea poporului”. În fine, o formulare frumoasă, dar ea spune prea mult… Mă mulțumesc cu o definiție mai modestă, în acord cu un grup de criterii practice.

Cel mai important este votul. Din când în când ești chemat să votezi pentru un program politic sau altul, pentru un partid sau altul, pentru o persoană sau alta. Desigur, e o alegere limitată. Nu poți să alegi orice, ci doar dintre variantele oferite la alegeri.

Votul meu este egal cu votul celorlalți votanți. E drept, un vot din câteva milioane.

Orice organism politic de decizie este ales într-un fel sau altul.

Ca cetățean ai o oportunitate să spui ce gândești și nu ți-e teamă de consecințe. În fine, eu așa cred.

Poți public să fii de acord sau în dezacord cum este condusă țara.

Existența ”opoziției” este un test elementar al democrației. Da, există opoziție.

Dacă luăm în considerare acest grup de condiții, România este o democrație. În fine, chiar dacă sunt foarte nemulțumit de democrația noastră, multe lucruri nu-mi plac, dar ea se conformează cu definiția mea.

În ultimul timp mă îngrijorează că și aceste criterii minimale încep să nu mai fie respectate. 

Pentru primarul sectorul I al Bucureștiului am mers să-mi dau votul. Și m-am gândit cu responsabilitate înainte pentru cine votez. Desigur, votul meu e o foarte mică parte, dar mi-am făcut datoria. Apoi am văzut la televizor scene incredibile, un scandal în toată regula. Așa ceva nu se poate. Ba s-a putut. Atunci de ce să mai merg la vot ?

Sunt situații în care votul meu, așa mic cum e el, este ignorat și prin alt mecanism. Factori ”străini” influențează decisiv unele alegeri, care s-au dovedit catastrofale. Este cazul, de exemplu, al alegerilor din 1996 și al alegerilor președintelui Băsescu din 2004 și 2008. Încă nu am învățat nimic din aceste alegeri. Ne-am făcut că nu observăm și încă mergem cu speranță la alegeri.

Cel mai grav este nu numai încălcarea ”regulilor”, dar și schimbarea acestora. Am intrat cu entuziasm în Uniunea Europeană. Eram convins că UE e un sistem democratic, un sistem de asociere a țărilor libere cu interesele lor. Principiul ”unanimității” era sfânt. Țările votează și se decide pe baza unanimității. Bruxelles administrează doar această asociere a țărilor libere. El nu conduce. Dar realizez că nu am înțeles ce este democrația europeană. Treptat, UE se deplasează de la modelul de democrație în care eu am crezut când am votat să intru în UE spre o formă care nu are nicio legătură cu principiul democrației. Doar câteva exemple.

Parlamentul European introduce o altă formă de democrație: o democrație nu a țărilor independente, ci a populației Uniunii Europene. E posibil și așa. Dar trebuie să analizăm cu atenție consecințele acestei soluții. Membrii Uniunii Europene nu exprimă așa cum se presupune interesele global ale UE, ci sunt purtătorii intereselor lor naționale. Această formulă, pare a acorda automat putere țărilor mari.

Comisia europeană se presupune că ”pune în aplicare” deciziile Parlamentului European și ale Consiliului UE. Nu se știe prea bine cum Comisia europeană este .”aleasă”, ci pare a se fi ales ea însăși. Odată ”aleasă”, Comisia europeană, de fapt președintele ei, pare a deveni un for decizional tot mai puternic. Ea conține și ”comisari” (e cumva modelul sovietic ?), numiți, nu aleși, din toate țările. Nu-mi amintesc să-i fi ales vreodată. ”Comisarii” Comisiei europene nu răspund în fața țărilor lor, ci par că le conduc. Sunt șocat de un fapt: o persoană foarte contestată în România, căreia i se impută abuzuri grave, a fost ”numită” în Comisia europeană pe o poziție foarte importantă.

PNRR este un test. Un document foarte important pentru direcțiile României. A fost elaborat de ”cineva”, nu a fost supus discuției nici politic, cu atât mai puțin public, și este ”negociat” la Bruxelles. Nu mai înțeleg. Un document important pentru viitorul României este ”negociat” de cineva, care nu s-a consultat cu nimeni, și o comisie pe care nu am ales-o noi ? Noi cerem și Comisia UE poate spune da sau nu. Asta  este o relație politică democratică ? Dacă trebuie să schimbăm ceva din acest document, trebuie să convingem Bruxelles. Mai precis pe cine? Se pare că o persoană de acolo de care eu nu am auzit și… Modelul meu de democrație este aruncat în aer. Și dacă nu-l convingem ? Probabil că ”el/ ea” se va lăsa convins. Da, dar eu ca cetățean român mă simt umilit.

Ca sociolog constat că termenul de democrație UE nu este adecvat. Mai potrivit ar fi ”dictatură birocratică a Comisiei UE”. Desigur, nicio birocrație nu este perfectă. Ea poartă unele interese: este o dictatură mascată.

M-am culcat. Problema m-a obsedat și în somn. Am visat că discut problema.



Facebook
Eveniment

Susținerea în ședință publică a tezei de doctorat 𝑆𝑎̆𝑟𝑎̆𝑐𝑖𝑎: 𝑐𝑜𝑛𝑐𝑒𝑝𝑡𝑢𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒 𝑠̦𝑖 𝑎𝑚𝑒𝑙𝑖𝑜𝑟𝑎𝑟𝑒, autor Horia Mihai,...

Publicată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română pe Marţi, 28 octombrie 2025
Recomandari
ULTIMELE ARTICOLE

Mihăileanu, Liviu; Mihăileanu, Mirela, Claudia (2025). Pregătirea pentru adopție: călătoria care îți schimbă viața, București: Editura Tritonic Books

Cartea „Pregătirea pentru adopție: călătoria care îți schimbă viața” scrisă de Mihăileanu Liviu și Mihăileanu Mirela Claudia și apărută în 2025 la Editura Tritonic, se înscrie în literatura de specialitate ca un ghid practic și totodată profund uman despre parcursul adopției în România contemporană. Cei doi autori nu sunt doar ...

Cea de a XII a ediție a conferinței internaționale ESPERA 2025 – 16-17.10.2025

Institutul de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” (INCE), Academia Română în parteneriat cu Banca Națională a României și Centrul de Informare și Documentare Economică, Academia Română organizează în perioada 16-17.10.2025 cea de a XII a ediție a conferinței internaționale „Economic Scientific Research - Theoretical, Empirical and Practical Approaches” - ESPERA ...

Alin Tomuș (2025) Interes față de politică și atașament partinic,  Editura Pro Universitaria, București

Evenimentul de lansare a cărții „Interesul față de politică și atașamentul partinic” a fost găzduit în data de 24.10.2025 de Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română și a reunit cercetători, practicieni, reprezentanți ai instituțiilor publice într-un cadru care a îmbinat dimensiunea academică cu experiențe practice și reflecții personale. Cuvant de deschidere În ...

Ioana Prodan (2025) Procesul de inovare socială și antreprenoriat social în România. Inovații în domeniul serviciilor sociale, Editura Pro Universitaria, București 

Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum?  Conceptul de inovare socială m-a atras și intrigat în același timp. Un concept care este frecvent utilizat în politicile publice contemporane și totuși atât de puțin cunoscut în esența sa. Această curiozitate și nevoie de ...

STAGE BLEND  Un concept artistic ce redefinește arta ca spațiu transdimensional biologic și virtual

Viziune generală Într-o epocă în care granițele dintre real și virtual devin tot mai permeabile, conceptul „Stage Blend” propune o reconfigurare a spațiului și actului artistic. „Stage Blend” redefinește acest spațiu ca un portal între real și virtual, între tradiție și tehnologie, între memorie culturală și explorare senzorială augmentată. Nu se ...

Alin Tomuș (2025) Interes față de politică și atașament partinic, Editura Pro Universitaria, București

Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre istoria din spatele apariției acestei publicații de sociologie politică! Vă mulțumesc pentru gândul bun legat de apariția acestei cărți despre care cred că este la acest moment, o lucrare care reprezintă vârful parcursului meu profesional. Istoria acestei lucrări este ...

Sustenabilitatea instituțiilor publice de artă în era culturii „scrollingului”

Într-o societate tot mai marcată de viteză, de instantaneitate și de presiunea mediilor digitale, sustenabilitatea instituțiilor clasice de cultură – teatre, opere, operete, filarmonici – devine o provocare majoră. Cultura „scrollingului” și a „cititului fotografic”, bazată pe consum rapid, vizual și emoțional, a schimbat profund raportul publicului cu arta. În ...

Daniel Nițoi (2025) Culisele vieții actorilor din România – o perspectivă sociologică asupra fericirii și calității vieții, Editura Academiei Române, București 

Felicitări pentru publicarea volumului! Vă rugăm să ne spuneți care au fost premizele publicării acestui volum?  Vă mulțumesc! Volumul a luat ființă după un studiu aprofundat asupra calității vieții actorilor în cadrul Școlii de Studii Avansate a Academiei Române. Am plecat de la premiza faptului că nu există nicio diagnoză asupra ...